Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9955/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9955
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL, și PRIMĂRIA COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 4284/01.0.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, pentru recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL, și PRIMĂRIA COMUNEI și intimatul reclamant
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părților asupra căii de atac.
Consilier juridic, pentru recurenții pârâți, pune concluzii de admitere a recursului, de modificare în totalitate a sentinței Tribunalului Gorj, în sensul respingerii acțiunii, conform motivelor formulate.
Intimatul reclamant G, precizează că, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța cu privire la recurs.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea formulată de petentul G, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-, s-a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată intimatul Consiliul Local la plata către petent a sporului de confidențialitate și mobilitate în procent de 25% (15% spor de mobilitate și 10% spor de confidențialitate), aplicat la salariul de încadrare începând cu septembrie 2004 și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, la data plății efective.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că este salariatul Primăriei Comunei, începând cu 15.09.2004 și până în prezent, în funcția de șef serviciu voluntar pentru situații de urgență, desfășurându-și activitatea în afara instituției în proporție de 40%, obligațiile de serviciu nerealizându-le intr-un loc de muncă stabil, fiind nevoit să se deplaseze în localitățile aparținătoare Comunei, Prefectura G și alte instituții.
Intimatul Consiliul Local a formulat întâmpinare solicitând sub acest aspect admiterea acțiunii formulată de petent, cu motivarea că acordarea efectivă a acestor sporuri se circumscrie principiului egalității de șanse, consfințit de art. 39 din Legea nr.53/2003 și art. 2 din Legea nr.188/1999.
S-a precizat de către intimată, de asemenea, că dispune de sumele necesare acordării sporurilor solicitate de petent.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 4284 din 1 iulie 2008 a admis în parte acțiunea formulată de petentul G, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local, județul
fost obligat intimatul Consiliul Local la plata contravalorii sporului de confidențialitate și mobilitate în procent de 25% ( 15% spor de mobilitate și 10% spor de confidențialitate), aplicat la salariul de încadrare începând cu data de 05.05.2005 și în continuare, sume reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A respins cererea ca prescrisă, pentru perioada septembrie 2004-05.05.2005.
Pentru se pronunța astfel, petentul este angajat în cadrul Primăriei în funcția de șef serviciu voluntar pentru situații de urgență, pe perioadă determinată, cu sarcinile de serviciu prevăzute în fișa postului și potrivit art. 25 Codul Muncii, clauza de mobilitate este definită ca fiind acea clauză din contractul individual de muncă prin care părțile convin ca în considerarea specificului muncii, respectiv datorită faptului că executarea obligațiilor de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă, să beneficieze de prestații suplimentare în bani sau în natură.
De asemenea, art. 26 Codul Muncii, definește clauza de confidențialitate ca fiind aceea clauză prin care părțile convin ca pe toată durata desfășurării raportului de muncă și după încetarea acestuia să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului în condițiile stabilite de regulamentele interne, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpa la plata de daune-interese.
Deosebit de remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, în temeiul art. 25 si 26 din Codul Muncii <LLNK 12003 53 10 202 25 35>petentul poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Potrivit art.13 din OUG123/2003 sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Cum petentul prin specificul activității desfășurate a intrat în posesia unor documente cu caracter confidențial, aceasta este îndreptățită la acordarea sporului de confidențialitate aplicat la salariul de baza.
De asemenea, petentul și-a desfășurat activitatea in proporție de 40% în afara instituției, obligațiile de serviciu nerealizându-le intr-un loc de munca stabil, fiind nevoit să se deplaseze în teren sau la alte instituții ale statului.
Din economia textelor legale amintite rezultă că intimatul este obligat să plătească petentul sporul de mobilitate de 15% și sporul de confidențialitate de 10 % aplicate la salariul de încadrare începând cu data de 05.05.2005 și în continuare, sume reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Cu privire la perioada septembrie 2004, dată de la care petentul solicită acordarea sporului de confidențialitate și mobilitate, instanța a respins cererea ca prescrisă pentru perioada septembrie 2004-05.05.2005.
