Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4872/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3078/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4872/
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin A
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursurilor formulate de către recurenți: MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, recurent MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.86 din data de 13.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: și, având ca obiect "drepturi bănești spor de 50%".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 De asemenea, prin serviciul registratură s-a depus la data de 26.06.2009, de către recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, concluzii scrise.
Curtea din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului de către Ministerul Finanțelor Publice reține în pronunțare atat pe acest aspect, cât și pe recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de fata, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 86/13.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel B - Secția a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, în dosarul nr-, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantele SI in contradictoriu cu paratul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE. A fost obligat paratul la plata drepturilor banesti constand in sporul de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia de baza bruta lunata, actualizata cu dobanda legala de la data scadentei pana la plata efectiva, pentru perioada 01.01.2005 - 18.04.2005 pentru reclamanta si pentru perioada 01.01.2005- 14.12.2007 pentru perioada. S-a dispus obligarea paratului la efectuarea metniunilor in carnetul de munca al reclamantelor. A fost admisa cererea de chemare in garantie a MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE, acesta fiind obligat sa aloce fondurile necesare platii sumelor catre reclamante. S-a respins ca neintemeiata cererea de actualizare a sumelor cu indicele de inflatie.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantele au avut calitatea de procurori in cadrul Parchetului de pe Inalta C de Casatie si Justitie. Prin decizia nr. 21 din 10.03.2008 data in solutionarea unui recurs in interesul legii, Inalta C de Casatie si Justitie a statuat ca in interpretarea si aplicarea unitara a art. 47 din Legea nr. 50/1996, judecatorii, procurorii, magistratii asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv, din salariul de baza brut lunar, si dupa intrarea in vigoare a OG nr. 83/2000. A mai retinut prima instanta ca prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice sau sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996. Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 a fost operata o astfel de abrogare, astfel incat s-a ajuns ca un act normativ de nivel inferior, cum este OG nr. 83/2000, sa abroge legea nr. 50/1996, contravenind art. 81 din Legea nr. 92/1992 care stabilea in favoarea magistratilor un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica. Nu se poate spune nici ca neconstitutionalitatea poate fi invocata numai pe cale de exceptie atat timp cat Curtea Constitutionala are in competenta numai legile si ordonantele in vigoare, iar verificarea constitutionalitatii normelor abrogate revine, prin interpretarea per a contrario, instantelor judecatoresti. Mai retine prima instanta ca fata de interpetarea obligatorie continuta in decizia pronuntata in recursul in interesul legii, problema sporului pretins de reclamante nu mai poate fi pusa in discutie, ea fiind transata cu efect obligatoriu pentru instante. Pentru asigurarea repararii integrale a prejudiciului creat prin intarzierea in acordarea sumelor pretinse, sunt aplicabile dispoz. art. 1088.civ. care statueaza dreptul creditorului de reparare a pagubei in cazul obligatiilor avand ca obiect o suma de bani. Cat priveste data de la care se acorda dobanda legala, a considerat prima instanta ca aceasta este data scadentei fata de natura salariala a drepturilor pretinse, rezultate din raporturi juridice de dreptul muncii, ceea ce pune angajatorul de drept in intarziere, reglementarile civile fiind incidente in litigiile de munca numai in subsidiar si numai in masura in care nu contravin principiilor legislatiei speciale. A mai retinut instanta ca nu sunt indreptatite reclamantele la plata actualizarii cu indicele de inflatie a sumelor pretinse intrucat acordarea acesteia cumulat cu dobanda legala ar determina o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu, ducand la o imbogatire fara justa cauza. In aplicarea Decretului nr. 92/1976, paratul are obligatia de a face mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale reclamantelor cu privire la aceste drepturi banesti recunoscute. Cat priveste cererea de chemare in garantie, retine prima instanta ca aceasta este intemeiata fata de prevederile art. 60-63 Cpc. si art. 19 din Legea nr. 500/2002, rolul Ministerului Finantelor Publice fiind de a raspunde de elaborarea bugetului de stat pe baza prozectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum si de proiectele de rectificare a acestor bugete.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs paratul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE si chematul in garantie MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE.
