Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 751/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi bănești -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 751

Ședința publică din 28 mai 2009

PREȘEDINTE: Sas Laura

JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu

JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița

Grefier: - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții,,-,-,,-,G,-,,,,,,-,,,-,-,,-și de pârâtulMunicipiul S - prin primar, împotriva sentinței nr.126din22 ianuarie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 21 mai 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 28 mai 2009, când,

După deliberare,

CURTEA:

Asupra recursurilor de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 22 decembrie 2008, înregistrată sub nr-, reclamanții, -, -, G, -, -, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară S, Colegiul Național de Informatică " " S, Colegiul Economic " " S, Școala cu clasele I - VIII Nr. 9 " " S, Școala cu clasele I - VIII Nr. 3 S, Consiliul Local S, Municipiul S - prin primar, Inspectoratul Școlar al județului, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să calculeze și să le acorde reclamanților salariul de bază, după cum urmează:

1. pentru personalul didactic și didactic auxiliar căruia i se aplică nr.OG 11/2007 aprobată prin Legea nr. 220/04.07.2007 să se ia ca și coeficient de multiplicare 1 pentru perioada 1 ianuarie - martie 2007 suma de 255,889 lei; pentru perioada 1 aprilie - septembrie 2007 suma de 261,005 lei și pentru perioada 1 octombrie - decembrie 2007 suma de 300,156 lei.

2. pentru personalul nedidactic căruia i se aplică nr.OG 10/2007 aprobată prin Legea nr. 231/06.07.2007, să se calculeze salariul de bază pentru perioada 1 ianuarie 2007 - martie 2007, în cazul în care salariul de bază din actele din OG10/2007 aprobată prin Legea nr. 231/06.07.2007 este sub minimul prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010 după cum urmează: muncitori calificați - 528 lei și necalificați - 440 lei; personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este liceala - 528 lei, postliceala - 550 lei; personal de specialitate încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri - 572 lei, studii superioare de scurtă durată - 660 lei; personal încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare - 880 lei.

Pentru perioada 1 aprilie 2007 - septembrie 2007 salariul de bază minim pentru personalul nedidactic să fie majorat cu 2% față de nivelul lunii martie 2007, iar pentru perioada 1 octombrie 2007 - decembrie 2007 salariul de bază minim pentru personalul nedidactic să fie majorat cu 11% față de nivelul lunii septembrie 2007.

Totodată, reclamanții au solicitat ca pârâții să fie obligați să calculeze și să le acorde diferențele salariale începând cu luna iulie 2007, actualizate la data efectivă a plății și să consemneze în carnetele de muncă și în celelalte evidențe salariale și de muncă modificările salariale solicitate și acordate de instanța de judecată, în vederea luării lor în seamă la recalcularea punctelor de pensie.

În motivarea cererii reclamanții au arătat că, potrivit prevederilor art. 40 Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei sub nr. 2895/29.11.2006, se stabilesc coeficienții minimi de ierarhizare care se aplică la salariul minim negociat pe unitate, având în vedere încadrarea, calificarea și condiția de pregătire profesională a salariaților, precum și standardele ocupaționale corespunzătoare ocupației respective; personalul didactic și didactic auxiliar fiind retribuit conform Legii nr. 128/1997, modificată prin nr.OG 11/2007, prin aplicarea acestor coeficienți de multiplicare rezultă un salariu de bază sub minimul prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, drept pentru care se impune majorarea lui cel puțin la acest minim, de 880 lei, coeficientul de ierarhizare fiind astfel de 255,889.

Acest coeficient de ierarhizare a fost majorat conform nr.OG 11/2007 aprobată prin Legea nr. 220/4.07.2007, cu 2% începând cu luna aprilie 2007 și cu 11% începând cu luna octombrie 2007.

În cazul personalului nedidactic din învățământ, salarizarea se face conform nr.OG 10/2007, aprobată prin Legea nr. 231/06.07.2007, care stabilește începând cu data de 1 ianuarie 2007 un salariu de bază fix - în unele locuri, iar în alte locuri un salariu de bază variabil, cuprins între un minim și un maxim în funcție de natura postului și pregătirea profesională.

După administrarea probelor, Tribunalul prin sentința nr. 126 din 22 ianuarie 2009 respins acțiunea față de pârâtul Consiliul Local S, reținând lipsa calității procesuale pasive a acestuia și a admis-o, astfel cum a fost formulată, față de ceilalți pârâți din cauză.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001, republicată, Consiliul local, ca și primarul este doar o autoritate a administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală și care, potrivit art. 10 din același act normativ, nu are atribuții de administrare a resurselor financiare ale municipiului, acesta din urmă având capacitatea juridică de a sta în judecată, prin primar.

Pe fondul litigiului, Tribunalul a reținut că reclamanții fac parte din categoria personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din învățământ.

Personalul didactic și didactic auxiliar este retribuit conform Legii nr. 128/1997, modificată prin nr.OG 11/2007, luându-se ca și valoare a coeficientului de multiplicare 1 pentru perioada ianuarie - martie 2007 suma de 221,307, coeficientul de multiplicare 1 pentru perioada aprilie - septembrie 2007 suma de 221,307 lei și coeficientul de multiplicare 1 pentru perioada octombrie - decembrie 2007 suma de 259,593 lei.

