Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 641/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar Nr-
Decizia Nr. 641/
Completul compus din:
Ședința publică din 13 mai 2009
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul Sindicatul Democratic al Tg. S, împotriva sentinței civile nr. 195 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 7 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 13 mai 2009.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă 195/2009, Tribunalul Covasnaa dispus următoarele:
A respins acțiunea formulată în numele membrului de sindicat, de reclamantul, SINDICATUL DEMOCRATIC AL ZONA TG. S, în contradictoriu cu pârâta Școala cu clasele I-VIII, pentru plata (începând cu data de 1.01.2007) a drepturilor salariale neachitate reprezentând diferența dintre salariul de bază minim brut garantat pentru personalul nedidactic, didactic și didactic auxiliar cu studii superioare conform art.40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, drepturi actualizate cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate pe dispozițiile art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național încheiat pentru 2007-2010, unde într-adevăr au fost stipulați coeficienții minimi de ierarhizare și salariul minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore, în medie de 440 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Art. 1 și următoarele din 130/1996, republicată statornicește caracterul de convenție a contractului colectiv de muncă și se perfectează anual, în urma negocierii colective între patronat și salariați, reprezentați prin sindicate cu privire la condițiile de muncă, salarizare, alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
În continuare la art. 12 din aceiași lege este reglementată posibilitatea încheierii contractelor colective de muncă și pentru salariații instituțiilor bugetare prin care se vor negocia anumite clauze cu excepția celor referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sânt stabilite prin dispoziții legale.
Mai mult, clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevăzute de 130/1995, republicată, în caz contrar art. 24 sancționează prin art. 24 cu nulitatea absolută a acestor acte juridice.
Potrivit art. 157 alin.( 2) din Codul Muncii, sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor reprezentative ale sindicatelor.
Ca atare pretențiile reclamantului nu intră sub incidența contractului colectiv de muncă menționat, sistemul salarizare a personalului din învățământ este determinat prin lege, respectiv potrivit 128/1997 privind Statutul personalului didactic iar în anul 2007 s-au acordat drepturile conținute în OG nr. 11/2007.
Ulterior pentru anul 2008 s-a emis G nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin 221 din 27.10.2008, alte acte normative privind creșterile salariale care se acordă în anul 2008-2009 acestei categorii de salariați.
O ultimă ordonanță de urgență nr. 1 s-a aprobat la 29 ianuarie 2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, publicată în MO din 30 ianuarie 2009 care vizează și personalul din învățământ.
Pentru aceste considerente, instanța a respins ca nefondată cererea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Sindicatul Democratic al pedagogilor Târgu S, în termen, motivat.
În motivele de recurs sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța nu a avut în vedere faptul că nici Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de din Învățământ înregistrat la sub nr. 5521/01/09.01.2004 și nici Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al județului C înregistrat sub nr. 67/20.04.2004 nu conțin clauze referitoare la salariul de bază minim brut în învățământ.
De asemenea, instanța de fond nu a avut în vedere prevederile art. 6 alin. 2 din încheiat la nivelul Inspectoratului Școlar al județului C încălcându-se prevederile art. 101 din acest contract colectiv de muncă.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de recurs și sub aspectul dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă instanța reține că nu este fondat.
Este adevărat că prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, în care parte semnatară este și Ministerul Educației și Cercetării se stabilesc la art. 40 coeficienții minimi de ierarhizare în funcție de categoria de salariați ai instituțiilor contractante și totodată la art. 40 alin. 4 se stabilește și cuantumul salariului de bază minim brut negociat în cuantum de 440 lei începând cu 1.01.2007, însă dispozițiile acestuia nu sunt aplicabile în speță, deoarece CCM la nivel național este încheiat în conformitate cu dispozițiile Legii 130/1996, legea privind contractul colectiv de muncă care la art. 12 prevede că " aceste contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Contractele colective de muncă ale salariaților instituțiilor bugetare se pot încheia la nivelul unităților, la nivel administrativ sau al serviciilor publice locale pentru instituțiile din subordinea acestora și la nivel departamental, pentru instituțiile subordonate".
Deci, în speța de față faptul că acest contract de muncă la nivel național a fost semnat și de Ministerul Educației și Cercetării ca instituție bugetară, nu face inaplicabil art. 12 Legea 130/2004.
Cadrele didactice au stabilit salariul de bază minim brut cât și coeficientul de multiplicare prin lege specială respectiv Legea 128/1997( prevede salarizarea personalului didactic diferențiat și precizează și criteriile de diferențiere a salariilor ), OG11/31.01.2007 ( prevede creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ și stabilește și majorări ale coeficientului de multiplicare), OG15/30.01.2008 ( prevede creșterile salariale ce se vor acorda în 2008 și 2009 personalului din învățământ și majorări ale coeficientului de multiplicare).
Aceste dispoziții speciale de salarizare au fost deja aplicate personalului didactic afiliat la sindicatul recurent astfel că este nelegală, nejustificată în drept orice pretenție salarială peste prevederile acestor acte normative care au caracter de normă specială ce derogă de la prevederile normei generale ( în speță contractul colectiv de muncă la nivel național), conform dispozițiilor art. 12 Legea 130/1996.
În ceea ce privește salarizarea personalului nedidactic se reține că acestora le-au fost aplicate la stabilirea salariului de bază dispozițiile OG 10/2007 și implicit indexările salariale pretinse de aceștia, acest aspect rezultând din adeverințele depuse în probațiune la judecata în fond a cauzei.
În ceea ce privește soluțiile pronunțate de late instanțe, instanța reține că acestea nu pot impune aceeași judecată și în prezenta cauză, practica judiciară neconstituind în sistemul de drept românesc izvor de drept. În lipsa unei decizii de recurs în interesul legii care ar fi obligatorie pentru instanțe, soluțiile ce sunt pronunțate de alte instanțe în pricini cu același obiect sunt doar pentru orientare.
În consecință, instanța constată că recursul este nefondat și în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și 3041Cod procedură civilă va fi respins, sentința pronunțată fiind menținută.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant Sindicatul Democratic al Tg. S împotriva sentinței civile nr. 195/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. CJ - 20.05.09
Dact. GG - 15.06.09
2 ex.
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Ligia Vâlcu, Anca Pârvulescu
