Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 6097/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(3950/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6097/
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009 Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMĂRIA COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.663 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - drepturi bănești.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 29.10.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.663 din 31.03.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă s-a dispus admiterea acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu CONSILUL LOCAL al comunei și PRIMĂRIA; au fost obligate pârâtele la plata către reclamant a drepturilor salariale cuvenite și neachitate pe perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007, în cuantum de 25%, premiu anual de 2% și al 13-lea salariu, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; a fost obligată pârâta Primăria comunei să rectifice înscrisurile efectuate în carentul de muncă al reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a deținut funcția de primar al comunei în perioada iunie 2000 - iunie 2008 așa cum reiese din carnetul de muncă depus în xerocopie la dosar.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.154/1998, aceasta este funcție de demnitate publică.
Persoanele care ocupă o astfel de funcție publică au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație lunară conform art. 19 alin. (2) din Legea nr.154/1998 care stabilește în conformitate cu Anexa II la lege modificată prin OG nr.83/2000.
Potrivit art.20 din actul normativ invocat, indemnizația reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor salariale.
Conform dispozițiilor art. 14, 17 și 18 alin. (1) din Legea nr.40/1991, reclamantul este îndreptățit la acordarea sporului de vechime în muncă în procent de 25%, calculat la salariul de bază, premiul lunar în procent de 2% și premiul anual.
Din situația drepturilor cuvenite și neachitate depuse la dosar, precum și din mențiunile carnetului de muncă, reiese că pentru perioada noiembrie 2005-decembrie 2007, reclamantul a beneficiat doar de indemnizația stabilită conform anexei II la Legea nr.154/1998 fără a i se recunoaște și drepturile bănești prevăzute de Legea nr.40/1991.
Prin urmare a reținut Tribunalul drepturile bănești ce i se cuvin reclamantului se referă la sporul de vechime în muncă, premiul anual de 2% și al 13-lea salariu, pe perioada menționată, urmând ca aceste drepturi salariale să fie indexate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, recurenții-pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMĂRIA COMUNEI.
Prin ambele recursuri s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurată în tot și pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
Prin recursul său recurentul CONSILIUL LOCAL întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 proc. civ. susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală prin greșita interpretare a legii și prin interpretarea greșită a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei în sensul că primarii nu pot primi alte sporuri în afara indemnizației ca formă unică de salarizare.
Aceste funcții de demnitate publică printre care figurează și cea de primar sunt remunerate pe perioada mandatului cu o indemnizație lunară ca unica formă de remunerare.
Legea nr.215/2001 menționează expres că primarul și viceprimarul nu beneficiază de spor de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
Prin recursul formulat de recurenta-pârâtă PRIMĂRIA se arată în baza motivelor întemeiate pe dispozițiile art.304 pct. 7 și 9 proc. civ. că prin OUG nr.3/2000 aprobată prin Legea nr.323/2006 "persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege."
Mai mult decât atât, potrivit art. 57 alin. 5 din Legea nr.215/2001, se prevede că funcțiile de demnitate publică printre care figurează și cea de primar, sunt remunerate pe perioada mandatului cu o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare.
Intimatul a depus concluzii scrise, precum și concluzii suplimentare prin care a solicitat respingerea recursurilor formulate ca fiind nefondate, arătând că și prin Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali au fost stabilite drepturile ce se vor lua în calcul pe durata exercitării mandatului de primar și viceprimar.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către cei doi recurenți, precum și din oficiu în baza art. 3041proc. civ. Curtea constată că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise, iar pe fond sentința recurată va fi modificată și acțiunea respinsă ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta.
Curtea reține că Tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece a interpretat în mod greșit dispozițiile legale aplicabile privind drepturile ce se cuvin unei persoane ce a ocupat o funcție de demnitate publică, în speță funcția de primar.
Curtea reține că intimatul-reclamant a solicitat plata drepturilor bănești reprezentând perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007 constând în sporul de vechime în muncă în cuantum de 25%, premiu anual de 2% și al 13-lea salariu.
Deși aceste drepturi s-au acordat potrivit dispozițiilor Legii nr.154/1998, precum și Codului muncii, Curtea reține că prin OUG nr.108/14.07.2005 au fost stabilite dispoziții legale speciale cu privire la drepturile salariale ce se cuvin persoanelor ce ocupă demnități publice, cum este și cazul reclamantului-intimat care a solicitat drepturile menționat mai sus, din calitatea funcției de primar.
Astfel, potrivit acestui act normativ (OUG nr.108/2005 privind unele măsuri din domeniul salarizării persoanelor ce ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală ) aprobată prin Legea nr.331/2005, legiuitorul a prevăzut în mod expres că sporul de vechime în muncă și alte sporuri prevăzute de lege nu se mai adaugă la calculul indemnizației prevăzute în anexă, care reprezintă unica formă de remunerare a activității corespunzătoarea funcției și care constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor determinate în raport cu venitul salarial.
Prin urmare, având în vedere că dispozițiile OUG nr.108/2005 au intrat în vigoare la data de 01.09.2005, Curtea reține că pentru perioada solicitată cererea reclamantului este lipsită de fundament juridic.
În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 39 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, invocată de către intimatul-reclamant Curtea constată și reține că prin aceste dispoziții legale nu se acordă în mod expres drepturi de natura celor solicitate de către intimat și în plus această reglementare este anterioară celei prevăzute prin OUG nr.108/2005, astfel că fiind o normă specială în raport cu toate celelalte norme privind statutul și drepturile ce se cuvin persoanelor ce ocupă o funcție de demnitate publică are prioritate prin derogare de la dreptul comun, deoarece reglementează regimul juridic al acestor drepturi și se impune prin caracterul ei special.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9) proc. civ. urmează să admită ambele recursuri să modifice în tot sentința atacată și să respingă acțiunea reclamantului-intimat ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMĂRIA COMUNEI împotriva sentinței civile nr.663/31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Modifică în tot sentința atacată.
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
28.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