În motivarea recursului, recurentul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE solicita casarea sentintei recurate si respingerea actiunii ca neintemeiata pentru perioada anterioara datei de 03.02.2007, si ca inadmisibila pentru perioada ulterioara. Arata recurentul ca pentru perioada anterioara datei de 03.20.2007, in baza art. 329 Cpc, Decizia nr. 21 din 10.03.2008 data in recurs in interesul legii este obligatorie pentru instante. Pentru pretentiile ulterioare acestei date, arata recurentul ca sunt nefondate, avand in vedere ca prin OG nr. 8/2007 a fost abrogata expres legea nr. 50/1996, iar decizia nr. 21/10.03.2008 face referire numai la eventuala abrogare a art. 47 prin OG nr. 83/2000. Mai arata recurentul ca in mod nelegal prima instanta l-a obligat la plata dobanzii legale in baza OG nr. 9/2000, act normativ care nu isi gaseste aplicabilitatea in cauza. Cat priveste inscrierea mentiunilor in carnetul de munca, precizeaza recurentul ca cererea nu este intemeiata deoarece, potrivit art. 11 alin 2 din Decretul nr. 92/1976 numai retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta se inscriu in carnetele de munca ale salariatilor. Or, sporul acordat reclamantelor se adauga la indemnizatia de incadrare, nu se include in aceasta.
In drept, recursul se intemeiaza pe dispozitiile art. 304 pct 3, 4 si 9 Cpc. si art. 304 ind 1 Cpc.
Solicita recurentul judecata in lipsa.
In motivarea recursului, recurentul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE solicita modificarea sentintei recurate si respingerea cererii de chemare in garantie ca inadmisibila. Arata recurentul ca hotărârea primei instanțe nu este motivata si este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motive prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9 din Codul d e procedura civila.
Pentru a admite cererea de chemare in garanție in contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice si a-l obliga la alocarea sumelor necesare plații drepturilor reclamanților, instanța de fond a reținut faptul ca "gestionează bugetul de stat", având in vedere dispozițiile art. 4 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, in conformitate cu care angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat Ministerului Justiției se face in limita creditelor aprobate.
Invoca recurentul excepția inadmisibilitatii cererii de chemare in garanție formulata de către MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE fata de dispozițiile art. 60 alin. 1 din Codul d e procedura civila, in conformitate cu care, partea poate sa cheme in garanție o alta persoana impotriva căreia ar putea sa se îndrepte, in cazul in care ar cădea in pretenții cu o cerere in garanție sau in despăgubire.
In speța, este evidenta inexistenta identității dintre ceea ce a solicitat reclamantul paraților, si ceea ce solicita paratul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE de la Ministerul Finanțelor Publice, in calitate de chemat in garanție.
Mai mult, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE nu face dovada existentei faptului ca MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ar avea o obligație de garanție sau de despăgubire, in ipoteza in care ar pierde procesul.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OG 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice in temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligația de plata respectiva.
Potrivit art. 2 din nr.OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Mai invoca recurentul si excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, intrucat nu exista identitate intre persoana chematului in garanție si persoana celui împotriva căruia s-a îndreptat intimatul-parat. MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE are calitatea de ordonator principal de credite, iar in conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituțiilor publice ierahic inferioare.
In drept, recursul se intemeiaza pe dispozitiile art. 304 pct 7 si 9 Cpc.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocat de către recurenti, Curtea reține următoarele:
In privinta recursului declarat de recurentul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, Curtea retine ca acesta este tardiv declarat. Astfel, sentinta civila recurata a fost comunicata acestei parti la data de 21.11.2008, cf. dovezii de comunicare aflate la fila 12 din dosarul de fond. Recursul a fost depus la data de 05.12.2008 dupa cum rezulta atat din rezolutia de primire aplicata de presedintele sectiei (fila 10 ds.ICCJ) cat si din stampila aplicata pe verso-ul plicului aflat la fila 18 din ds ICCJ.
