Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 92/
Ședința publică din data de 02 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat dereclamantaîmpotriva sentinței civile nr.1662 din 3 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentei reclamante - și a intimaților pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului B și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanlor
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, nemaifiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1661/2008 a Tribunalului Brașov, a fost admisă excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru pretențiile reclamantei anterioare datei de 9.04.2005 invocată de pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și a respins acțiunea așa cum a fost precizată formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, având ca obiect obligarea pârâților la plata către reclamantă a drepturilor salariale cu titlu de primă de vacanță pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007 și a sporului de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază din data de 1.12.2004.
A luat act de faptul că reclamanta a renunțat la judecată față de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Reclamanta -, este personal contractual detașat la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor al Orașului
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2004 - 2005, invocată de pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, în conformitate cu dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii, art. 1 alin. 1 și art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958 instanța constată că dreptul de a solicita restituirea sumelor aferente perioadei 2004 - 09.04.2005 este prescris.
Pentru aceste motive, instanța a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru pretențiile reclamantei dinainte de 09.04.2005, invocată de pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor.
Reclamanta a renunțat la judecarea cauzei în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B motiv pentru care în temeiul art. 246. pr. Civ instanța va lua act de această renunțare.
Pe fondul cauzei se constată că repturile bănești cuvenite personalului civil contractual sunt prevăzute de dispozițiileOUGnr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare și nu de cele ale or.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare sau ale Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare.
Este adevărat ca potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr.138/1999, cu modificările și completările ulterioare, personalul civil din Ministerul Internelor și Reformei Administrative care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate, însă în legislația referitoare la salarizarea cadrelor militare nu este prevăzută nici plata sporului de fidelitate și nici plata primelor de concediu, astfel încât este evident ca personalul civil din nu poate beneficia de plata acestor drepturi.
De asemenea, sunt învederate dispozițiile.OUGnr. 24/2000, cu modificările și completările ulterioare care, nu instituie dreptul la spor de fidelitate, respectiv prima de concediu, pentru această categorie de personal.
Din probatoriul depus la dosar instanța nu poate reține faptul că personalul contractual civil din Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu desfășoară activități similare cu personalul din categoria funcționarilor publici cu statut special (polițiști).
Nu se poate susține ca un secretar dactilograf sau referend desfășoară activități similare cu un polițist, astfel încât persoanele din prima categorie să fie îndrituite sa primească aceleași sporuri cu cele ale polițiștilor.
Polițiștii îndeplinesc atribuții specifice care sunt expres prevăzute de art.26 alin. l din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare, în timp ce personalul contractual civil din A îndeplinește atribuțiile stabilite în contractul de munca încheiat cu angajatorul.
De asemenea, în mod netemeinic reclamanta susține că polițiștii, deși sunt salarizați în baza nr.OG38/2003,cu modificările și completările ulterioare au păstrat drepturile conferite de Legea nr.138/1999 cu modificările și completările ulterioare, act normativ care li s-a aplicat pe perioada în care au avut statut de personal militar, astfel încât pe baza acestui raționament, să se concluzioneze că, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr.138/l999, cu modificările și completările ulterioare, personalul civil din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile si indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate, ar beneficia și de prima de concediu și sporul de fidelitate, drepturi bănești instituite de.OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta -, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond nu a analizat existența situației de discriminare, activitatea acesteia fiind similară cu cea a categoriei funcționarilor publici cu statut special, și nu cu cea a femeii de serviciu.
Prin acordarea acestor sporuri și indemnizații, MIRA recunoaște în mod evident drepturile personalului civil care lucrează în condiții similare cu polițiștii, însă interpretând în mod greșit legea, nu le acordă în totalitate primele, sporurile și indemnizațiile care se acordă polițiștilor.
Practica CEDO și a Înaltei curți de Casație și Justiție a reținut că există discriminare atâta timp cât diferența de tratament aplicat unor subiecte de drept aflate în situații analoage nu are o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă. În acest sens CEDO a pronunțat decizia din 26 sept. 2002 Duchezs contra Franței, decizia din 6 decembrie 2007 Beian contra României.
