Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 657/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 657
Ședința publică de la 21 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind pe recursurile formulate de SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I și de,., NA, I și împotriva sentinței civile nr.879 din 13.06.2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică avocat pentru recurenții-intimați și consilierul juridic pentru intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I,lipsă fiind recurenții-intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al doilea termen.
Interpelat fiind de instanță consilierul juridic pentru intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I arată că are delegație la dosarul de fond.
Instanța pune în vedere reprezentantului intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I să depună delegație la dosar și pentru recurs.
Consilierul juridic pentru intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I arată că până la sfârșitul ședinței de judecată va depune delegație pentru recurs.
Avocat pentru recurenții-intimați depune la dosar un număr de 38 de înscrisuri în probarea motivelor de recurs.
Consilierul juridic pentru intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I arată că nu solicită să-i fie comunicat duplicatul setului de acte depus la acest termen la dosar. Depune la dosar un extras de pe site-ul Curții de Apel Iași cu o soluție dată într-un dosar similar.
Instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurenții-intimați arată că a criticat hotărârea pentru faptul că prima instanță s-a pronunțat diferit în două dosare cu același obiect și aceleași părți. A solicitat încadrarea reclamanților și salarizarea acestora conform anexei 1 lit.a pct.2 cu obligarea la plata diferențelor salariale. De asemenea a solicitat și acordarea de tichete de masă pentru o perioadă de 3 ani reactualizate în funcție de indicele de inflație. Instanța de fond a administrat un probatoriu bogat în cauză, în urma căreia a admis în parte acțiunea și le-a acordate doar tichete de masă. Dar ei nu au solicitat tichete de masă, ci contravaloarea tichetelor. S-a respins cererea de reintegrare și plata diferențelor de salarizare. Însă instanța nu s-a pronunțat cu privire la capătul de cerere privind plata diferențelor salariale pentru perioada martie 2005 - 1 ianuarie 2008. Consideră că cei 84 de reclamanți au fost greșit încadrați la anexa 1 lit.a pct.1 din OG115/24.11.2004 deoarece acești salariați dețin funții de medici și asistenți medicali în Spitalul Clinic de Urgență Sf.. Precizează că activitatea desfășurată în spital nu este 100% clinică, în acest sens pronunțându-se și Ministerul Sănătății care a emis două adrese pe care le-ași invocat. Acesta însă a arătat că, dacă 70% din paturi sunt clinice, toată unitatea beneficiază de drepturile unităților clinice. Dar instanța a înlăturat punctul lor de vedere și a asimilat cabinetele medicale din școli ca fiind cabinete de specialitate. Mai consideră că pe ansamblu unitatea se încadrează în clinic, că încadrarea s-a făcut greșit, iar motivarea primei instanțe nu este justă. Nici un text de lege nu diferențiază aceste persoane după locul de muncă. Mai arată că prin ordonanța 17 se prevede ca de la data de 1.05.2008 tot personalul medical sanitar dintr-un spital sanitar va fi salarizat conform anexei 1, legea unificând salarizarea. Intimații sunt îndreptățiți la salariu prevăzut pentru clinic. Solicită admiterea recursului și admiterea atât a modificării încadrării, cât și a salarizării. Hotărârea primei instanțe este greșită și cu privire la acordarea tichetelor de masă deoarece tichetele se acordă atât în baza legii cât și a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
Consilierul juridic pentru intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. I solicită respingerea recursului declarat de recurenții-intimați și admiterea recursului declarat de ei. Arată că instanța de fond a reținut că reclamanții nu se încadrează categoria clinic și că doar faptul că ești angajat la spitalul clinic nu dă dreptul de a beneficia de sporul de unitate clinică. Cu privire la tichetele de masă arată că doar spitalele finanțate de Casa de Asigurări le pot acorda și că reclamanții sunt finanțați și de la bugetul de stat.
Avocat pentru recurenții-intimați solicită respingerea recursului formulat de intimatul-recurent SPITALUL CLINIC DE URGENȚE SF. Arată că între acesta și reclamanți există un raport de muncă în baza unor contracte de muncă. Mai arată că prin acordarea tichetelor de masă numai unei singure categorii de personal se încalcă principiul nediscriminării reglementat de Codul Muncii. Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar chitanța nr. - din 19.09.2008 în valoare de 4350 lei reprezentând onorariu avocat.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată;
Prin sentința civilă nr. 879/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, s-a hotărât:
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii " Sf. "
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, ., NA, I, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii " Sf. "
A fost obligat pârâtul să acorde reclamanților tichete de masă pentru perioada 12.12.2005 - 31.12.2007.