Potrivit art. 80 din Legea nr. 168 din 12 noiembrie 1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Avand in vedere data comunicarii hotararii instantei de fond si data declararii recursului, precum si dispozitiile art. 101 alin 1 Cpc. si ale art. 104 Cpc. constatam ca a fost depasit termenul de 10 zile prevazut in mod imperativ de lege.
Sanctiunea nerespectarii acestui termen este decaderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, cf. art. 103 Cpc. care prevede ca "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei", in speta neexistand vreo dispozitie legala contrara, iar recurenta nefacand dovada vreunei imprejurari mai presus de vointa sa.
In privinta recursului declarat de recurentul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, retine Curtea ca acesta este intemeiat.
Astfel, Curtea constata ca dobanda legala a fost acordata de la data scadentei, cu toate ca se invoca prevederile art. 1088.civ. Potrivit art. 1088. dobanda legala se acorda din ziua cererii de chemare in judecata, fara a fi necesara proba unui prejudiciu din partea creditorului, in afara de cazurile in care dobanda curge de drept. Desi a precizat ca in litigiile de munca dobanda curge de drept, instanta nu indica motivele care au determinat o astfel de solutie. Curtea retine ca in legislatia muncii nu exista o prevedere cu caracter de principiu care sa reglementeze regimul juridic al despagubirilor create prin intarzierea in executarea obligatiei sau neexecutarea acesteia, asa cum exista in dreptul civil. Prin urmare, dispozitiile Codului civil sunt pe deplin aplicabile, inclusiv cele ale art.1088. Acestea nu sunt incompatibile cu natura relatiilor de munca si nu sunt inlaturate prin nicio prevedere legala. In consecinta, sentinta va fi modificata in sensul ca dobanda legala se acorda de la data introducerii actiunii.
Sustinerea recurentului in sensul ca OG nr. 9/2000 nu este aplicabil nu este intemeiata, avand in vedere ca si raporturile de dreptul muncii sunt raporturi de drept civil, iar cf. art. 295 alin 1 Codul muncii dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile. Pe cale de consecinta, raporturilor de munca le sunt aplicabile nu numai prevederile Codului civil, ci si alte institutii ale dreptului civil si dispozitii legale, cu atat mai mult cu cat evaluarea despagubirilor prin raportare la dobanda legala nu poate fi desprinsa de determinarea cuantumului dobanzii legale prin acest act normativ, si nu exista o incompatibilitate intre aceste prevederi si legislatia muncii.
Referitor la inscrierea in carnetul de munca a sporului de 50%, Curtea retine ca sustinerile recurentului nu sunt intemeiate, avand in vedere natura salariala a acestui drept si faptul ca in carnetul de munca trebuie inscrise toate datele referitoare la activitatea in munca a salariatului. Or, acest drept are influenta asupra dobandirii unor drepturi ulterioare.
A mai sustinut recurentul ca pentru perioada ulterioara datei de 03.02.2007 reclamantele nu ar fi fost indreptatite sa primeasca sporul de 50%, insa actiunea nici nu priveste aceasta perioada.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul Ministerul Finantelor Publice ca tardiv declarat. Va admite recursul declarat de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe Inalta C de Casatie si Justitie, modificand in parte sentinta recurata in sensul ca dobanda legala se va calcula de la data introducerii actiunii, 05.02.2008, pana la plata efectiva. Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE împotriva sentinței civile nr. 86/13.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel B - Secția a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimatii SI.
Modifica in parte sentinta recurata, in sensul ca dobanda legala aferenta sporului de 50% pentru risc si surapsolicitare neuropsihica la plata caruia a fost obligat paratul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE se va acorda de la data introducerii cererii de chemare in judecata, 05.02.2008, si pana la efectiva.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Respinge recursul declarat de MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, ca tardiv declarat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. 2ex /14.07.2009
Jud.
Jud. fond: Constanta,
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Enache Daniela Georgeta
