Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 7984/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 7984
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier
Pe rol, pronunțarea soluției asupra rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data 04 2008, privind judecarea recursurilor declarate de reclamanta și pârâta SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ - din cadrul CONSILIULUI LOCAL, împotriva sentinței civile nr. 369 din 16.01.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Dezbaterile din ședința publică de la 04 2008, au fost consemnate într-o încheiere separată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin acțiunea de față petenta a chemat în judecată intimatul Serviciul Public de Asistență Socială - din cadrul Consiliului Local, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat la plata sporului de vechime pe perioada lucrată în procent de 25% și contravaloarea indemnizației de concediu de odihnă pe aceeași perioadă.
În motivarea acțiunii a arătat că este salariata unității intimate conform contractului individual de muncă și pe toată perioadă lucrată nu i-a fost acordat sporul de vechime cuvenit și nici concediul de odihnă la care avea dreptul.
În dovedirea acțiunii a depus în copie adresa nr. 6146/2007, emisă de intimat, adeverința nr. 9844/2007 emisă de primăria Orașului, certificatul nr. 400/2007, emis de Comisia pentru Protecția Copilului, carnetul de muncă și contractul individual de muncă, încheiate de intimat pe anii 2003 - 2007.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că petenta este încadrată ca asistent personal al persoanei cu handicap, iar pe perioada 2003-2006, nu i-a fost acordat spor de vechime în muncă, întrucât în baza art. 7 alin.2 din nr.HG 281/1993, privind salarizarea personalului din unitățile bugetare "conducerea unității poate aproba luarea în considerare pentru acordarea sporului de vechime în muncă a perioadelor lucrate în alte sectoare decât cele bugetare, dacă vechimea respectivă se apreciază că este utilă sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin".
Că în baza înregistrată lor efectuate în carnetul de muncă al petentei rezultă că în perioada 02.08.1976-31.08.1997, aceasta a lucrat ca sudor, meserie care nu este relevantă pentru funcția de asistent personal al persoanei cu handicap.
S-a mai motivat că în baza art. 3 din nr.HG 427/2001, privind drepturile asistentului personal al persoanei cu handicap nu este reglementată acordarea sporului de vechime în muncă.
Ulterior, prin art.36 lit. a din Legea nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, se prevede acordarea sporului de vechime pentru asistentul personal al persoanei cu handicap, calculat la salariul de bază, începând cu 01.01.2007, spor de care petenta a beneficiat începând cu această dată.
Cu privire la indemnizația, intimatul a solicitat respingerea cererii, cu motivarea că petenta nu a formulat o cerere în acest sens, dar nu a suferit nici un prejudiciu întrucât a încasat drepturile salariale în fiecare lună.
S-au depus în copie în extras nr.HG 427/2001, contractele individuale de muncă pe perioada în litigiu și statele de salarii.
La termenul din 19.12.2007, petenta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită plata drepturilor pe perioada 2004-2006, solicitând și plata indemnizației echivalentă cu salariul net al asistentului personal, prevăzută de art. 36 alin.3 din Legea nr. 448/2006, ce i se cuvine persoanei cu handicap grav, în situația în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal pe perioada concediului de odihnă.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 369 din 16.01.2008 a admis în parte acțiunea, cu completarea ulterioară formulată de petenta, în contradictoriu cu intimatul Serviciul Public de Asistență Socială - din cadrul Consiliului Local, județul
A obligat intimatul să plătească petentei contravaloarea indemnizației pe anii 2004, 2005, 2006 și a indemnizației prevăzută de art. 36 alin.3 din Legea nr.448/2006, pe anii 2004, 2005, 2006.
A respins capătul de cerere privind plata sporului de vechime pe perioada 2004-2006.
A obligat intimatul la 342,8 lei RON, cheltuieli de judecată către petentă.
În considerentele sentinței s-a reținut că din carnetul de muncă al petentei a rezultat că în perioada 02.08.1976-31.08.1997, aceasta a desfășurat activitate de sudor, iar potrivit dispozițiilor art. 7 alin.2 din nr.HG 281/1993, privind salarizarea personalului din unitățile bugetare "conducerea unității poate aproba luarea în considerare pentru acordarea sporului de vechime în muncă a perioadelor lucrate în alte sectoare decât cele bugetare, dacă vechimea respectivă se apreciază că este utilă sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin".
Față de aceste dispoziții legale în mod corect intimatul a considerat că această perioadă nu poate fi luată în considerare pentru acordarea sporului de vechime în muncă, nefiind utilă realizării sarcinilor și atribuțiilor ce i-au revenit petentei în calitate de asistent personal și nefiind reglementat de nr.HG 427/2001 privind drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu handicap.
Sporul de vechime în muncă i-a fost acordat petentei începând cu 01.01.2007 conform dispozițiilor Legii nr. 48/2006.
