Drepturi bănești. Practica juridica. Sentința 77/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
SENTINȚA Nr. 77
Ședința din Camera de Consiliu de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan Paula Baciu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 15 Octombrie 2008, privind soluționarea acțiunii formulată de către reclamanții și A, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect, drepturi bănești.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 Octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 22 Octombrie 2008.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului O l t, sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul București, Curtea de Apel București și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestora la plata diferențelor de salarii, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială, prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică, actualizate până la data plății efective, precum și la plata dobânzii legale aferente acestor sume, astfel:
- pentru perioada 01.01.2005-30.09.2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform OG 9/2005;
- pentru perioada 01.10 -31.01.2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform OG 9/2005;
- pentru perioada 01.02.2006-31.08.2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform OG 3/2006;
- pentru perioada 01.09.2006-31.12.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform OG 3/2006;
- pentru perioada 01.01.2007-31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 347,55 lei, conform OG 10/2007;
- pentru perioada 01.04.2007-30.09.2007, la valoarea de referință sectorială de 354,5 lei, conform OG 10/2007;
- pentru perioada 01.10.2007-01.04.2008, la valoarea de referință sectorială de 393,49 lei, conform OG 10/2007, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
Reclamanții au mai solicitat obligarea pârâtelor ca și pe viitor să calculeze valoarea de referință sectorială la valoarea calculată pentru funcțiile de demnitate publică, potrivit OG 10/2008 și obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, potrivit art. 1 din Lg. 50/1996, salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competența profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați, prevăzute de Constituție și de Lg. nr. 92/1992, pentru organizare judecătorească.
Potrivit art. 2 din Lg. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, dispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar. Conform art. 3 din același act normativ, funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă, prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii. Lg. nr. 154/1998 se aplică și celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, prevăzute în anexele la lege.
În principiu, această acțiune este fundamentată pe dispoz. art. 1 alin.1 din OUG 134/1999, care arată, în esență, că magistraților li se aplică de drept valoarea de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică alese sau numite și că această valoare trebuie corectată periodic în raport cu dispozițiile legale aplicabile sectorului bugetar.
De altfel, atunci când s-a publicat OUG nr.177/2002, această prevedere de asimilare cu funcțiile de demnitate publică a fost reluată prin legea de aprobare ce a modificat ordonanța, iar valoarea de referință sectorială a fost stabilită la nivelul de 1.833.754 lei, pentru 31.12.2002, adică tocmai valoarea de referință aplicabilă funcțiilor de demnitate publică.
Pentru anii 2003 și 2004 indexările salariale au fost acordate la fel atât magistraților cât și celor care ocupau funcții de demnitate publică, alese sau numite.
De la 01.01.2005, majorările salariale pentru magistrați și cei ce ocupau funcții de demnitate publică alese și numite nu au mai fost aceleași, deși art. 1 din OUG 134/1999 erau în vigoare. Astfel, prin OG nr. 9/2005, salariile celor ce ocupau funcții de demnitate publică au fost majorate cu 25%, pe când salariile magistraților au fost majorate cu doar 11%, potrivit OG nr. 23/2005.
Legal citat, pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii, întrucât începând cu intrarea în vigoare a Lg. 347/2003, care a modificat art. 2 din OUG nr. 177/2002, nu există temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive, indemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin OUG nr. 177/2002, OG nr. 23/2005 și OUG nr. 27/2006.
S-a mai arătat în întâmpinare că actele normative care stabilesc drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și a celuilalt personal prevăzut de acestea, în sens contrar celor susținute de reclamanți, au fost emise cu respectarea dispozițiilor Constituției, ale Lg. nr. 24/2000 și a Normelor Metodologice date în aplicarea acesteia.
Prin încheierea din 24.06.2008, a fost scoasă de pe rol cauza privind pe reclamanți și înaintată Curții de APEL CRAIOVA, spre competentă soluționare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.1 din Legea nr.50/1996, salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete, se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competența profesională precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați prevăzute de Constituție și de Legea nr.92/1992.
În conformitate cu prev.art.1 alin.1 din OUG nr.134/1999, începând cu luna septembrie 1999, valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din organele autorității judecătorești reglementată de Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr.154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază, în sectorul bugetar și indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, precum și pentru administrația publică centrală și locală. Această valoare se corectează periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale pentru sectorul bugetar.
Potrivit art.11din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzute de lege, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive. Această valoare, corectată periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale, se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi. 2 prevede că valoarea de referință sectorială prevăzută în alin.1 constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a magistraților și a salariilor de bază corespunzătoare grilelor de intervale prevăzute pentru celelalte categorii de funcții de execuție.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.177/2002 stabilește salarizarea și alte drepturi ale magistraților care arată la art.2 alin.1 că, indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă. Această valoare actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale, se aplică de drept și magistraților, în temeiul prezentei Ordonanțe de Urgență.
Această prevedere de asimilare cu funcțiile de demnitate publică a fost reluată prin Legea nr.347/2003 de aprobare a OUG nr.177/2002, ce a modificat ordonanța, valoare de referință sectorială a fost stabilită la nivelul de 1.833.754 lei ROL, pentru data de 31.12.2002, adică tocmai valoarea de referință aplicabilă funcțiilor de demnitate publică, act normativ de salarizare a magistraților, în vigoare la momentul apariției Legii 303/2004, care la art.74 arată că drepturile salariale ale magistraților nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege.
