Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5846/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5846

Ședința publică de la 30 Octombrie 2009

Complet constituit din:

PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu

JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria

JUDECĂTOR 3: Mihaela

Grefier:

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -, ia, G, C, -, -, G, împotriva sentinței civile nr. 1794/07.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenții-reclamanți avocat ales, cu împuternicire la dosar, și pentru intimata-pârâtă - avocat ales, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar prin serviciul registratură intimata-pârâtă a depus întâmpinare (2 exemplare) și note de ședință.

Apărătorul recurenților-reclamanți solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua act de întâmpinare.

Reprezentanta convențională a unității pârâte se opune amânării judecății, întrucât întâmpinarea a fost depusă la dosar cu respectarea termenului legal.

Curtea, având în vedere că întâmpinarea formulată în cauză a fost depusă prin serviciul registratură în data de 08.09.2009, apărătorul recurenților-reclamanți având astfel la dispoziție suficient timp pentru a lua act de conținutul ei, respinge cererea acestuia și, cum nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Avocat pentru recurenții-reclamanți solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul acordării drepturilor bănești constând în contravaloarea unei cote de gaze de 4000. întrucât din raportul de expertiză rezultă că aceste drepturi nu au fost incluse în salariu.

Intimata-pârâtă prin avocat pune concluzii de respingere a recursului și menținere drept temeinică și legală a sentinței atacate, deoarece expertul a calculat drepturile ce s-ar fi cuvenit reclamanților în perioada litigantă.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1794 din 07 mai 2009 respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții reclamanții, -, ia, G, C, -, -, G, în contradictoriu cu intimata SC SA

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții sunt angajați ai societății pârâte și nu au beneficiat de prima de toamnă prevăzută de art. 176 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și de cota de gaze prevăzută de art. 187 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.

În art. 176 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură aplicabil în anii 2005 - 2008 s-a prevăzut că "salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă" în luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă.

Totodată, prin 187 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a statuat că " salariații agenților economici nominalizați în anexa 1 punctul B vor primi, anual, un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale".

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă instanța a respins- ca neîntemeiată apreciind că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 283 alin.1 lit. e din codul muncii ci dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din codul muncii potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani în cazul în care obiectul cererilor de chemare în judecată îl constituie drepturi de natură salarială.

Ori potrivit art. 22 din OG nr. 7 / 2001 sunt considerate venituri din salarii denumite în continuare salarii toate veniturile în bani și / sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă și indiferent de denumirea veniturilor sau sub forma care ele se acordă.

În teoria de specialitate unii autori au susținut același lucru, respectiv că sunt venituri de natură salarială toate sumele cuvenite în baza unui raport de muncă, în executarea unui contract individual de muncă.

In speță nu are relevanță că suma primită este adaos, ajutor material sau indemnizație de concediere, pentru că denumirile date nu exclud calificarea dată de legiuitor ca fiind venituri din salarii conform art. 22 din OG nr. 7/2001 astfel că incidente cu privire la prescripție sunt prevederile art. 283 alin 1 lit. c din codul muncii, în raport de care acțiunea este formulată în termenul de 3 ani.

În plus s-a observat că pentru aprovizionarea de toamnă iarnă părțile au folosit în redactarea articolului din CCM sintagma de "suplimentare a drepturilor salariale", ceea ce nu mai lasă loc la nici o îndoială privind natura acestui drept, care este de natură salarială.

Un alt argument că atât aprovizionarea de toamnă iarnă, cât și cota de gaze sunt drepturi de natură salarială este acela că sumele respective au fost incluse în salarii așa cum a susținut pârâta în întâmpinare și cum rezultă și din interpretarea prevederilor contractelor colective de muncă.

În ce privește fondul cauzei instanța reținut următoarele:

Prima pentru aprovizionare toamnă-iarnă, din luna octombrie ce este reglementată în art. 176 din CCM la nivel de ramură se acordă conform art. 176 alin. 6 din același CCM "în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea sa în salariul de bază".

