Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 105/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 105/CM
Ședința publică de la 17 Martie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Vanghelița Tase
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul - pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.1/CM/06.01.2009 pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:, toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Tulcea --, județul T, și intimații - pârâți: MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, TRIBUNALUL TULCEA și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP T, cu sediul în T,- bis, județul T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
Recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care evidențiază faptul că s-a depus la dosarul cauzei o adresă din partea Ministerului Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice C, prin care se solicită comunicarea motivelor de recurs și a tuturor înscrisurilor.
Instanța, față de cererea de comunicare a motivelor de recurs formulată de Ministerului Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Cor espinge, întrucât în cauză a fost citat Ministerul Economiei și Finanțelor B și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Direcția Generală a Finanțelor Publice C neavând calitate procesuală în cauză.
Instanța, având în vedere că recurentul a solicitat judecata cauzei și în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL TULCEA, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de legea pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică, astfel:
- pentru perioada 01octombrie 2006 - 31dececembrie 2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform nr.OG 3/2006;
- pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01 octombrie 2007 - 31 decembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01 ianuarie 2008 - în prezent conform actelor normative în vigoare;
- cât și aplicarea pentru viitor a celei mai recente valori de referință sectorială la calcularea salariilor până la intervenirea unei noi modificări a actelor normative în vigoare, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
S-a mai solicitat obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Totodată, s-a solicitat actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație de la data plații efective.
În motivarea cererii s-au invocat următoarele:
În perioada 01.10.2006 - 31.07.2008 reclamanții au avut calitatea de auditori de justiție la Institutul Național de Magistratură, iar la data de 03.07.2008 prin Hotărârea nr. 658 au fost numiți judecători stagiari la Judecătoria Tulcea, începând cu data de 01.08.2008.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică " ispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar". Conform art. 3 din același act normativ "funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii".
Legea nr. 154/1998 se aplică și "celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, prevăzute în anexele la lege".
Potrivit art. 11din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești " ndemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești, se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive.
Această valoare corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de prevederile legale se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi".
Alineatul 2 prevede că " Valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a magistraților și a salariilor de bază corespunzătoare grilelor de intervale prevăzute pentru celelalte categorii de funcții de execuție".
Alineatul 3 prevede că "ordonatorii principali de credite calculează nivelurile indemnizațiilor lunare și ale salariilor de bază ce corespund coeficienților de multiplicare și grilelor de intervale prevăzute în anexele nr. 1, 2, 4, 5 și 51la prezenta lege și valorii de referință sectorială stabilită la alin. (1), rotunjite din o mie în o mie de lei în favoarea personalului".
Prin nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, întrată în vigoare la data de 01.04.2006, se prevede că indemnizația de salarizare se stabilește "pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa ce face parte integrantă din prezenta ordonanță" (art. 3 alin. 1).
Conform anexei 1 la.OUG nr. 27/2006 valoarea de referință sectorială încalcă principiile Constituției României, ale Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, ale Codului Muncii și ale Legii privind combaterea discriminării.
Astfel, potrivit nr.OG 3/2006 valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, în luna aprilie 2006 era de 312,3 lei, iar nr.OUG 27/2006 stabilește valoarea de referință pentru magistrați la suma de 257 lei.
Prin art. 3 alin. 4 din Constituția României, în anul 2006 se prevede că "Statul se organizează potrivit principiilor separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale".
Prevederile legislative din Ordonanțele nr. 27/2006 și nr. 8/2007 sunt în contradicție și cu prevederile art. 74 din Legea nr. 303/2004, lege organică, în vigoare la data apariției ordonanțelor.
Potrivit acestui act normativ "repturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege".
Stabilirea prin Ordonanțe ale Guvernului, care reglementează salarizarea organelor puterii judecătorești, a altor valori de referință sectorială decât cele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică, în afara cazurilor expres
prevăzute prin Legea nr. 303/2004, contravine prevederilor acestui act normativ și a spiritului de echilibru al puterilor statului.
Acordarea unor valori de referință sectorială diferite în salarizarea puterilor statului, contravine atât Constituției, Codului Muncii cât și spiritului nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv a art. 1 alin. 2 privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care la lit. "i" se menționează și "dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. De asemenea în raport de dispozițiile Legii nr. 303/2004, nr.HG 83/2005 pentru perioada în care reclamanții au avut calitatea de auditori de justiție (01.10.2006-31.07.2008) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
S-a mai învederat faptul că asupra temeiului juridic invocat, respectiv prevederile nr.OUG 137/2000, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr. 819 din 03.07.2008 în sensul că instanțele judecătorești nu au competența să refuze sau să anuleze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii.
Legea de salarizare a magistraților, nu cuprinde dispoziții derogatorii referitoare la termenul de prescripție, astfel încât devine aplicabil termenul general de prescripție prevăzut de dreptul comun.
Chiar dacă magistrații sunt o categorie distinctă de personal, fiind numiți în funcție, aceștia au tot un raport juridic de muncă.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că în ceea ce îl privește, doar întocmește un proiect de buget, Parlamentul fiind cel care aprobă și bugetul. Mai mult, proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite, în cazul de față propunerea trebuia să o facă Ministrul Justiției.
