Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5863/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5863
Ședința publică de la 30 Octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Corneliu
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA prin lichidator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței nr. 5439/21.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pricina a fost repusă din oficiu pe rol, recursul fiind declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă pune concluzii de admitere a recursului și modificare a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 5439 din 21 octombrie 2008 admis cererea cu precizarea ulterioara formulată de petentii, G, in contradictoriu cu intimata SC SA
A fost obligată intimata sa plateasca petentilor drepturile salariale reprezentand suplimentari salariale pentru aprovizionarii toamna - iarna, prevazute de art. 176 al. 1 din CCM la nivel de ramura in cuantum de un salariu minim pe ramura, pentru anii 2005,2006,2007, reactualizate la data platii.
A fost obligată intimata la plata catre petenti a diferentelor salariale conform art. 128 al. 5 si art. 129 al 2,3 pentru anii 2005, 2006, 2007 sume actualizate la data platii efective.
A fost obligată intimata la plata către petenti a ajutorului material reprezentând contravaloarea cotei de 4000. gaze naturale/anual pentru anii 2005, 2006, 2007 sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
A fost obligată intimata la plata catre petenti a sumei de 5000 lei cheltuileli de judecata.
S- luat act de renuntarea la capatul de cerere cu privire la constatarea nulitatii clauzei prevazuta de art. 176 din CCM si cu privire la efectuarea inregistrarilor in carnetele de munca ale petentilor.
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că susținerea intimatei, în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu a fost dovedită și nu poate fi reținută din următoarele considerente:
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art.154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprindesalariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precumși alte adaosuri;astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art. 159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce c/val. adaosurilor prevăzute la art.176 din CCM la nivel de ramură, respectiv Paști, C, aprovizionare toamnă-iarnă și c/val. ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata susține că au fost introduse în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație petentii nu au avut un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu au beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind diferentele salariale rezultate din neaplicarea corecta a art. 128 al. 5 si art. 129 al. 1,2,3,4, acesta a fost admis întrucat intimata nu s-a aparat nici prin sustineri nici prin mijloace de proba si de asemenea acestea reprezinta drepturi prevazute de clauzele contractului colectiv de munca a caror executare este conform art. 243 al. 1,2 din Codul Civil,obligatorie pentru parti iar neindeplinirea acestora atrage raspunderea partilor care se fac vinovate.
În consecință, instanța a considerat că intimata nu a făcut dovada respectării clauzelor din CCM la nivel de unitate și nici a celor din CCM la nivel de ramură privind acordarea drepturilor solicitate.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta.
Suma ce reprezenta / unei cantități de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților SNP inclusiv a celor transferați în anul 1997, iar potrivit art.187 din CCM, la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 s-a prevăzut că "salariații agenților economici nominalizați în Anexa nr.1 pct.B vor primi un ajutor material, egal cu unei cote deg aze naturale.
De același drept beneficiază salariații avuți în vedere la al.1 și cei ai angajaților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa nr.1 în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază".
Recurenta precizează că, apărarea sa privind includerea / valorii cotei de gaze în salariile angajaților începând cu anul 1997 este susținută de înscrisuri ce atestă acest fapt, respectiv: adresa nr.22160 din 21.07.2008 prin care societatea comunică faptul că suma reprezentând c/valoarea cotei de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților; protocolul încheiat la 01 martie 2002; extras din CCM pe anul 1997 al SC SA care la art.176 al.1 prevede că începând cu 01 iunie 1997, acest ajutor material va fi inclus în salariul de bază; extras din CCM pe anul 1998 al SC SA care la același articol prevede că, acest ajutor material a fost compensat prin CCM/1997; extras din CCM/2003 la nivel de SA în care se face mențiunea că acest ajutor material a fost compensat; extras din CCM la nivel pe anul 2007, unde la art.176 al.1 se prevede că acest ajutor material a fost compensat; fișa drepturilor salariale negociate în conformitate cu Legea 14/1991 și CCM valabile la 01.07.1997 unde se face mențiunea - creșterea salariului de bază include și c/valoarea a 4000. gaze naturale conform art.176 din CCM -; copii xerox de pe carnetele de muncă.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că instanța greșit a stabilit că dreptul la suplimentarea salarială scadentă în luna octombrie al fiecărui an (pentru aprovizionarea toamnă iarnă) există, și pe cale de consecință obligația corelativă se impune a fi adusă la îndeplinire.
