Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9312/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 9312
Ședința publică de la 27 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC Energetic SA împotriva sentinței civile nr.3127 din 08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții Sindicatul Liber Minerul, Sindicatul Liber, Al, A, Lungă, I G, P, E, C, I, M, I, St, Al, V, C, V, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru intimații reclamanți, lipsind recurenta pârâtă SC Energetic SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea scrisă prin care recurenta arată că renunță la judecarea recursului.
Instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra cererii de renunțare la judecarea recursului.
Avocat pentru intimații reclamanți a arătat că s-a făcut dovada că aceștia au efectuat cheltuieli în vederea judecării recursului, recurenta pârâtă fiind în culpă procesuală în promovarea recursului.A solicitat a se lua act de renunțarea pârâtei la judecarea recursului, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Prin sentința 3127 din 08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a petenților Sindicatului Liber," și Sindicatului Liber Minerul și respinge acțiunea față de intimată.
S-au respings excepțiile inadmisibilității acțiunii și prescripției dreptului la acțiune invocate de intimata Energetic
S-a dispus admiterea cererii de intervenție în interes propriu, cu precizarea ulterioară, formulată de Sindicatul Liber, în numele salariaților:, Al., Lungă, G, St., Al., toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocatură -, cu sediul în Tg.J, str.- -,.4,.1,.3,.6, județul G, în contradictoriu cu intimata Energetic.
S-a constatat nulă clauza prevăzută în art.142 alin.4 din CCM la nivel de unitate pe anul 2007 privind cuantumul primei de vacanță de 800 lei brut.
S-a dispus obligarea intimatei la plata către reclamanții-membri ai Sindicatului Liber a contravalorii primei de vacanță în cuantum de 75% din indemnizația de concediu de odihnă pentru anii 2005 și 2006 și la plata diferenței de primă de vacanță între suma de 800 lei încasată și 75% din indemnizația de concediu de odihnă cuvenită pentru anul 2007, precum și la plata adaosului la salariu reprezentând contravaloarea unei cote de energie electrică pentru consumul casnic, respectiv, 300Kwh pentru fiecare din lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2007, sume ce vor fi actualizate de la data nașterii dreptului, până la data plății.
A fost obligarea intimatei la 1800 lei cheltuieli de judecată către petentul Sindicatul Liber.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Cele două sindicate, în calitatea lor de petente, au formulat acțiunea de față în numele membrilor de sindicat, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea acestora, conform art.28 din Legea nr.54/2003.
Având în vedere aceleași dispoziții legale, s-a constatat că salariații pentru care s-a formulat acțiunea de față nu pot face parte decât dintr-un singur sindicat, astfel că în mod corect intimata a invocat-o ca și o chestiune prealabilă care, de fapt, reprezintă excepția calității procesuale active a Sindicatului Liber și Sindicatului Liber Minerul, întrucât salariații fac parte și au calitatea de membri la Sindicatul Liber, ce are calitatea de intervenient în interes propriu.
În ceea ce privește lipsa mandatului de reprezentare din partea ambelor sindicate către avocatul, invocată de pârâtă, aceasta s-a considerat nefondată, deoarece la dosar există chitanța prin care cele două sindicate o împuternicesc pe doamna avocat pentru redactarea acțiunii, asistență judiciară și reprezentare judiciară.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimată în sensul că termenul de prescripție este de 6 luni, fiind cel prevăzut de art.283 lit.e din Codul Muncii, tribunalul a respins-o, întrucât termenul de prescripție este de 3 ani, conform dispozițiilor art.283 lit.c din Codul Muncii și acesta se calculează de la data nașterii dreptului la acțiune.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la prescripția drepturilor salariale prin decizia nr.XXIII din 12 decembrie 2005 în sensul că: " Neprevederea în continuare a acestui drept recunoscut și garantat nu poate înlătura existența lui anterioară pentru că s-ar contraveni atât art. 53 din Constituția revizuită (art. 49 din Constituția anterioară) privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".
Din moment ce printr-o lege anterioară s-a conferit dreptul la primă pentru concediul de odihnă, iar acesta a încetat să mai fie prevăzut doar după trecerea a 2 ani, în care s-a suspendat aplicarea lui, nu se poate considera că acel drept nu a existat în perioada respectivă deoarece s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate.
Respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege."
Conform art. 5 din. 168/1999 conflictele de drepturi sunt definite ca fiind conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă, care sunt conflicte referitoare al drepturile salariaților.
Pe fondul cauzei, s-a constatat că au fost încălcate dispozițiile art.238 din Codul Muncii care prevăd că, toate contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, aceeași reglementare fiind prevăzută și în alin.2 al aceluiași articol pentru contractele individuale de muncă.
Intimata invocat faptul că procesul verbal din 30.09.2007, din punctul ei de vedere este nul, deoarece contravine dispozițiilor art.3 din Legea nr.130/1996, în sensul că negocierea colectivă are loc în fiecare an după cel puțin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmată de încheierea contractului colectiv de muncă sau de la data intrării în vigoare a CCM după caz, arătând că CCM la nivel de unitate pentru anii 2007-2010 intrat în vigoare la 1.01.2007, iar procesul verbal s-a întocmit în cea de-a noua lună a primului an de valabilitate.
De altfel, s-a constatat că nici contractele colective de muncă la nivel de unitate și nici contractele individuale de muncă încheiat cu fiecare salariat în parte nu conțin cele două drepturi prevăzute de art.186 alin.1 și art.123 din CCM la nivel de ramură pe anii 2005, 2006 și 2007, încălcându-se astfel dispozițiile art.8 din Legea nr.130/1996 și, în consecință, instanța constată, conform dispozițiilor art.24 că aceste clauze nu au fost cuprinse în CCM negociate, fiind lovite de nulitate absolută în sensul că acestea nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior și urmează ca până la renegocierea drepturilor, clauzele să fie înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în CCM încheiat la un nivel superior.
Pe de altă parte, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă convenția în forma scrisă între angajator și salariați, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art.236 din Codul Muncii.
De asemenea, s-ar încălca dispozițiile titlului IV din Codul Muncii privind salarizarea, respectiv art.154, care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri; astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, de funcția ocupată și de calificarea acestuia, în funcție de studiile urmate.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen SC Energetic SA invocând nelegalitatea și netemeinica acesteia cu motivarea:
Eronat Tribunalul a înlăturat susținerea recurentei privind acordarea drepturilor pretinse prin includerea lor în salariul de bază, apreciind ca nelegală o astfel de modalitate de acordare înlăturând fără te,mei proba cu expertiză solicitată de recurentă pentru a dovedi acest aspect.
Faptul că salariații au beneficiat continuu de aceste drepturi de la data includerii în salariu până în prezent, rezultă și din atitudinea organizațiilor sindicale care nu au invocat neacordarea acestora. anuale vizând acordarea unor drepturi suplimentare față de deja câștigate anterior, ori toate drepturile pretinse de reclamant au fost acordate și anterior și deci nu au mai făcut obiectul negocierilor schimbându-se doar modalitatea de evidențiere a acestora, de la momentul includerii în salariu.
În fine, o altă dovadă a faptului că drepturile pretinse de reclamant au fost acordate și în perioada de valabilitate CCM încheiat la nivelul ui Energetic aplicabil în perioada 2005 - 2006 și a celui în prezent aplicabil rezultă din dispoz. art. 6(1) în care se prevede " părțile recunosc CCM la nivel național, de ramuri ( industria minieră și geologie, )".
În recurs s-a depus o cerere de către recurentă aflată la fila 9 prin care recurenta arată expres că înțelege să renunțe la recursul promovat împotriva sentinței 3127/08.04.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj.
Astfel fiind, avându-se în vedere dispoz. art. 246.pr.civilă se va lua act de renunțarea recurentei la judecarea recursului.
Potrivit art. 274.pr. civilă care arată că partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată, urmează ca recurenta să fie obligată la 1800 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunțarea recurentei la judecata recursului declarat de pârâta SC Energetic SA împotriva sentinței civile nr.3127 din 08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții Sindicatul Liber Minerul, Sindicatul Liber, Al, A, Lungă, I G, P, E, C, I, M, I, St, Al, V, C, V.
Obligă recurenta la 1800 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2008.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/11.11.2008
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Lucian