Au fost respinse cererile reclamanților de obligare a pârâtului la încadrarea în grila de salarizare prevăzută pentru personalul de specialitate medico - sanitar unitățile clinice, institute și centre medicale, începând cu data de 01.03.2005, de plată a diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit salarizării din unitățile clinice, institute și centre medicale și drepturile salariale efectiv achitate și de acordare a tichetelor de masă pentru perioada 01.01.2008 - 01.03.2008 și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 8.700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Spitalului Clinic de Urgențe pentru Copii "Sf. " I, instanța a constatat că este neîntemeiată și a respins-o, motivat de calitatea de angajator a pârâtului, acesta fiind parte semnatară a raportului de muncă. Așadar, raportat la obiectul acțiunii, s-a constatat că pârâtul are calitate procesuală pasivă.
Reclamanții sunt angajați ai pârâtului Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii "Sf. " I, în baza contractelor individuale de munca, îndeplinind funcțiile de medici stomatologi, medici de medicină generală, asistenți medicali, soră medicală, în cadrul cabinetelor școlare.
S-a reținut de către instanță că prin nr.OUG 115/2004 aprobată prin Legea nr. 125/2005, legiuitorul stabilit grile de salarizare pentru unitățile clinice și neclinice.
Întrucât reclamanții din această cauză își desfășoară activitatea în cabinete medicale școlare, au fost salarizați potrivit grilei de salarizare stabilită pentru unități sanitare, altele decât cele clinice, prevăzute în anexa I, punctul I din nr.OUG 115/2004
Potrivit disp. art. 172 alin. 1 lit. "h" din Legea nr. 95/2006 spitalul clinic este spitalul care are în componență secții clinice universitare care asigură asistența medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică-medicală și de educație continuă, având relații contractuale cu o instituție de învățământ superior.
De asemenea, potrivit disp. art. 165 din aceeași lege, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale. În același sens statuează și disp. art. 1 din Legea nr. 270/2003 care definesc spitalul ca fiind unitatea sanitară cu paturi, publică sau privată, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce asigură servicii medicale.
În raport de dispozițiile legilor salarizării, nr.OUG 24/2000, OUG115/2004, Legea nr. 125/2005 rezultă clar că salarizarea este diferențiată între "clinic" si "neclinic", în funcție de activitatea desfășurată și nu în funcție de angajator. Așadar, în cauza de față, este lesne de observat că activitatea reclamanților se desfășoară în cabinete medicale școlare sau dispensare școlare, neavând nici o legătură cu activitatea "clinică" din spitalele clinice. În acest sens arată si Ordinul nr. 653/2001 privind asistența medicală a preșcolarilor elevilor și studenților.
În același sens apreciază și adresele emise de Ministerul Sănătății și anume: prin adresa nr. 9864/2004 la pct. 3 se arată că salarizarea clinică se realizează numai personalului de specialitate medico-sanitar care își desfășoară activitatea în cabinete în care sunt integrate clinic cadre didactice; prin adresa nr. 3115/2007 se arată la pct. 5 că în unitățile sanitare care acordă asistență medicală ambulatorie de specialitate beneficiază de salarizare "clinică" numai personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în cabinete în care sunt integrate clinic cadre didactice.
Așadar, din analiza celor de mai sus rezultă că, cadrele sanitare care își desfășoară activitatea în cabinete medicale în care nu sunt integrate clinic cadre didactice, nu pot primi salarizare "clinică", deoarece această salarizare diferențiată a avut la bază întocmai această condiție de activitate clinică a fiecărui salariat în parte și nu caracterul general acordat angajatorului.
Din coroborarea celor de mai sus instanța a constatat această cerere ca fiind neîntemeiată și, pe cale de consecință, a respins-
În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâtului la plata contravalorii tichetelor de masă neacordate în perioada 12.12.2005-13.12.2007, instanța a admis-o, având în vedere următoarele:
Reclamanții fiind angajați în sectorul bugetar au dreptul la o alocație de hrană, concretizată în tichete de masă. Acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, iar raportat la disp. Legii nr. 142/1998, angajatorul avea obligația să o acorde.
Totodată, este de reținut că nr.OUG 115/2004 art. 23 stipulează că personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de maximum 20 de tichete de masă.
