Drepturi salariale (banesti). Decizia 659/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 659
Ședința publică de la 21 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de NAȚIONALĂ ROMÂNĂ I împotriva sentinței civile nr.793 din 30.05.2008 (dosar nr-), intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă de intimat prin întâmpinare.
Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Națională Română I solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor salariale în cuantumul stabilit prin actul adițional nr. 284/27.11.2007 și restituirea sumei de 630 lei reținută nelegal.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a promovat concursul pentru postul de artist liric grad profesional I A, iar comisia a apreciat că poate fi salarizat la treapta maximă. În luna ianuarie 2007, fost notificat pentru a se prezenta în vederea semnării unui nou act adițional, având același număr, ocazie cu care i s-a prezentat și o nouă fișă de evaluare, care se face anual, conform căreia salariul său era mai mic. Nu a semnat noul act adițional, dar i s-a reținut suma de 315 lei în lunile ianuarie și februarie.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a susținut că, în luna ianuarie, prin referatul nr. 164, i s-a adus la cunoștință că reclamantul a fost salarizat în mod greșit, cuantumul salariului nerespectând dispozițiile Legii nr. 154/1998 și ale Hotărârii nr. 125/1999. Drept urmare, a fost emisă decizia nr. 3/28.01.2008, prin care s-a dispus anularea deciziei nr. 70/2007 și încadrarea reclamantului începând cu data de 1.12.2007 la un salariu mai mic. Diferența dintre salariul plătit în mod greșit și salariul stabilit conform prevederilor legale s-a recuperat în două tranșe.
A mai susținut pârâta că nu poate fi vorba de un drept câștigat atâta timp cât limita salariului nu a fost stabilită potrivit prevederilor legale, salariatul obținând, în urma concursului, un punctaj de 4,50, nu de 5,00.
Părțile au depus copii de pe înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 793 din 30 mai 2008, Tribunalul Iașia admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Națională Română I, care a fost obligată să achite reclamantului suma de 630 lei reținută din drepturile salariale, precum și drepturile bănești reprezentând diferența dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite conform actului adițional nr. 248/27.11.2008 semnat de ambele părți, aferente perioadei 1 ianuarie 2008-30 mai 2008 și suma de 300 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Începând cu data de 1.12.2002, reclamantul este salariatul pârâtei Națională Română I pe postul de artist liric. La data de 21.11.2007, reclamantul a susținut și promovat, cu media 9,50, un concurs pentru ocuparea postului de artistic liric grad profesional IA.
Pârâta a emis decizia nr. 70/29.11.2007 prin care a decis ca, începând cu data de 1.12.2007, reclamantul și alți trei salariați să fie încadrați pe postul de artist liric operă grad profesional IA, cu un salariu de bază de 1924 lei, părțile semnând actul adițional nr. 248/27.11.2007, același salariu rezultând și din cuprinsul carnetului de muncă.
Ulterior, pârâta a emis decizia nr. 3/28.01.2008 prin care a anulat decizia nr. 70/29.11.2007, stabilind reclamantului un salariu de bază de 1547 lei, iar diferența dintre salariale încasate de reclamant și cele stabilite prin decizia nr. 3/2008 a fost reținută salariatului în două tranșe.
Față de dispozițiile art. 41 alin. 1, 2 și 3 Codul muncii, s-a reținut că modificarea unuia dintre elementele esențiale ale contractului individual de muncă, respectiv a salariului, nu poate avea loc decât cu acordul ambelor părți, modificarea unilaterală fiind posibilă numai în cazurile expres prevăzute de Codul muncii.
În cauză, pârâta a procedat la modificarea unilaterală a salariului de bază al reclamantului, dispunând în mod nelegal scăderea salariului de bază de la 1924 lei, la 1547 lei.
Sunt neîntemeiate susținerile pârâtei referitoare la faptul că, în mod greșit, i-a acordat reclamantului salariul maxim prevăzut în grila de salarizare, întrucât punctajul obținut de acesta în urma concursului a fost de 4,50 puncte. Din cuprinsul procesului verbal din 22.11.2007, rezultă că reclamantul a obținut în urma concursului nota 9,50, iar fișa de evaluare nu face nici o referire la rezultatele concursului, așa încât cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale este întemeiată.
Reținând că, în mod eronat, pârâta a procedat la diminuarea salariului de bază al reclamantului, s-a constatat întemeiată, aplicând și dispozițiile art. 164 alin. 1 și 2 Codul muncii, și cererea reclamantului având ca obiect plata sumei de 630 lei reținute din drepturile salariale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Națională Română
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299-316 Cod proc. civilă, recurentul susține că instanța de judecată nu a ținut cont de următoarele aspecte: salariul este cuprins între o valoare minimă și una maximă, în funcție de nota obținută la concurs, potrivit Legii nr. 154/1998; salariatul a fost salarizat în mod greșit, cuantumul salariului stabilit nerespectând dispozițiile Legii nr. 154/1998 și ale Hotărârii nr. 125/1999; diferența dintre salariul plătit în mod greșit și cel stabilit conform prevederilor legale s-a respectat în două tranșe, fiind legal și normal să fie operată în cartea de muncă modificarea cuantumului salariului acordat, cu indicarea numărului și datei actului în baza căruia s-a operat modificarea salariului; obținând, în urma concursului, punctajul 4,50, salariatul nu putea fi încadrat la limita maximă a salariului.
Mai susține recurentul că instanța de judecată nu a luat în calcul că este vorba de o promovare a salariatului, nu de angajarea acestuia. În cazul promovării, salariatul trece la o altă grilă de salarizare stabilită de lege, grilă care prevede un minim și un maxim al salariului. Angajatorul stabilește salariul angajatului și în funcție de nota obținută la concursul pentru promovare.
