Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5098/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5098
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Elena Stan
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul Sindicatul "Sănătatea" G și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G, împotriva sentinței civile nr.7752 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Spitalul Municipal M, Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea de Sănătate Publică G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurentul reclamant Sindicatul "Sănătatea" G, consilier juridic pentru intimatul pârât Spitalul Municipal M, lipsind recurenta pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate G, intimații pârâți Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea de Sănătate Publică
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța, constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursurilor.
Avocat, pentru recurentul reclamant Sindicatul "Sănătatea" G, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere primul motiv de recurs ce privește neintroducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată.
În recursul pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate G lasă la aprecierea instanței soluția ce va pronunța.
Reprezentantul intimatului pârât Spitalul Municipal M susține oral motivele invocate în întâmpinarea scrisă, în raport de care solicită respingerea recursurilor.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.7752 din 11 decembrie 2008 respins acțiunea formulată de petentul Sindicatul "Sănătatea" G, în contradictoriu cu intimaul Spitalul Municipal M, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Pe fond, instanța a constatat, referitor la cererea având ca obiect obligarea intimaților Spitalul Municipal M, Ministerul Sănătății și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate G la plata primei de vacanță pe perioada 2001-2007,că nu este intemeiată, intrucât G nr.146/2007, nu este aplicabilă speței in cauză, având in vedere că membrii de sindicat reprezentați de petentă nu fac parte din categoriile de salariați enumerați la alin.2 din OUG 146/2007 functionarii publici, functionarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justitiei, membrii corpului diplomatic si consular al Romăniei, precum si alte categorii de personal care beneficiaza de prima de concediu de odihna in baza legilor speciale, ci au statut de personal contractual, raportul juridic de muncă fiind reglementat numai de prevederile Codului Muncii si nicidecum de legislația specifică funcționarilor publici, funcțiile publice sunt stabilite prin Anexa la titlul II din Legea 161/2003.
De altfel, acțiunea petentului nu se incadreaza nici în prevederile art.1, alin.1 din OUG 146/2007, drepturile salariale solicitate nefiind niciodata suspendate prin legi anuale succesive si acte normative anuale de salarizare, in perioada 2001-2006, drepturile bănești de care beneficiază in prezent angajații Spitalul Municipal M, sunt reglementate de G 115/2004, care nu prevede acordarea indemnizației reprezentând primă de vacanță.
În ceeace privește caracterul discriminatoriu susținut de petent, afost apreciat ca neîntemeiat, intrucât întreg personalul spitalului, indiferent dacă este medic sau asistent, a beneficiat de aceleași drepturi salariale ca orice personal contractual din sistemul sanitar.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de intimata G, instanta a admis-o, respingând actiunea fata de intimată, cu motivarea ca nu exista raporturi de munca intre petent si intimata, acestea avănd doar calitatea de cumparator de servicii medicale, asigurănd plata furnizorilor de servicii medicale, asigurănd plata furnizorilor de servicii medicale, in baza contractelor incheiate anual.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul Sindicatul "Sănătatea" G și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G, criticând-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului, reclamantul Sindicatul "Sănătatea" Gaa rătat că în cauză trebuia citat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, că instanța nu s-a pronunțat pe excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată prin întâmpinare de Intimata Spitalul municipal M, iar cu privire la fondul cauzei s-a arătat că acesta este datorat reclamanților conform contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2001 - 2002 și prelungit prin acte adiționale până la 31.12.2003, care prevede la art. 49 și 72, dreptul la primă de vacanță,
Acest drept s- menținut și prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pentru perioada 2004 - 2008, cu completarea ca prima de vacanță se va acorda odată cu modificarea legislației, iar acest contract are forța juridică a unui act normativ.
Prin OUG nr. 146/2007 a fost reglementată și modalitatea de plată pentru acordarea primei de vacanță, precum și personalul căruia îi sunt aplicabile dispozițiile acestui act normativ, iar în caz contrar s-ar crea discriminare între diferitele categorii de salariați din sectorul bugetar.
Recurenta Casa de Asigurări de Sănătate Gaa rătat că instanța trebuia să ia act de renunțarea petentei la acțiunea împotriva CAS G prin dispozitivul sentinței, în condițiile în care a constatat și și-a însușit cererea petentei de a renunța la acțiune față de CAS
Intimatul pârât Spitalul municipal Maf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului arătând că OUG nr. 115/2004, modificată prin Legea nr. 125/2005 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului sanitar nu prevede printre drepturile salariaților și acordarea primei de vacanță, iar în dispozițiile OUG nr. 146/2007, invocate de recurent, nu se regăsesc și salariații din domeniul sanitar.