Așadar, rezultă că beneficiază de tichete de masă personalul încadrat în unități sanitare publice finanțate integral din venituri proprii, fără a face o altă distincție cu privire la locul de muncă unde-și desfășoară activitatea angajatul sau activitatea pe care acesta o desfășoară. De asemenea, în contractul colectiv pe ramură sanitară este prevăzut că angajatorul este obligat să acorde tichete de masă potrivit Legii nr. 142/1998 în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind încadrarea în grila de salarizare prevăzută pentru personalul de specialitate medico-sanitar din unitățile clinice, începând cu data de 01.03.2005, instanța a considerat că această încadrare este un atribut exclusiv al legiuitorului. Prin urmare, instanța a apreciat că nu se poate subroga în drepturile și obligațiile acestuia și a respins acest capăt de cerere.
Totodată instanța a respins și cererea reclamanților privitor la obligarea pârâtului la acordarea tichetelor de masă pentru perioada 01.01.2008-01.03.2008 și pe viitor, deoarece contractul colectiv de muncă invocat în cauză a fost valabil pentru perioada 2005-2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului lor, reclamanții invocă următoarele:
1. În mod greșit prima instanță a respins cererea lor de obligare a pârâtului la încadrarea în grila de salarizare la nivel clinic, având în vedere că sunt salariații unui spital clinic. În acest sens, invocă disp. nr.OUG 24/2000 anexa IV/I și OUG115/2004 Anexa I pct. I lit.
2. Instanța a omis să se pronunțe cu privire la plata diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru perioada 01 martie 2005-01 ianuarie 2008, pronunțându-se doar pentru perioada 01.01.2008-01.03.2008 și pe viitor.
Consideră recurenții că motivarea primei instanțe, potrivit căreia salarizarea diferențiată a avut la bază condiția de activitate clinică a fiecărui salariat în parte și nu caracterul general acordat angajatorului este greșită, din prevederile legale invocate nerezultând o diferențiere a salarizării personalului de specialitate medico-sanitar încadrat într-un spital clinic pentru criteriul activității desfășurate și a locului de muncă.
De asemenea, în mod greșit prima instanță a luat în considerare prevederea pct. 3 din adresa nr. 9864/2004 și pct. 5 din adresa nr. 3115/2007, emise de Ministerul Sănătății, ignorând prevederea de la pct. 1 din adresele mai sus menționate, potrivit cu care: "personalul care își desfășoară activitatea în spitalele în care ponderea paturilor din secțiile și compartimentele clinice este de 70% și respectiv 65% din numărul total de paturi al spitalului inclusiv în cabinetele de specialitate care fac parte din structura spitalului, beneficiază de legislația în vigoare pentru unități clinice, institute și centre medicale, indiferent dacă este încadrat într-o structură clinică sau neclinică" din acesta.
3. Instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, obligând pârâtul să acorde reclamanților tichete de muncă pentru perioada 12.12.2005-31.12.2007 și respingând cererea de acordare pentru perioada 01.01.2008-01.03.2008 și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație. Ori, ei au solicitat contravaloarea tichetelor de masă motivat de procedura din art. 2 lit. "b" din Legea nr. 142/1998 (cu privire la perioada de valabilitate care este înscrisă în cuprinsul fiecărui tichet de masă).
Perioada cuprinsă între 12.12.2005-31.12.2007, pentru care prima instanță a obligat angajatorul pârât la acordarea tichetelor de masă este motivată doar pe pe ramură sanitară pe anii 2005-2007. Instanța de fond, în aprecierea acestei perioade, în mod greșit a înlăturat prevederile Codului muncii, Legii nr. 142/1998, pe ramura sanitară pe perioada 2001-2002 prelungit prin acte adiționale, încheiat la nivel național, reglementări în baza cărora s-au acordat și se acordă tichete de masă salariaților unității pârâte, alții decât reclamanții-recurenți.
Se mai invocă și faptul că instanța de fond a omis-o din conținutul sentinței pe reclamanta, reținând-o de două ori pe reclamanta -.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și admiterea acțiunii în totalitate.
În drept, au fost invocate disp. art. 304 pct. 6, 304 pct. 9 și 304 ind.1 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului său, pârâtul invocă următoarele:
1. În mod greșit a respins instanța de fond excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-recurent, având în vedere că, deși are calitatea de angajator, nu plătește drepturile salariale ale reclamanților din fonduri proprii, ci din finanțările Ministerului Sănătății.
2. În mod greșit a interpretat instanța de fond noțiunea de activitate clinică.
Activitatea clinică presupune muncă integrată de învățământ superior la care se adaugă activitatea în unități medicale cu paturi. -reclamanți ce lucrează în cabinete medicale din școli sau grădinițe, nu lucrează în clinică unde există cadre universitare și plan de cercetare medicală aplicată, unde sunt instruiți studenți, stagiari și rezidenți, ei eliberând doar scutiri medicale și efectuează doar simple observații medicale cu caracter general ce se oglindesc sau nu în eliberarea unor rețete.
