Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 754/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.754
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Violeta Dumitru Vera
: -- -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P - la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.3094 din 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenții-reclamanți avocat - din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale din 16.03.2009, pentru intimata-pârâtă SC "" SA, avocat din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Avocat pentru recurenții-reclamanți și avocat pentru intimata-pârâtă declară că nu mai au alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că alte cereri nu mai au de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenții-reclamanți avocat - susține motivele de recurs astfel cum au fost formulate. Arată că drepturile solicitate pentru anii 2005, 2006 au fost deja incluse în salariu. Hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, pârâta invocând în apărare prevederile Contractului colectiv de muncă din anii 1997 - 2002 care nu sunt aplicabile speței de față. Art.168 din Contractul colectiv de muncă pe anii 1997 - 2002 și art.176 din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energiei electrice, termice, petrol și gaze, prevedeau în mod neechivoc, cu ocazia unor evenimente anuale, acordarea unor suplimentări salariale. Din anul 2005 pârâta nu a făcut dovada că aceste suplimentări salariale au fost acordate angajaților și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată de la fond.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat depune la dosar raport de expertiză extrajudiciară și concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Avocat - pentru recurenții-reclamanți, în replică, solicită instanței să cenzureze înscrisurile depuse după acordarea cuvântului în fond.
CURTEA:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, G, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata către fiecare reclamant a drepturilor bănești cuvenite și neacordate reprezentând contravaloarea aprovizionării de toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru anii 2005 și 2006, sumă reactualizată în raport cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că au fost salariații pârâtei până în luna iulie, respectiv august 2007, iar conform art. 176 alin.l și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Energie Electrică, Petrol si gaze pe anul 2006, înregistrat la la nr. 288/2006, aveau dreptul, cu prilejul unor evenimente anuale- Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în suma fixă al căror cuantum este echivalent cu salariul minim pe ramură potrivit prevederilor contractului.
S-a mai arătat de către reclamanți că pârâta nu a respectat prevederile CCM mai sus-menționate, neachitând reclamanților primele în luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă.
În drept, au fost invocate disp.art.166, 283 alin.1 lit. din Codul muncii, art.145 alin.5 din și art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Energie Electrică, Petrol si Gaze, art.274 Cod pr.civilă.
La termenul din 27.10.2008, reclamanții și-au precizat acțiunea arătând că solicită ca pârâta să fie obligată să plătească fiecăruia suma de 1008 lei, reprezentând contravaloarea aprovizionării de toamnă-iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru anii 2005 și 2006, sumă reactualizată în raport cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective, din care 528 lei pentru luna octombrie 2005 și 480 lei pentru luna octombrie 2006.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune susținând că termenul de prescripție aplicabil este de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, potrivit art. 283 lit.e din Codul muncii, întrucât se invocă neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia. În ceea ce privește modul de calcul al termenului de prescripție extinctivă, s-a susținut că acesta începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, data la care salariatul nu a încasat suma solicitată prin acțiune, astfel că momentul pretins, al exigibilității, era luna octombrie a fiecărui an.
De asemenea, pârâta invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținând că întrucât nu există un drept la un venit anual în luna octombrie, care să fie acordat de pârâtă în mod distinct pe anii în discuție, rezultă că reclamanții nu sunt creditori în raportul juridic de drept substanțial fiind lipsiți de calitate procesuală activă.
Pe fondul cauzei, s-a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece venitul anual din luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, nu se datorează conform alin. 1 si 2 din art. 176 CCM întrucât a fost introdus în salariul de bază al fiecărui salariat conform adreselor comune RA SA- Sindicatul având nr. 2328/1997 și nr. 2412/1998, iar ca confirmare a acestei situații, din anul 1998 sindicatul nu a mai intrat în negocieri pe tema acordării distincte a venitului respectiv.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 3094 pronunțată la data de 8 decembrie 2008, Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiate excepțiile prescripției dreptului la acțiune și lipsei calității procesuale active reclamanților invocate de pârâtă prin întâmpinare și a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că excepția prescripției dreptului la acțiune este neîntemeiată deoarece obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale constând în contravaloarea aprovizionării de toamnă-iarnă, astfel ca termenul de prescripție aplicabil este de 3 ani potrivit art. 283 lit. din Codul muncii, iar în raport de data introducerii acțiunii-29.09.2008, s-a concluzionat că acțiunea a fost promovată în cadrul termenului de 3 ani prevăzut de art. 283 lit. din Codul muncii.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, s-a reținut că nici aceasta nu este întemeiată întrucât reclamanții sunt părți în contractele colective de muncă chiar dacă sunt reprezentați de sindicat, iar prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de nr. 288/2006 se prevede că stabilirea drepturilor și obligațiilor salariaților, prin angajare, se face prin încheierea contractului colectiv de muncă.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut, în esență, că prin art. 176 alin.1 și 2 din CCM la Nivel de Energie Electrică, Petrol și Gaze pe anul 2006 se prevede că, în cazul unor evenimente anuale- Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie, salariații urmează a beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, la art. 137 din CCM pe ramură stipulându-se că prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de agent economic unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
S-a mai reținut că art. 176 alin.6 pct.4 din CCM ramură instituie o excepție de la negocierea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, acest venit fiind introdus în salariul de bază al fiecărui salariat SA potrivit adreselor RA SA- Sindicat nr. 2328/1997 si 2412/1998.