Ori în art. 168 alin3 din CCM la nivel de unitate din anul 1997 s-a prevăzut expres că"începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă va fi introdusă în salariul de bază"

Ca urmare a acestei prevederi în anii următori, în contractele colective la nivel de unitate, nu s-a mai reglementat acest drept pentru salariați, nu a mai fost menționat deloc.

Din interpretarea acestor clauze contractuale instanța a reținut că cererea reclamanților este neîntemeiată, dreptul solicitat fiind acordat de angajator prin includerea sumei respective în salariul de bază, începând cu 01.06.1997 și menținerea acestei includeri și în anii următori, inclusiv în 2005,2006,2007,2008. Toate măririle de salariu ce au avut loc ulterior datei de 01.06.1997 s-au aplicat salariului de bază ce includea și prima de toamnă - iarnă, fără ca salariile să se mai diminueze vreodată cu contravaloarea acestei prime.

Faptul că prima de toamnă iarnă a fost inclusă în salariu în 1997 la nivel de a rezultat și din concluziile suplimentului de expertiză prin care s-a răspuns la obiecțiunile formulate de instanță, concluzii în care se arată că la nivel de Sucursală, C s-a acordat acest drept, precum și din expertizele judiciare întocmite în alte dosare cu obiect asemănător, confirmând astfel apărarea pârâtei.

Reclamanții din prezentul dosar au fost salariați ai Sucursalei D, sucursală ce a fost preluată de în 24.10.1997, dată ulterioară includerii drepturilor solicitate în salarii conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate. Din momentul preluării acestora li s-au aplicat prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate. Ori la 24.10.1997, la data preluării nu mai era prevăzut distinct dreptul la prima de toamnă iarnă și ca urmare reclamanții nu mai pot invoca faptul că au acest drept și că nu le-a fost acordat. Reclamanții preluați la o dată ulterioară beneficiază de drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă de la acea dată. Nu pot pretinde drepturi ce nu mai sunt reglementate la data la care ei au devenit salariați ai unității pârâte. u pot pretinde nici drepturi egale cu ale salariaților proprii ai câtă vreme în actul de preluare nu s-a prevăzut obligația ( unitatea care i-a preluat) de a le acorda toate drepturile de care au beneficiat până la acel moment salariații proprii.

Pentru aceste considerente instanța nu a ținut seama de concluziile expertizei în sensul că acestora li s-ar cuveni prima de toamnă deoarece dispoziția de includere în salariu a primei de toamnă nu s-a aplicat la nivelul Sucursalei D, această unitate nefăcând parte din

Instanța nu a reținut nici concluziile expertizei în sensul că includerea dreptului solicitat nu s-a menținut în anii următori, salariile fiind incorect calculate prin aplicarea greșită a art. 128 - 129 din contractul colectiv de muncă. Expertiza a stabilit că salariile au fost calculate incorect prin aplicarea greșită a art. 128 - 129 din contractul colectiv de muncă, ceea ce face obiectul altor litigii. Nu s-a stabilit că salariile au fost diminuate, reduse, micșorate cu contravaloarea primei de toamnă iarnă.

Cota de gaze reglementată de art. 187 din CCM la nivel de ramură se acordă potrivit aceluiași articol alin.2 "în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază", cuantumul și condițiile de acordare fiind stabilite prin CCM la nivel de unitate.

În CCM la nivel de unitate din anul 1997 la art. 176 alin 1 s-a prevăzut că "începând cu 01.06.1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc de gaze naturale, ce se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază."

În anii următori, inclusiv în anul 2005 s-a menționat expres în CCM la nivel de unitate că "ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM pe 1997"

Din interpretarea acestor clauze contractuale instanța a reținut că cererea reclamanților și sub acest aspect este neîntemeiată, dreptul solicitat fiindu-i acordat de angajator prin includerea sumei respective în salariul de bază, începând cu 01.06.1997 și menținerea acestei includeri și în anii următori, inclusiv în 2005. Toate măririle de salariu ce au avut loc ulterior datei de 01.06.1997 s-au aplicat salariului de bază ce includea și contravaloarea cotei de gaze naturale, fără ca salariile să se mai diminueze vreodată cu contravaloarea acestei prime, așa cum a rezultat de altfel și din expertizele întocmite în alte dosare cu obiect asemănător.