De altfel Ordinul nr. 653/2001 privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților specifică foarte clar ce presupune activitatea medicală în cabinete școlare și din grădinițe.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar la art. 172 alin. 1 lit. "h" denumește în mod clar ce înseamnă "clinic": spitalul care are în componență secții clinice universitare care asigură asistență medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică-medicală și de educație continuă, având relații contractuale cu o instituție de învățământ medical superior acreditată.
Instanța în mod greșit interpretează nr.OUG 115/2004 anexa I pct. II când consideră că pentru plata salariului are relevanță doar calitatea angajatorului și nu locul desfășurării activității.
Tocmai pentru a evita astfel de interpretări forțate Ministerul Sănătății a emis 2 adrese: Adresele nr. OB nr. 9864/2004 și 3115/2007 prin care se indică ce înseamnă activitate clinică și cine beneficiază de plată pentru asemenea activitate "personalul care își desfășoară activitatea în spitalele", pentru simplul motiv că acești contestatori nu își desfășoară activitatea în spitale, ci la cabinetele medicale din școli și grădinițe.
Deci criteriul după care se încadrează și se plătește un salariat la spitalele clinice este locul muncii și mai ales natura activității desfășurată, și nu calitatea angajatorului cum greșit a înțeles instanța de fond.
De altfel instanța de fond se contrazice și aplică principiul dublei măsuri atunci când vine vorba de plata diferențelor salariale și încadrarea reclamanților în această grilă pentru activitatea clinică.
Pe de o parte se consideră că încadrarea acestor reclamanți în grila "clinic" este atributul exclusiv al legiuitorului, iar pe de altă parte instanța culpabilizează angajatorul că nu i-a încadrat în această grilă și-l obligă să plătească retroactiv diferențele salariale aferente.
În raport de dispozițiile tuturor legilor salarizării în domeniul sanitar OUG24/2000, nr.OUG 115/2004, Legea nr. 125/2005 rezultă în mod indubitabil că salarizarea este diferențiată între "clinic și "neclinic", în funcție de activitatea desfășurată și locul desfășurării acesteia și nu în funcție de angajator, iar activitatea desfășurată de reclamanți nu are nicio legătură cu activitatea clinică desfășurată în spital.
3. În mod greșit a fost admis capătul de cerere privind acordarea tichetelor de masă, având în vedere că reclamanții sunt finanțați exclusiv de la bugetul de stat și nu din venituri proprii, așa cum prevede expres art. 23 din nr.OUG 115/2004. Contractele colective de muncă invocate nu fac decât să întărească convingerea că tichetele de masă pot fi acordate doar în conformitate cu prevederile art. 42.
Mai mult, consideră recurentul, cererea reclamanților de a le fi acordate despăgubiri în bani constând în contravaloarea tichetelor de masă este nelegală, deoarece tichetele de masă au regim special și nu există temei legal pentru transformarea lor în bani.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamanților.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
În susținerea recursului lor, recurenții-intimați au depus înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, recurenții-intimați au solicitat respingerea recursului intimatului-recurent Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. "
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că ambele recursuri sunt fondate, dar în limitele și pentru considerentele expuse în continuare.
Astfel, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-recurent Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii "Sf. " I nu poate fi reținută, având în vedere calitatea de angajator al acestuia și faptul că toate drepturile solicitate de reclamanți ce decurg din calitatea lor de salariați, sunt plătite de angajator, indiferent de sursa de finanțare (de la bugetul de stat sau din venituri proprii).
În ceea ce privește recursul reclamanților, Curtea de Apel reține că este incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, respectiv că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut (tichete de masă, în loc de contravaloarea acestora), încălcând astfel și prevederile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă.
Însă, pe fondul cauzei, instanța de control judiciar constată că acțiunea reclamanților este neîntemeiată în totalitate.
Cererea reclamanților, medici de medicină generală, medici stomatologi, asistenți medicalii și soră medicală ce-și desfășoară efectiv activitatea în cabinetele medicale din cadrul unităților școlare, așa cum rezultă din conținutul contractelor de muncă depuse la dosar, de a fi salarizați la nivel clinic pentru perioada de referință invocată prin acțiunea introductivă nu poate fi primită.