Recursul declarat de reclamantul Sindicatul "Sănătatea"G este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
In privința neintroducerii în cauză a reclamantul Sindicatul "Sănătatea" G, Curtea reține că prin acțiunea introductivă reclamantul, în numele membrilor de sindicat, stabilit cadrul procesual, iar printre pârâții indicați de acesta nu figurează și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța de fond respectând principiul disponibilității părților reglementat de art. 129 alin. 5 cod procedură civilă, care are în vedere nu doar obiectul cererii deduse judecății, ci și părțile implicate în cauză.
Mai mult, conform dispozițiilor OUG nr. 137/2000, CNCD este citat doar pentru a-și exprima punctul de vedere asupra discriminării invocate, neavând calitatea unui veritabil pârât, reglementată de dispozițiile codului d e procedură civilă.
De asemenea, va fi respins ca nefondat și motivul de recurs privind nepronunțarea pe excepția prescripției extinctive invocată de Spitalul municipal M,întrucât neanalizarea acesteia nu îi prejudiciază în nici un fel pe membrii de sindicat reprezentați de reclamant, în condițiile în care acțiunea promovată a fost analizată pe fond.
Cu privire la motivul de recurs privind fondul cauzei, în mod corect instanța de fond a reținut că membrii de sindicat, reprezentați de reclamant, nu fac parte din categoriile de salariați enumerați la alin. 2 al OUG nr. 146/2007, respectiv funcționari publici, funcționari publici cu statut special, personal auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu în baza legilor speciale.
Astfel, în cazul celor pe care reclamantul îi reprezintă nu pot fi incidente dispozițiile legale aplicabile unor categorii speciale de salariați, ci sunt aplicabile dispozițiile Codului Muncii. In conformitate cu dispozițiile art. 154 și urm. din Codul Muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau reprezentanții acestora.
In cazul reclamanților, drepturile salariale au fost stabilite prin lege, urmare a negocierii cu reprezentanții sindicatelor, acordarea primelor de vacanță pentru această categorie de personal nu a fost reglementată prin actele normative invocate de reclamanți, iar aprecierea recurentului conform căreia sintagma "alte categorii de personal" i-ar include și pe cei pe care-i reprezintă, este eronată.
Prin OUG nr. 146/2007, legiuitorul a indicat clar categoriile de personal și mai mult, a precizat că dispozițiile acestui act normativ sunt aplicabile personalului al cărui drept la prima de vacanță a fost suspendat prin acte normative, ceea ce nu este cazul în speță.
In privința discriminării invocate, se reține că potrivit art. 27 al 1 din OG nr. 137/2000 republicată, persona care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin.(1) din OG nr. 137/2000, "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Potrivit art. 2 alin. 3 din OG nr. 137/2000 republicată, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Reclamanți au susținut, în esență, faptul că există situații comparabile, tratate juridic diferit, fără nici o justificare obiectivă.
La analiza unei cereri în despăgubiri întemeiate pe ideea de discriminare, judecătorul trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (1) existența unui tratament diferențiat între situații comparabile sau analoage manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, (2) existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, (3) tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, (4) tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
Examinând cererea de chemare în judecată prin prisma condițiilor expuse mai sus, Curtea constată că situațiile invocate de reclamanți nu sunt comparabile, cu atât mai puțin analoage.
In privința recursului declarat de Casa de Asigurări de Sănătate G, acesta va fi respins de către instanță, reținându-se că prin încheierea din 13 noiembrie 2008 (fila 41 dosar fond) s- luat act de renunțarea reclamantului la acțiunea față de pârâții Casa Județeană de Asigurări de Sănătate G, Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică G, astfel încât nu se mai impunea efectuarea unei asemenea precizări în cuprinsul sentinței recurate. Mai mult, prin considerentele sentinței s-a reținut că pârâta CAS nu are calitate procesuală activă, având doar calitatea de cumpărător de servicii medicale, asigurând plata furnizorilor de servicii medicale.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt motive de casare sau modificarea prevăzute de art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă, nefiind incidente nici dispozițiile art. 3041cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamantul Sindicatul "Sănătatea" G și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G, împotriva sentinței civile nr.7752 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Spitalul Municipal M, Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea de Sănătate Publică
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 28 2009.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud. -/14.10.2009
Jud.fond /
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Elena Stan, Lucian