Acordându-se reclamantului salariul calculat eronat, se încalcă unul dintre principiile sistemului de salarizare, anume cel al prestabilirii salariilor personalului din autoritățile și instituțiile publice. Modul de salarizare este stabilit prin lege, așa încât salariul nu este negociabil, iar orice greșeală în acordarea salariului duce la o micșorare a bugetului instituției.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului, întrucât, în luna ianuarie 2008, salariul a fost modificat unilateral de angajator, sub pretextul unei greșite evaluări efectuate la data susținerii concursului și, în consecință, a unei greșite salarizări. Toate actele emise de recurentă după susținerea concursului sunt nelegale, reevaluarea efectuată ulterior contravenind prevederilor legale.
În recurs nu au fost administrate probe noi și nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod proc. civilă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Conform procesului verbal din 22.11.2007, intimatul a promovat concursul organizat în vederea ocupării postului de artistic liric IA, cu nota 9,50. Comisia de examinare a avut următoarea componență:, și -.
La data de 29.11.2007, directorul recurentei a emis decizia nr. 70, prin care, începând cu data de 1.12.2007, intimatul a fost promovat în funcția de artist liric operă grad IA, cu un salariu de bază de 1924 lei.
La data de 28.01.2008, directorul recurentei a emis decizia nr. 3, prin care s-a anulat decizia nr. 70/29.11.2007, iar intimatul a fost promovat, tot începând cu data de 1.12.2007, în funcția de artist liric operă grad IA, cu un salariu de bază de 1547 lei. Prin aceeași decizie s-a dispus recuperarea sumelor acordate în plus, în două tranșe, în lunile februarie și martie 2008.
La luarea acestei decizii, s-a avut în vedere referatul înregistrat cu nr. 164 din 25.01.2008, în care se menționează că persoanele promovate în funcția de artistic liric operă, grad profesional IA, printre care și intimatul, au fost salarizate eronat la limita maximă din grila de salarii, salariile corecte obținute în urma punctajului obținut fiind cele din fișele de evaluare anexate referatului.
A fost depusă și fișa de evaluare a intimatului, conform căreia punctajul total este de 4,50. Se mai menționează că punctajul minim al postului este de 4,20, deci poate fi promovat la brad prof. IA, salarizat conform punctajului obținut, prin aplicarea prevederilor Legii 154/1998. Salariu obținut = 1547 lei.
Din examinarea acestei fișe de evaluare, care ar trebui să cuprindă mențiunile din modelul de completare a unei fișe de evaluare, prevăzut în anexa 5 la HG nr. 125/1999, se constată, în primul rând, că aceasta este nedată și nu se menționează perioada de evaluare.
De asemenea, lipsesc rubrica "autoevaluare" și semnătura salariatului, intimatul, care ar fi avut dreptul, potrivit art. 22 din HG nr. 125/1999, să conteste evaluarea și, respectiv, punctajul total rezultat.
Din examinarea aceleiași fișe de evaluare, mai rezultă că aceasta a fost întocmită pentru acordarea gr. prof. IA, nu în cadrul procedurii de măsurare și de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale salariaților, care are loc anual, la momentul stabilit de angajator, în conformitate cu prevederile HG nr. 125/1999.
În aceste condiții, devin aplicabile dispozițiile art. 25 alin. 2 din HG nr. 125/1999, potrivit cărora valuarea performanțelor profesionale individuale la promovarea în grade profesionale, trepte profesionale sau funcții se face, în cadrul examenului sau al concursului, de către comisia de examinare desemnată de ordonatorul de credite.
Se desprinde, așadar, concluzia că recurenta nu a respectat procedura de măsurare și de evaluare a performanțelor profesionale individuale la promovarea intimatului în grad profesional. Astfel, recurenta nu a procedat, în cadrul concursului, ci ulterior acestui moment, la evaluarea performanțelor profesionale individuale ale intimatului. Mai mult, această evaluare nu a fost făcută de comisia de examinare, a cărei componență a fost menționată anterior, ci de șeful compartimentului.
Este adevărat că, în cazul intimatului, salariat al unei instituții publice, nu are loc o negociere a salariului de bază, acesta fiind stabilit de angajator între limitele prevăzute de lege, pe baza rezultatelor evaluării performanțelor profesionale individuale. În cazul intimatului, însă, nu a existat o evaluare a acestor performanțe individuale în cadrul concursului, de către comisia de examinare, așa încât nu se poate reține nici existența unei erori la stabilirea salariului său de bază.
De altfel, recurenta susține că, în urma concursului, intimatul ar fi obținut punctajul 4,50, ceea ce ar atrage imposibilitatea încadrării sale la limita maximă a salariului, în condițiile în care, din procesul verbal încheiat la data de 22.11.2007, nu rezultă că intimatul ar fi obținut acest punctaj, ci nota 9,50.
În măsura în care ar fi existat o evaluare a performanțelor profesionale individuale ale intimatului, efectuată cu ocazia concursului susținut de acesta, recurenta nu avea, așa cum susține, un drept de apreciere și nu putea urmări "interesul și nevoile salariatului", ci avea obligația să stabilească salariul acestuia în conformitate cu prevederile legale.
Nu pot fi primite nici susținerile recurentei privind recuperarea diferențelor de drepturi salariale, considerate greșit plătite, în două tranșe, în condițiile în care art. 164 alin. 1 Codul muncii interzice orice reținere din salariu, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
În consecință, față de considerentele expuse, care se substituie parțial considerentelor primei instanțe, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Națională Română I împotriva sentinței civile nr.793/30.05.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored./
Tribunalul Iași:
-
-
21.XI.2008.-
2 ex.-
Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
26 Octombrie 2008
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Nelida Cristina Moruzi, Cristina