Legea nr. 95/2006 definește fără echivoc la art. 172 alin. 1 lit. "b" noțiunea de "clinic" ca fiind spitalul ce are în componență secții clinice universitare, care asigură asistență medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică medicală și de educație continuă, având relații contractuale cu o instituție de învățământ medical superior acreditată.
Și salarizarea personalului medical este diferențiată în funcție de caracterul clinic/neclinic al spitalului, așa cum rezultă clar din dispozițiile legislației salarizării în domeniul sanitar.
Astfel, Anexa IV/1 din nr.OUG 24/2000, înlocuită cu anexa IV/1a din nr.OUG 191/2002,cu aplicare de la 01.10.2003, diferențiază salarizarea personalului medico-sanitar, existând distincție clară între salariile de bază din unitățile sanitare altele decât cele clinice (evidențiate la pct. I al anexei) și cele clinice, institute și centre medicale (evidențiate la pct. II al anexei).
Și nr.OUG 115/2004 menține diferențierea între salarizarea la nivel clinic și cea neclinică, așa cum rezultă din dispozițiile art. 322, text de lege care prevede majorarea salariilor de bază pentru anul 2007 însă le diferențiază în raport de caracterul clinic/neclinic al activității și nu în funcție de angajator, așa cum pretind reclamanții și cum eronat a interpretat dispozițiile legale instanța de fond.
Cadrele medicale care își desfășoară activitatea în cabinete medicale ce nu sunt integrate în spitale/unități clinice nu pot fi salarizate la nivelul celor ce prestează efectiv activități la nivel clinic, activități ce presupun și activități integrate de învățământ superior și activități în unități medicale cu paturi.
Criteriul după care este plătită activitatea unui salariat nu este și nu poate fi considerat ca fiind doar locul muncii, ci și natura activității efectiv desfășurate. Cu atât mai mult, în speță, nu se poate considera că reclamanților li se cuvin drepturi salariale la nivel clinic doar pentru faptul că angajatorul cu care aceștia au încheiat contractele individuale de muncă este un spital clinic, întrucât locul muncii lor este la cabinetele/dispensarele medicale din școli iar atribuțiile prevăzute în fișele posturilor sunt, în mod firesc, determinate și de această împrejurare.
De altfel, tribunalul a considerat în mod corect că încadrarea în grila de salarizare la nivel clinic este un atribut exclusiv al legiuitorului și, în consecință, nu se puteau acorda reclamanților nici drepturile bănești corespunzătoare acestui nivel.
Și în ceea ce privește tichetele de masă, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale incidente.
OUG nr. 115/2004 prevede la art. 40 că doar personalul încadrat în unitățile sanitare finanțate integral din venituri proprii realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate poate beneficia, lunar, de 20 tichete de masă. Ori, conform poz. 11 din anexa la HG nr. 529/2002, cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unitățile de învățământ superior sunt finanțate integral de la bugetul de stat și, în consecință, nu pot acorda tichete de masă. De altfel, chiar dacă ipotetic s-ar fi putut acorda aceste tichete, în mod greșit se solicită plata contravalorii acestora, întrucât nici un text de lege care prevede acordarea lor nu permite acest lucru, respectiv transformarea lor în drepturi bănești.
Pentru argumentele reținute anterior cu privire la grilele diferite de salarizare, motivele de recurs ale reclamanților în privința diferențelor salariale solicitate și încadrării în grila de la Anexa pct. 1, lit. A din OUG115/2004 nu pot fi primite.
În consecință, față de toate considerentele expuse, Curtea de Apel va admite ambele recursuri declarate și va modifica în parte sentința atacată, conform art. 312 Cod procedură civilă, în sensul că va respinge cererea reclamanților privind obligarea pârâtului la plata contravalorii tichetelor de masă pentru perioada 01.03.2005-01.03.2008 și, în continuare, la zi, reactualizată în raport de indicele de inflație la data plății; va fi înlăturată din sentință dispoziția de admitere în parte a acțiunii și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanții: reclamanții, -, -, -, ., NA, - și și pârâtul Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii " Sf. " I împotriva sentinței civile nr. 879 din 13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte:
Respinge cererea formulată de reclamanții:, -, -, -, ., NA, -I ȘI, împotriva pârâtului Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii " Sf. " I privind contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 01.03.2005-01.03.2008 și în continuare, la zi, reactualizată în funcție de indicele de inflație la data plății.
Înlătură din sentință dispozițiile privind admiterea în parte a acțiunii, acordarea tichetelor de masă și plata cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red. -
Tehnored.
20.11.2008 -2 ex.
Tribunalul Iași:,
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Nelida Cristina Moruzi, Cristina