Așa fiind, începând cu anul 1998, în lipsa unor negocieri în vederea acordării distincte venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, s-a concluzionat că pretențiile reclamanților sunt nefondate, considerente față de care tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței primei instanțe, reclamanții au declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.6,8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Susțin recurenții că în mod greșit le-a fost respinsă acțiunea precizată întrucât pentru perioada solicitată, respectiv 2005-2006, au depus la dosar contractele colective de muncă din care reiese că în art.168 nu mai există prevederile referitoare la primele pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, acestea fiind stipulate prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Energie Electrică, Petrol și Gaze - art.176 alin.1 și 2, care se completează cu cele din CCM de la nivelul unității.
Mai arată recurenții că pârâta nu a respectat prevederile acestui contract și nu le-a achitat primele din luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă pe anii 2005-2006, nedovedind prin niciun înscris sau stat de plată că ar fi plătit recurenților vreo suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă.
Se susține în continuare că motivarea primei instanțe, în sensul că aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat este incorectă, întrucât intimata-pârâtă nu a depus la dosar niciun stat de plată din care să reiasă aceste susțineri, întemeindu-se doar pe niște adrese vechi din anul 1997 și 1998, care nu au aplicabilitate în speță.
Totodată, se arată că dacă aceste prime s-ar fi plătit, așa cum se prevede în CCM la nivel de ramură, ar fi trebuit să se includă în salariul de bază pe luna respectivă și să apară ca mențiune în salariul de bază, lucru care nu s-a întâmplat, pârâta nefăcând vreo dovadă în acest sens, prima instanță reținând că primele au fost incluse în salariul de bază, lucru ce nu poate fi acceptat întrucât nu s-a dovedit în mod clar, printr-un înscris datat din perioadele solicitate de recurenții-reclamanți.
De asemenea, susțin recurenții, pârâta a pretins că a dovedit că s-au majorat salariile de bază ale fiecărui salariat, nedovedind însă ce a cuprins majorarea respectivă și dacă prin aceasta s-au introdus și primele pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii precizate, în sensul obligării intimatei la plata către fiecare reclamant a sumei de 1008 lei reprezentând contravaloarea aprovizionării de toamnă-iarnă pentru anii 2005 și 2006, cu cheltuieli de judecată la fond, depunând la dosar și un raport de expertiză contabilă extrajudiciară.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, depunând la dosarul cauzei și concluzii scrise, precum și un raport de expertiză contabilă extrajudiciară.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
În conformitate cu disp.art.176 alin.1 din la Nivelul Energie Electrică, Petrol și Gaze invocat de reclamanți, cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie ( pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Art.176 alin.6 din același contract statuează, cu titlu de excepție, că fiecare din adaosurile de mai sus- printre care și cel în discuție în cauză- se acordă în condițiile în care, prin contractale colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
Potrivit art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 1997, reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paște, Ziua, C, precum și în luna octombrie-pentru aprovizionarea de toamnă, salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.
Prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pe de o parte și pe de alta, către mai multe dintre sucursalele sale din țară- printre care și Câmpina, la care au lucrat reclamanții- s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: pentru salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; pentru salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și pentru salarii peste 2.000.000 lei-5%.
În pe anul 1998, la art.168 alin.2, s-a menționat expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998.
Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceiași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în adresa semnată și însușită de părțile contractante, așa cum s-a arătat mai sus.
În concluzie, cu precizările aduse în considerentele prezentei decizii, rezultă că în cauză s-a făcut dovada includerii suplimentărilor solicitate în salariile brute de bază ale recurenților-reclamanți, prin efectul menținerii acestora în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că în mod corect prima instanță a respins acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005 și 2006.
Deși s-a invocat și motivul de modificare prev.de art.304 pct.6 Cod pr.civilă, nu se poate reține că prin sentința pronunțată, prin care a fost respinsă acțiunea, instanța ar fi acordat mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut.
De asemenea, în legătură cu motivul de modificare prev. de art.304 pct.8 Cod pr.civilă invocat de recurenți, se reține că judecătorii fondului sunt suverani în aprecierea faptelor ce li se supun judecății, puterea lor fiind totuși limitată, în cazul actelor juridice, pe de o parte, de distincția ce trebuie făcută între clauzele clare și cele obscure, iar, pe de altă parte, de interdicția de a trece dincolo de intenția părților, dând actului o altă calificare decât aceea pe care ele au avut-o în vedere, astfel încât, dacă au trecut peste aceste limite, hotărârea lor poate fi modificată, recurenții nedezvoltând practic, prin motivele de recurs, acest motiv de modificare a sentinței.
Față de cele ce preced, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel că în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurenți în motivarea recursului, sentința atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P - la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.3094 din 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Violeta Dumitru Vera
--- - - - -- -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./13.05.2009
/
.fond nr-
Jud.fond ta
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Violeta Dumitru Vera