Că a fost ignorat faptul că prin art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze este prevăzută posibilitatea transformării acestuia în element constitutiv al salariului de bază, cu efectul imediat al stingerii sale distincte pe viitor.
Acest lucru s-a petrecut chiar mai înainte de preluarea prin transfer în 2002-2003 personalului de la fosta sucursală "" Ba S NP.
În contractul colectiv de muncă încheiat între SNP și salariații reprezentați de la nivelul anului 2000 se stipula cu claritate la art.168 alin.2 teza II a faptul că " suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telexului 2412/1998, astfel că voința părților a optat pentru novarea dreptului recunoscut dintr-un element exterior salariului de bază, în parte constitutivă a acestuia.
În ceea ce privește diferențele salariale rezultate din aplicarea art. 128 și 129 din contractul colectiv de muncă, recurenta susține că instanța de fond avea obligația de a face verificări cu privire la existența și întinderea dreptului.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 299, 303 alin. 1 și 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 129 din Codul d e procedură civilă, udecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Având de stabilit dacă salariul de bază al reclamanților a fost calculat potrivit dispozițiilor convenționale menționate la art. 128 și 129 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, instanța de fond trebuia să verifice în concret modul în care s-a stabilit, în intervalul de timp supus analizei, salariul de bază al fiecărui reclamant în parte.
Fără a pune în discuția părților administrarea de probe pentru stabilirea situației concrete, instanța de fond a considerat că drepturile salariale prevăzute la art. 128 și 129 din contractul colectiv de muncă nu au fost acordate salariaților reclamanți. Instanța de fond a motivat aceasta prin faptul că " intimata nu s-a apărat nici prin susțineri nici prin mijloace de probă".
Lipsa formulării unei apărări de către pârât sau omisiunea de a depune la dosar probe în apărare nu constituie în sine motive suficiente pentru admiterea unei cereri de chemare în judecată, cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.
În conformitate cu dispozițiile art. 129 din Codul d e procedură civilă, instanța avea obligația de a ordona administrarea de probe pentru stabilirea situației de fapt, respectiv pentru a determina modul în care s-a stabilit salariul de bază al fiecărui reclamant.
Pentru aceasta, trebuia să dispună administrarea probei cu înscrisuri, respectiv carnetele de muncă, statele de plată și apoi să verifice dacă salariile de bază au fost corect stabilite. Numai în cazul în care angajatorul refuza să depună la dosar înscrisurile încuviințate ca probe, instanța avea posibilitatea să aplice sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.
Or, instanța de fond nu a procedat în acest fel, ci a reținut că, de principiu, lipsa unei apărări constituie motiv pentru admiterea cererii de chemare în judecată.
În acest fel, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra fondului acestei cereri, criticile recurentei fiind întemeiate.
Fiind aplicabile dispozițiile art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, deoarece nu s-a cercetat fondul cauzei, precum și dispozițiile art. 312 alin. 3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă, pentru asigurarea unei judecăți unitare, Curtea urmează să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare a aceeași instanță.
În rejudecare, instanța va dispune administrarea de probe pentru stabilirea modului în care s-a calculat salariul de bază al reclamanților și vor fi avute în vedere și celelalte motive de recurs invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA prin lichidator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței nr. 5439/21.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, și, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30 Octombrie 2009.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/23.11.2009
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Maria Corneliu, Mihaela