În ceea ce privește indemnizația pentru concediu de odihnă neefectuat pe anii 2004-2006, instanța apreciază că cererea este întemeiată, astfel, potrivit dispozițiilor nr.HG 427/2001, art. 3, "asistentul personal beneficiază de concediu anual de odihnă plătit", iar potrivit dispozițiilor art. 5 alin.2 din Legea nr. 6/1992, privind concediile de odihnă "programarea efectuării concediilor de odihnă se stabilește anual de conducerea unității împreună cu reprezentanții sindicatului sau, după caz, ai salariaților".
Intimatul nu a făcut dovada programării concediului de odihnă al petentei pe perioada în litigiu, iar faptul că aceasta nu a formulat cerere nu are relevanță.
Faptul că petenta a fost salarizată în fiecare lună, drepturile încasate reprezentând contravaloarea muncii prestate, nu exonerează intimatul de plata contravalorii indemnizației
Această indemnizație poate fi încasată de petentă prin baza hotărârii nr. 400/2007 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri reclamanta și pârâta SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ - din cadrul CONSILISULUI LOCAL, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului reclamanta a susținut că în mod greșit prima instanță i-a respins capătul de cerere privind plata sporului de vechime pe perioada 2004 - 2006, perioadă ce l-a primit în cuantum de 25% atât înainte cât și ulterior perioadei solicitate, Tribunalul Gorj aplicând în mod greșit dispoz. art. 7 alin. 2 din HG nr. 281/1993.
S-a susținut sub acest aspect că se cuvine sporul de vechime și pe perioada solicitată, întrucât vechimea în muncă este reprezentată de timpul cât o persoană este încadrată cu contract de muncă, definirea și dezvoltarea acestui concept în sens larg ducând la concluzia că prin vechime în muncă se înțelege totalitatea perioadelor în care o persoană și-a desfășurat activitatea în temeiul unui raport de muncă tipic sau chiar atipic.
Pârâta SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ - din cadrul CONSILISULUI LOCAL prin motivele de recurs depuse pe data de 8 februarie 2008 susținut că în mod greșit prima instanță a admis cererea petentei având ca obiect contravaloarea indemnizației concediului de odihnă pe anii 2004 -2006 și a indemnizației prevăzute de art. 36 alin. 3 din Legea nr. 448/2006 pe aceeași perioadă 2004 - 2006.
Astfel, s-a susținut că prin hotărârea pronunțată Tribunalul Gorja încălcat și aplicat greșit legea fiind aplicabile dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, în ceea ce privește acordarea indemnizației pentru persoana cu handicap la plecarea în concediu de odihnă al asistentului personal al acestuia, în condițiile în care această indemnizație a fost prevăzută doar prin Legea nr. 448/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 1006 din 18 decembrie 2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, act normativ intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, astfel încât potrivit principiului neretroactivității acest drept nu i se cuvenea reclamantei în condițiile în care pe perioada 2004 - 2006 era aplicabil un alt act normativ, respectiv HG nr. 427/2001 privind condițiile de încadrare, drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu handicap, care nu prevedea acest drept.
S-a invocat și faptul că în mod greșit i s-a acordat petentei contravaloarea indemnizației de concediu de odihnă pe perioada 2004 - 2006 în condițiile în care aceasta nu fost prejudiciată financiar, ridicându-și lunar drepturile salariale timp de 12 luni pe an, considerându-se 11 luni lucrătoare și lună concediu de odihnă, fiind respectate dispoz. art. 7 din HG 252/1992 potrivit cărora pe durata concediului de odihnă salariații din administrația publică di8n regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la o indemnizație calculată în raport cu numărul de zile de concediu corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.
S-a arătat că potrivit acestor dispoziții petentei se plătea concediu de odihnă pe anii solicitați numai dacă aceasta își efectua zilele de concediu de odihnă aferente fiecărui an, iar potrivit dispoz. art. 23 alin. 5 din OUG nr. 10/2007 compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat pentru personalul contractual din unitățile bugetare este permisă numai în cazul încetării raporturilor juridice de muncă.
Recursul petentei este neîntemeiat și se va respinge.
În mod întemeiat Tribunalul Gorja respins capătul de cerere formulat de aceasta având ca obiect plata sporului de vechime pe perioada anilor 2004 - 2006, ținând cont de prevederile art. 7 alin. 2 din HG nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare care stipulează că unitățile pot aproba luarea în considerare pentru acordarea sporului de vechime a perioadelor lucrate în alte sectoare de activitate, dacă vechimea respectivă se apreciază că este utilă sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin.
Sub ac est aspect s-a constatat că în perioada 2 august 1976 - 31 august 1997 petenta și-a desfășurat activitatea potrivit meseriei de sudor, astfel încât această perioadă nu poate fi luată în considerare pentru acordarea sporului de vechime în muncă nefiind utilă realizării sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin în calitate de asistent personal, dreptul de a beneficia de sporul de vechime în muncă nefiind reglementat asistenților personali ai persoanelor cu handicap în HG nr. 427/2001 privind drepturile și obligațiile acestora. Acest drept a fost prevăzut prin Legea nr. 448/2006, astfel încât începând cu 1 ianuarie 2007 petenta a beneficiat și de sporul pentru vechime în muncă.