Instanța de recurs va trebui să aibă în vedere și prevederile Cartei Sociale Europene, respectiv art. 4 privind recunoașterea dreptului lucrătorilor și lucrătoarelor la o salarizare egală pentru muncă de valoare egală.
Prin urmare instanța de fond, în mod eronat a considerat că nu sunt supuse unui tratament discriminatoriu și nu s-a dispus înlăturarea situației de discriminare.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Reclamanta din prezenta cauză este încadrată în funcția de programator analist ajutor, în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, făcând parte din categoria personalului contractual al acestui angajator.
Drepturile bănești cuvenite personalului civil contractual sunt reglementate de disp. OUG 24/2000 și nu de cele ale OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, sau ale legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Drepturile salariale solicitate de reclamantă prin acțiunea introductivă, respectiv primele de vacanță, sunt reglementate de disp. legii 188/1999, așa cum a fost modificată ulterior, și sunt prevăzute în mod expres pentru categoria de personal vizată prin această lege, respectiv funcționari publici, și implicit funcționarilor publici cu statut special.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art.49 din Legea 138/1999 cu modificările și completările ulterioare, personalul civil din MIRA, care desfășoară activitatea în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate, însă în legislația referitoare la salarizarea cadrelor militare nu este prevăzută nici plata sporului de fidelitate și nici plata primelor de concediu astfel încât este evident că personalul contractual din MI nu poate beneficia de plata acestor drepturi.
Nu pot fi extinse dispozițiile din OG 38/2003 care reglementează sporul de fidelitate și plata primelor de concediu doar în favoarea polițiștilor și asupra categoriei de personal de care aparțin și cei în favoarea cărora a promovat prezenta acțiune Sindicatul deoarece art.47 din Legea 138/1999 recunoaște acordarea pentru personalul contractual din instituția de apărare națională, ordine publică și siguranță națională a drepturilor salariale reglementate de legislația aplicabilă în sectorul bugetar ca reglementare generală și unele drepturi reglementate de Legea 138/1999 ca lege specială.
Sporul de fidelitate pretins de reclamantă are ca temei dispozițiile art.6 din OG 38/2003 însă acest act normativ se aplică personalului cu statut special de polițist.
Acordarea unor anumite drepturi ca sporul de dispozitiv, sporul de pericol deosebit, spor de condiții vătămătoare, norma de hrană atât pentru polițiști cât și pentru personalul civil din cadrul MI și nu este un argument temeinic pentru a acorda prin extindere la această categorie de personal și sporul de fidelitate și respectiv prime de concediu deoarece prima categorie de drepturi au reglementare legală pentru acordare și personalului contractual, respectiv HG 281/1993, Ordinul MAI 121/2007 date în aplicarea Legii 138/1999, pe când ultima categorie de drepturi nu are reglementare expresă pentru acordarea și categoriei de personal contractual.
Deci, acordarea lor în lipsa reglementărilor legale, doar prin aplicarea unor norme create pe cale judiciară sau cu aplicarea unor prevederi cuprinse în alte acte normative care nu sunt incidente raportului juridic dedus judecății este nelegală. Prima instanță în mod corect a procedat la aplicarea deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională nr. 418,419 și 420 2008, întrucât admiterea unei astfel de acțiuni, ar contraveni dispozițiilor acestor decizii.
În speță nu sunt incidente deciziile CEDO și ale ÎCCJ, invocate de recurenta în criticile din recurs întrucât, reclamanta nu se află în situații analoage, și nu prestează muncă de valoare egală cu cea a polițiștilor. Prin urmare reclamanta nu se află într-o situație comparabilă cu cea a categoriei profesionale la care s-a raportat, astfel că nu se poate reține în prezenta cauză, nici un act sau fapt de discriminare.
Pentru aceste considerente, recursul va fi respins în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și sentința primei instanțe menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - împotriva sentinței civile nr.1661/M/2008 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 februarie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.NG/06.02.09
Tehnored. 09.02.2009 - 2 ex.
Jud. fond /CT
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu, Maria