Împotriva sentinței, la data de 17 iulie 2008, au declarat recurs pârâții Primăria Comunei și Consiliul local, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Prin motivele de recurs depuse la aceeași dată, pârâții susțin că reclamantul în perioada 15 septembrie 2004 - 1 iulie 2007 îndeplinit funcția de viceprimar, iar în perioada 1 iulie 2007 - 21 iulie 2008 îndeplinit funcția de primar în cadrul Primăriei comunei și potrivit art. 57 alin. 5 din Legea administrației publice, pe toată durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc indemnizație lunară ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Un alt motiv de recurs îl constituie faptul că atâta timp cât reclamantul îndeplinea funcția de primar, instanța competentă să soluționeze cauza era cea de contencios administrativ și fiscal.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Dispozițiile art. 25 și 26 din Codul Muncii stipulează faptul că - prin clauza de mobilitate părțile în contractul individual de muncă stabilesc că în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură, precum și faptul că pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, părțile convin ca salariatul să nu transmită date sau informații de care luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în cel,e individuale, nerespectarea acestor clauze atrăgând obligarea celui în culpă la plata unor daune interese.
Din aceste dispoziții legale rezultă faptul că, pentru a beneficia de un spor la salariu în cuantum de 25%, respectiv un spor de mobilitate de 15% și un spor de confidențialitate de 10%, este necesar ca părțile contractante să negocieze și să introducă clauzele respective în contractul individual de muncă sau în cel colectiv.
In lipsa acestor negocieri și în condițiile în care clauzele respective nu sunt înscrise în contractele arătate, salariații nu pot cere în instanță acordarea acestor sporuri, făcând d trimitere generică la aplicarea dispozițiilor art. 25 și 26 din Codul Muncii.
In acest sens, prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii, considerând în mod eronat că reclamantului G i se cuvin sporurile respective în lipsa oricăror dovezi din care să rezulte faptul că au fost prevăzute în contractul individual de muncă al acestuia, clauzele de mobilitate și confidențialitate.
Pe de altă, parte din adeverința nr. 1698 din 16 iulie 2008, depusă pentru prima dată în cadrul instanței de recurs de către intimați și emisă de Primăria comunei, rezultă faptul că pe perioada 15 septembrie 2004 - 1 iulie 2007, reclamantul Gao cupat funcția de viceprimar, iar în perioada 1 iulie 2007 - 21 iulie 2008, funcția de primar prin demisa fostului primar.
Se a constată astfel că pe perioada în care Tribunalul Gorji -a acordat reclamantului sporul de confidențialitate și de mobilitate, acesta avea statutul unui ales local potrivit dispozițiile art. 25 din Legea nr. 215/2001, îndeplinind o funcție de autoritate publică, iar potrivit dispozițiilor art. 57 alin. 5 din aceeași lege, pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară ca unică formă de remunerare activității corespunzătoare funcției și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, aceștia nebeneficiind și de alte sporuri.
In același timp, dispozițiile art. 87 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea activităților publice, a funcțiilor publice și mediului de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, funcția de primar și viceprimar este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia.
Raportat la calitatea de ales local al reclamantului pentru perioada solicitată, calitate ce face incompatibil cu aceea de funcționar public, nu-și mai găsesc aplicarea dispozițiile art. 25 și 26 din Codul Muncii, pe perioada mandatului acesta neputând negocia clauza de mobilitate și de confidențialitate.
Față de cele arătate se constată că hotărârea Tribunalului Gorj este afectată de motivul de modificare prevăzut în dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă,astfel încât în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, recursul declarat de pârâții Consiliul local al comunei și Primăria comunei, județul G este întemeiat și se va admite, se va modifica în totalitate sentința civilă nr. 4284 din 1 iulie 2008 Tribunalului Gorj în sensul că se va respinge cererea formulată de reclamantul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL, și PRIMĂRIA COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 4284/01.0.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, având ca obiect "drepturi bănești".
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.
4 ex/24.11.2008
fond:
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Tamara Carmen