Faptul că reclamanții salariați la D au fost preluați de pârâtă la 24.10.1997 nu schimbă cu nimic interpretarea clauzelor contractuale menționate mai sus, și era normal ca la preluare să beneficieze de drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă la momentul preluării. Ar fi beneficiat și de drepturile ce nu mai erau reglementate doar dacă s-ar fi convenit expres în acest sens.

Reclamanții au formulat recurs împotriva sentinței nr. 1794/2009 a Tribunalului Dolj, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea acțiunii.

Critică sentința pentru aprecierea greșită că drepturile solicitate reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă și cota de gaze naturale, aferente anilor 2005-2008, au fost incluse în salariu, contrar concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, care a constatat că aceste drepturi nu au fost incluse în salariu.

Faptul că nu au fost incluse în salariu, rezultă și din mențiunile din carnetul de muncă, singura majorare efectivă a fost creșterea din 1998, când au fost corelate salariile angajaților intimați ca urmare a creșterii salariului minim pe economie.

Consideră că instanța a ignorat probele evidente care infirmă includerea drepturilor solicitate în salariu, acordând putere probatorie unor adrese depuse de intimați.

Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că nu sunt motive de casare sau modificare prevăzute de art. 304 cod procedură, civilă și va fi menținută.

Sunt neîntemeiate criticile privind aprecierea instanței că drepturile solicitate au fost incluse în salariul de bază, deoarece instanța constatat această situație de fapt pe baza probelor administrate de intimata pârâtă, în interpretarea CCM la nivel de ramură energie electrică,petrol și gaze pe anii 2005-2007, în care sunt prevăzute aceste drepturi, dar numai pentru unitățile care nu au inclus aceste drepturi în salariul de bază.

Potrivit art. 176(1) din acest contract se precizează că salariații vor beneficia, în luna octombrie de o suplimentare salarială pentru aprovizionarea toamnă-iarnă și alte suplimentări, dar numai în condițiile în care aceste drepturi nu au fost introduse în salariile de bază prin contractele colective de muncă la nivel de agent economic.

Cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncă la nivelul SC SA pe anul 1997, partenerii sociali au stabilit introducerea în salariul de bază a suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă, stabilind la art. 168 alin. 3:

"Începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionare de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract".

Această hotărâre luată în deplin acord de partenerii sociali s-a concretizat abia începând cu 01. 03.1998.

În contractul colectiv de muncă la nivelul SC SA 1998 s-a menționat la art. 168 alin. 3 ca "suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază (conform telexului 2412/1998)".

În telexul nr. 2412/1998 este menționat faptul că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu data de 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art. 168 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă.

Se constată astfel că dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu data de 01.03.1998, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 176 alin. 6 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii, iar obligația de acordare a suplimentării salariale a fost executată începând cu data de 01.03.1998 în forma includerii acestui drept în salariul de bază.

Acestea sunt argumentele pentru care cererea de chemare în judecată este nefondată. Instanța de fond a pronunțat o hotărâre corectă reținând că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost introdusă în salariul de bază începând cu data de 01.03.2009.

Cât privește adaosul ce reprezintă contravaloare 4000 mc gaze, intimata a dovedit introducerea în salariul de bază și acestuia, din adresa nr. 1721/18.07.1997 emisă de RA, din care rezultă că la data de 16 iunie 1997 s-a semnat un protocol între și prin care s- convenit majorarea veniturilor salariale cu 1,27 în medie, începând cu 01.07.1997, acest fapt fiind stipulat în art. 176 din CCM pe anul 1998 și precizat în art. 176 din CCM pe anul 2008.

Așadar, constatând că sunt neîntemeiate criticile formulate de reclamanți, Curtea urmează, ca în baza art. 312 cod procedură, civilă, să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții, -, ia, G, C, -, -, G, împotriva sentinței civile nr. 1794/07.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2009.

Președinte,

- ---

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red. Jud.

2 ex/IE/10.11.2009

fond:

Președinte:Manuela Preda Popescu
Judecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5846/2009. Curtea de Apel Craiova