Susținerile recurentei petente că i se cuvine sporul de vechime pe perioada solicitată conform prevederilor generale prevăzute în codul muncii sunt nefondate, întrucât, în prezent, există serie de categorii speciale angajați ai unităților bugetare care nu beneficiază de sporul de vechime în muncă, decât în situația în care este prevăzut expres în legislația care le reglementează activitatea, iar considerentele de ordin teoretic invocate prin motivele de recurs referitor la definiția și conceptul de vechime în muncă nu-și găsesc aplicabilitate practic.
Se constată astfel că în mod întemeiat Tribunalul Gorja respins cererea petentei privind acordarea sporului de vechime în muncă pe perioada 2004 - 2006, în raport de prevederile art. 7 alin. 2 din HG nr. 281/1993.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul CONSILIULUI LOCAL se constată că este întemeiat sub un singur aspect referitor la acordarea către petenta a indemnizației pe perioada 2004 - 2006 conform dispoz. art. 36 alin. 3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Această indemnizație cuvenită persoanei cu handicap la plecarea în concediu de odihnă a asistentului personal al acesteia a fost prevăzută doar prin Legea nr. 448/2006, act normativ ce a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2007, fost acordată în mod greșit petentei în calitate de asistent personal al fiului său minorul, persoană cu handicap grav, întrucât potrivit principiului neretroactivității această lege nu are aplicabilitate pentru trecut (perioada solicitată 2004 - 2006) iar dispoz. HG nr. 427/2001 privind condițiile de încadrare, drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu handicap nu prevedeau acest drept.
Astfel, în anul 2007 petenta solicitat atât efectuarea concediului de odihnă cât și plata acestuia, iar în conformitate cu dispoz. art. 36 alin. 3 din Legea nr. 448/2006 intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007, acesteia i s-au acordat atât drepturile bănești aferente concediului de odihnă cât și indemnizația cuvenită pentru persoana cu handicap ce este echivalentă cu salariul net al unui asistent personal.
În condițiile în care Legea nr. 448/2006 nu a stiupulat acordarea retroactivă a indemnizației pentru persoana cu handicap atunci când unitatea la care este angajat asistentul personal nu poate să-i asigure acestuia un înlocuitor pe perioada concediului de odihnă, de acest drept beneficiază persoanele cu handicap numai de la data intrării în vigoare a actului normativ, respectiv 1 ianuarie 2007, astfel încât în mod greșit i-a fost acordat de către instanță această indemnizație pe perioada 2004 - 2006.
Celălalt capăt de cerere având drept obiect plata contravalorii indemnizației concediului de odihnă pe perioada 2004 - 2006 fost soluționat corect de către Tribunalul Gorj.
S-au avut în vedere în acest sens dispoz. art. 3 din HG 427/2001 și art. 5 alin. 2 din Legea nr. 6/1992 care stipulează că asistentul personal al persoanelor cu handicap beneficiază de concediu anual de odihnă plătit iar programarea efectuării concediilor de odihnă se stabilește anual de conducerea unității împreună cu reprezentanți sindicatului sau după caz ai salariaților.
Este adevărat că potrivit dispoz. art. 7 din HG 250/1992 salariaților li se achită indemnizația de odihnă pe perioada solicitată numai dacă aceștia își efectuează zilele de concediu de odihnă aferente fiecărui an, însă în speță petenta în calitate de asistent personal al fiului său minor cu handicap grav, nu a putut să-și efectueze efectiv concediile de odihnă pe perioada 2004 - 2006, atâta vreme cât angajatorul nu i-a putut asigura un înlocuitor. Acesta a fost și motivul pentru care petenta beneficiază și de indemnizația prev. de art. 36 alin.3 din Legea nr. 448/2006.
Faptul că petenta și-a ridicat lunar drepturile salariale pe durata întregului an nu o exonerează pe pârâtă de plata contravalorii indemnizației aferente concediului de odihnă pe cei 3 ani de zile, atâta vreme cât drepturile salariale ridicare reprezintă contravaloarea muncii prestate și nu a indemnizației de concediu, iar aceasta nu și-a efectuat concediul de odihnă din vina recurentei care nu i-a asigurat înlocuitor.
Față de considerentele arătate se constată că recursul declarat de pârâtă este întemeiat sub aspectul arătat anterior, astfel încât în baza dispoz. art. 312 alin. 1 rap. La art. 3044 pct. 9 Cod pr. civilă se va modifica hotărârea recurată, în sensul că se va respinge capătul de cerere formulat de petenta, având drept obiect plata contravalorii ibndemnizației prevăzută de dispoz. art. 36 alin.3 din Legea nr. 448/2006 pe perioada 2004 - 2006.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul reclamantei împotriva sentinței civile nr. 369 din 16.01.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Admite în parte recursul pârâtei Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul CONSILIULUI LOCAL, împotriva aceleiași hotărâri.
Modifică în parte sentința civilă în sensul că respinge cererea reclamantei privind acordarea indemnizației pentru persoana cu handicap pe perioada 2004 - 2006.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
pentru Grefier, aflată în CM semnează Grefier șef |
Red. Jud. S
Ex.3//07.10.2008
Jud. fond E
E
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Tamara Carmen