Stabilirea prin ordonanțe ale Guvernului, care reglementează salarizarea organelor puterii judecătorești a altor valori de referință sectorială decât cele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică, în afara cazurilor expres prevăzute prin legea nr.303/2004, contravine prevederilor acestui act normativ, și a spiritului de echilibru al puterilor statului.
Drepturile cu privire la salarizare, recunoscute de lege la o anumită perioadă de timp nu pot fi diminuate unilateral, nici chiar în cadrul unor negocieri, sau cu acordul ambelor părți, încălcându-se principiile Codului Muncii, cu privire la teoria dreptului câștigat.
Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat, împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrare.
Acordarea unor valori de referință sectorială, diferite în salarizarea puterilor statului, contravine atât Constituției, Codului Muncii cât și spiritului OG nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv a art.1 alin.2 privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care la lit. i se menționează și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Actele normative care au corectat valoarea de referință sectorială, prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislative executivă și judecătorească, pentru perioada prevăzută în acțiune sunt OUG nr.123/2003, OG nr.9/2005, OG nr.3/2006 și OG nr.10/2007.
Așa cum s-a arătat mai sus, prin OUG nr.177/2002, așa cum a fost modificată prin Legea nr.347/2003, valoarea de referință sectorială a fost stabilită la data de 31.12.2002, la nivelul de 1.833.754 lei, adică tocmai valoarea de referință aplicabilă funcțiilor de demnitate publică.
Pentru anii 2003-2004, indexările salariale au fost acordate la fel atât magistraților cât și celor ce ocupau funcții de demnitate publică alese sau numite - art.48 din OUG nr.177/2000 și OUG nr.191/2002 pentru anul 2003, respectiv OUG nr.123/2003 pentru anul 2004. Astfel, la data de 31.12.2004, valoarea de referință sectorială pentru magistrați a fost de 238 lei, pe baza căreia s-au stabilit salariile anterior acestei date, rezultând deci că pentru perioada anterioară acestei date, nu se cuveneau diferențe de drepturi salariale.
De la data de 01.01.2005 majorările salariale pentru magistrați și cei ce ocupau funcții de demnitate publică alese și numite, nu au mai fost aceleași, deși art.1 din OUG nr.134/1999 erau în vigoare. Astfel, prin OG nr.9/2005, salariile celor ce ocupau funcții de demnitate publică au fost majorate cu 25 %, pe când salariile magistraților au fost majorate doar cu 11 % potrivit OG nr.23/2005.
Și în anii următori au fost încălcate prev.art.1 din OUG nr.134/1999, majorările salariale fiind pentru anul 2006 de 4 %, de la data de 01.04.2006 și 5 % de la 01.09.2006 pentru magistrați, potrivit OUG nr.27/2006, respectiv de 5 % de la 01.02.2006, și de 6 % de la 01.09.2006, pentru cei ce ocupă funcții de demnitate publică conform IG nr.3/2006, pentru anul 2007 de 0% pentru magistrați și de 5 %, 2 % și 11 % pentru cei ce ocupă funcții de demnitate publică potrivit OG nr.10/2007.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, instanța constată că acțiunea reclamanților este întemeiată, urmând a fi admisă în parte.
Vor fi obligați pârâții să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale pentru perioadele efectiv lucrate, calculate pe baza valorii de referință sectorială, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite de: 264,7 lei pentru perioada 23 aprilie 2005 - 30 septembrie 2005; 297,4 lei pentru perioada 01 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2006; 312,3 lei pentru perioada 01 februarie 2006 - 31 august 2006; 331 lei pentru perioada 01 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006; 347,55 lei pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, 354,5 lei pentru perioada 01 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007; 393,49 lei pentru perioada 01 octombrie 2007 - 01 aprilie 2008, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate efectiv salariile în perioadele indicate.
Vor fi obligați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
- fi respins capătul de cerere cu privire la acordarea pentru viitor a diferențelor salariale ca fiind prematur, întrucât pentru repararea prejudiciului se impune ca acesta să fie actual sau chiar viitor, dar să fie cert sau susceptibil de evaluare, condiții neîntrunite în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții și A, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect, drepturi bănești.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Tribunalul Olt și Curtea de APEL CRAIOVA să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale pentru perioadele efectiv lucrate, calculate pe baza valorii de referință sectorială, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite de: 264,7 lei pentru perioada 23 aprilie 2005 - 30 septembrie 2005; 297,4 lei pentru perioada 01 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2006; 312,3 lei pentru perioada 01 februarie 2006 - 31 august 2006; 331 lei pentru perioada 01 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006; 347,55 lei pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, 354,5 lei pentru perioada 01 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007; 393,49 lei pentru perioada 01 octombrie 2007 - 01 aprilie 2008, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate efectiv salariile în perioadele indicate.
Obligă pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Respinge capătul de cerere cu privire la acordarea pentru viitor a diferențelor salariale ca fiind prematur, întrucât pentru repararea prejudiciului se impune ca acesta să fie actual sau chiar viitor, dar să fie cert sau susceptibil de evaluare, condiții neîntrunite în cauză.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, - - |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
17.11.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/9 ex.
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan Paula Baciu