Art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național prevede coeficienți minimi de ierarhizare pentru personalul calificat, necalificat, administrativ, de specialitate, pentru personalul încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este școală de maiștri, studii superioare de scurtă durată; acești coeficienți se aplică la salariul minim negociat pe unitate, salarizarea stabilindu-se ținând cont și de standardele ocupaționale corespunzătoare ocupației respective, iar potrivit alin. 4 al aceluiași articol salariul de bază minim negociat este de 440 lei începând cu 01.01.2007.

Prin aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de nr.OG 11/2007 rezultă un salariu de bază sub minimul prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, de 440 lei. În aceste condiții, potrivit prevederilor art. 241 alin. 1, lit. d din Codul muncii, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, care produce efecte obligatorii pentru toți salariații încadrați și art. 8 alin. 2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, reclamanții au dreptul să se prevaleze de dispozițiile cele mai favorabile, respectiv cele din Contractul Colectiv de Muncă Unic și Codul muncii. Așadar, în aplicarea art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic, se impune ca valoarea coeficientului de multiplicare să corespundă cu salariul de bază prevăzut de Contract, acesta trebuind să fie de 255,889 și nu de 221,307.

Salariul de bază al personalului didactic a fost indexat conform nr.OG 11/2007, cu 2% începând cu 01.04.2007 și cu 15% începând cu 01.10.2007, situație în care de la data respectivă trebuia majorat cu coeficientul de ierarhizare 261,005 lei de la 01.04.2007 și cu coeficientul de ierarhizare 300,156 lei de la 01.10.2007. Salarizarea pentru personalul nedidactic se face potrivit nr.OG 10/2007, situație în care se impune indexarea salariului de bază al acestuia conform art. 40 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, ținându-se seama de natura postului și de pregătirea profesională, cu 2% începând cu 01.04.2007 și cu 10% pentru perioada 01.10.2007 - 12.2007.

Totodată, Tribunalul a reținut dispozițiile imperative ale art. 241 (1) lit. d Codul muncii, potrivit cărora clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, conform contractului colectiv de muncă la nivel național.

Împotriva sentinței au declarat recurs în termen legal reclamanții și pârâtul Municipiul S - prin primar.

Reclamanții au criticat sentința pentru neacordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Pârâtul a arătat că prima instanță a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 12 din Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de muncă, prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitore la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.

Or, salarizarea personalului didactic și nedidactic din învățământ este stabilită prin Legea nr. 128/1997, modificată.

Potrivit art. 48 alin.2 din acest act normativ, în cazul personalului didactic, dacă drepturile salariale sunt stabilite de lege între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.

Admițând acțiunea reclamanților, prima instanță a dat prioritate unui contract colectiv de muncă unic la nivel național față de lege (Legea nr. 128/1997 și nr.OG 10/2007) și chiar față de Constituție (art. 137).

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate care, în drept, pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, în raport de probele administrate în cauză și în limitele prevăzute de art. 3041din Codul d e procedură civilă, curtea reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, în situația instituțiilor bugetare, prin contracte colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale.

În baza acestor prevederi legale, cu caracter general, prin Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, s-a prevăzut în mod expres că drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ.

Prin dispozițiile art. 48 alin. 1 teza ultimă din același act normativ s-a prevăzut că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă, constând din adausuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare ( astfel cum sunt prevăzute la alin. 3).

Prin urmare, salariul de bază și sporul nu pot face obiectul unei negocieri în cadrul contractelor colective de muncă, fiind stabilite conform legii.

Sunt supuse negocierii colective drepturile și obligațiile privind protecția muncii, asigurarea transportului și a cazării etc. (art. 89 alin. 2 și art. 104 alin. 4 din Legea nr. 128/1997).

a contrario, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, invocat de reclamanți drept temei al acțiunii promovate, li se aplică acestora în măsura în care respectivele clauze nu-și găsesc reglementarea prin lege.

Or, în cazul reclamanților, cum corect a sesizat pârâtul recurent, drepturile salariale pretinse sunt reglementate prin lege, respectiv cele ale personalului didactic și didactic auxiliar prin Legea nr. 128/1997, modificată prin nr.OG 11/2007 (aprobată prin Legea nr. 220/2007), iar cele ale personalului nedidactic din învățământ prin nr.OG 10/2007 (aprobată prin Legea nr. 231/2007).

Așa fiind, curtea, constatând că prima instanță a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii în speță, urmează a admite recursul declarat de pârât și a modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca nefondată.

În raport de această soluție dată fondului pricinii, în conformitate cu dispozițiile art. 274 din Codul d e procedură civilă urmează a fi respins și recursul reclamanților, privind plata cheltuielilor de judecată de la prima instanță.

Față de cele ce preced, curtea, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții,,-,-,,-,G,-,,,,,,-,,-,-,,-,împotriva sentinței nr.126din 22 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.

Admite recursul declarat de pârâtulMunicipiul S - prin primar,împotriva aceleiași sentințe.

Modifică parțial sentința atacată în sensul că respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, G, -, -, -, -, -.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud. fond

Tehnored.

Ex. 2 / 12.06.2009

Președinte:Sas Laura
Judecători:Sas Laura, Biciușcă Ovidiu, Plăcintă Dochița

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 751/2009. Curtea de Apel Suceava