Soluționând pe fond cauza, Curtea de APEL CONSTANȚAa pronunțat sentința civilă nr. 1/CM din 6 ianuarie 2009, prin care a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerul Justiției.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin T, Curtea de APEL CONSTANȚA și TRIBUNALUL TULCEA.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că Ministerul Justiției are calitate procesual pasivă de a sta în proces întrucât potrivit art. 131 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, bugetul curților de apel, al tribunalelor și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că actele normative invocate de reclamanți, respectiv nr.OG 10/2007 se referă la stabilirea salariilor personalului bugetar salarizat potrivit nr.OUG 24/2000, respectiv pentru personalul contractual din sistemul bugetar și a personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și
III din Legea nr. 154/1998, privind sistemul de salarizare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 modul de stabilire a indemnizației pentru magistrați nu se mai raportează la funcțiile de demnitate publică.
În lipsa unui temei legal, nu se mai poate acorda o altă valoare de referință sectorială pentru perioada octombrie 2006 și în prezent.
Reclamanții au susținut că prin neacordarea creșterilor salariale, categoria profesională a magistraților a fost discriminată comparativ cu celelalte categorii profesionale, aflate într-o situație comparabilă.
Articolul 16 alin. 1 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni, în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitate de tratament juridic în privința unei măsuri în considerarea unei situații speciale.
Principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție, nu înseamnă o uniformitate, în așa fel încât, dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite nu poate fi decât diferit.
În cazul de față nu poate fi vorba despre existența unei comparabilități sau analogii între categoria profesională a magistraților și celelalte categorii profesionale, ceea ce justifică un tratament diferențiat în stabilirea și acordarea creșterilor salariale aferente anilor 2006 și în prezent.
Dat fiind conținutul diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, sisteme de salarizare diferite, fac să nu poată fi reținută situația comparabilă între aceste categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, personal contractual.
Principiul egalității în drepturi și al discriminării - pus în valoare prin dispozițiile art. 26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice - se aplică numai situațiilor egale, tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitorul național în considerarea unor situații obiective diferite nereprezentând nici privilegiu, nici discriminare.
Și nu în ultimul rând, acordarea de creșteri salariale prevăzute de ordonanțele arătate pentru unele categorii de persoane excede cadrului legislativ stabilit prin nr.OG 137/2000, întrucât conținutul diferit de alte categorii profesionale a necesitat sisteme diferite de salarizare, situațiile nefiind, deci, comparabile.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 1/CM din 6 ianuarie 2009 declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților B, întrucât potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Motivează recursul arătând că în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive întrucât Institutul Național al Magistraturii
este ordonator secundar de credite iar ordonatorul principal de credite este Consiliul Superior al Magistraturii.
Pentru considerentele expuse a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției și Libertăților.
Analizând sentința recurată în baza motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea juridică, "bugetul Curților de Apel, al și al Judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției", însă, pentru perioada referitoare la care s-a invocat excepția lipsei calității procesual pasive parțiale, respectiv pentru perioada când reclamanții au avut calitatea de auditori de justiție (1 octombrie 2006 - 31 iulie 2008), Ministerul Justiției nu avea calitate procesuală pasivă.
Potrivit art. 103 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, " Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii", iar potrivit art. 106 din aceeași lege, Institutul Național al Magistraturii este finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Articolul 106 alin. 2 din lege dispune că "Directorul Institutului Național al Magistraturii este ordonator secundar de credite".
Astfel, potrivit reglementărilor enunțare anterior, Institutul Național al Magistraturii este ordonator secundar de credite, iar ordonator principal de credite este Consiliul superior al Magistraturii.
Prin urmare, întrucât Institutul Național al Magistraturii nu se află în subordinea Ministerului Justiției și Libertăților, această din urmă instituție nu poate avea obligații în ce privește drepturile auditorilor de justiție.
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, Curtea constată că Ministerul Justiției și Libertăților nu are calitate procesual pasivă de a sta în proces.
Ca atare, Curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1/CM din 6 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA.
Va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției și Libertăților în ceea ce privește cererea reclamanților de acordare a diferenței salariale pentru perioada 1 octombrie 2006 - 31 iulie 2008.
Va respinge cererea reclamanților de acordare a diferenței salariale pentru perioada 1 octombrie 2006 - 31 iulie 2008 formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul - pârâtMINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.1/CM din 6 ianuarie 2009 pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:,, toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Tulcea --, județul T, și intimații - pârâți:MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-,CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-,TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T, județul T șiMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN, cu sediul în T,- bis, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției și Libertăților în ceea ce privește cererea reclamanților de acordare a diferenței salariale pentru perioada 01.10.2006 - 31.07.2008.
Respinge cererea reclamanților de acordare a diferenței salariale pentru perioada 01.10.2006 - 31.07.2008 formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 17.03.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Pt. Grefier,
- -
lipsă de la instanță,
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Cod procedură civilă, semnează
Grefier șef secție,
Jud. fond -,
Red. dec. rec. jud. -/13.04.2009
gref.
4 ex./6.05.2009
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Mariana Bădulescu, Vanghelița Tase
