Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1303/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU -

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1303/

Ședința publică din 10 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător:

Judecător:

Grefier:

Pe rol judecarea recursurilor declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M în numele Ministerului Economiei și Finanțelor și de chematul în garanție Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B, str. G-ral, nr. 28-30, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 728 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul chematei în garanție este declarat în termenul prevăzut de lege iar recursul pârâtului Ministerul Educației și Cercetării este tardiv, scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar pârâtul intimat Municipiul Târgu-M a depus la dosar prin registratura instanței la data de 9 septembrie 2008 o cerere solicitând comunicarea unui exemplar al recursului declarat în prezenta cauză în vederea formulării întâmpinării.

Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 9 septembrie 2008 declarație de abținere formulată de d-nul judecător învederând instanței că se abține de la soluționarea cauzei ce formează obiectul prezentului dosar întrucât, asistentul judiciar, care a făcut parte din completul de judecată la prima instanță, este rudă afin de gradul I, invocând prevederile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, art. 101 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 și art. 25 din Codul d e procedură civilă.

De asemenea se constată că prin încheierea camerei de consiliu nr. 192/CR din 10 septembrie 2008 s-a admis propunerea de abținere formulată de d-nul judecător.

Instanța respinge cererea formulată de Municipiul Târgu-M de comunicare a unui exemplar al motivelor de recurs și în baza actelor dosarului reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin sentința civilă nr.728/22.04.2008, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Primarului municipiului Târgu M și a Consiliului Local al municipiului Târgu M, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Economic "Transilvania", Primarul municipiului Târgu M, Consiliul Local al municipiului Târgu M și Ministerul Economiei și Finanțelor și, drept consecință:

- a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea reclamantei a unei despăgubiri egale cu majorările salariale prevăzute de Legea nr. 220/2007 pentru perioada 01.01.2007-01.07.2007.

- a dispus că despăgubirile mai sus menționate vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.

- a obligat pârâtul Colegiul Economic "Transilvania" să înscrie în carnetul de muncă al reclamantei drepturile salariale mai sus menționate.

Prin aceeași hotărâre s-a respins cererile de chemare în garanție formulate de Municipiul Tg.M în contradictoriu cu chemații în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și

În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu referire la excepțiile invocate în cauză, următoarele:

Inspectoratul Școlar Județean M dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, art. 142 lit. g din Legea nr. 84/1995, art. 33 alin. 7 și art. 38 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art. 2, art. 31 alin. 2 și art. 54 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.

Consiliul local pârât are calitate procesuală pasivă, conform art.15 alin.1 și art.16 din nr.OUG 45/2003, art. XIII alin.1 din G nr. 32/2001, art.18 din G nr. 538/2001 și art. 167 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamantă.

Primarul pârât dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.68 alin.1 lit. f din Legea nr. 215/2001 și art. 20 alin.1 și alin. 4 din Legea nr. 500/2003, întrucât acest pârât îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamantă.

Ministerul Economiei și Finanțelor dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.16 din G nr. 2192/2004 și art. 13 din cap. IV al Legii nr. 379/2005, acesta răspunzând de finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.

În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:

Reclamanta este încadrată la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic în învățământul preuniversitar, având grad didactic I, iar prin anexa nr. 2 nr.OG 11/2007, au fost stabiliți coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, inclusiv pentru profesorii cu grad didactic I, începând cu luna ianuarie 2007.

Prin Legea nr. 220/2007, anexa nr. 2 nr.OG 11/2007 a fost aprobată cu modificări, fiind rectificați coeficienții de multiplicare pentru profesorii cu grad didactic I din învățământul preuniversitar, fără a se modifica și prevederile art. 9 din nr.OG 11/2007 privind aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.

În concluzie, prin Legea nr. 220/2007, legiuitorul a reglementat un raport juridic nou, de recalculare a drepturilor salariale, instituind drepturi salariale cu scadențe viitoare, constând în majorări salariale, iar nu în confiscări abuzive ale unor drepturi salariale licit dobândite anterior, deci problema retroactivității nu se pune. Același mecanism legislativ se întâlnește și în ipoteza acordării prin lege a unor despăgubiri în favoarea unor anumite categorii de cetățeni pentru prejudicii anterioare intrării în vigoare a legii, sau în ipoteza reconstituirii unor drepturi (cum ar fi dreptul de proprietate). În toate cazurile, valorificarea beneficiului acordat de lege (executarea raportului juridic nou instituit) se face pentru viitor.

Deci, legea nouă (Legea nr. 220/2007) nu se aplică faptelor și actelor juridice petrecute anterior intrării ei în vigoare ("facta praeterita") constând în faptul prestării muncii și în actul juridic al plății salariului pe perioada ianuarie - iulie 2007. Dimpotrivă, Legea nr. 220/2007 reglementează o "facta pendentia" și o "facta futura", constând în situația juridică nouă recunoașterii unor debite salariale (corelative dreptului la majorările salariale) și a scadenței acestora după intrarea în vigoare a legii noi, ca efect al rectificării de către legislativ a unor coeficienți de multiplicare salarială stabiliți inițial de Guvern.

Însă, pârâții au omis să aplice prevederile Legii nr. 220/2007, începând cu luna ianuarie 2007, încălcând și prevederile art. 154 - 155, art.161 - 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.

În consecință, instanța a admis acțiunea astfel cum aceasta a fost formulată, cu excepția pretențiilor formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, care nu dispune de calitate procesuală în cauză.

Împotriva hotărârii anterior descrise au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M și Ministerul Educației, Cercetării și T, solicitând modificarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă față de Ministerul Economiei și Finanțelor și ca neîntemeiată și nelegală față de, datorită lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

În drept, s-a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținându-se că instanța de fond a nesocotit faptul că o cerere de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu, reclamantă și ceilalți pârâți, pe de o parte, și Ministerul Economiei și Finanțelor, pe de altă parte, nu există raporturi juridice de muncă.

Admiterea cererii de obligare a Ministerului Economiei și Finanțelor alături de ceilalți pârâți la plata drepturilor pretinse de reclamantă este nelegală deoarece împrejurarea că Ministerul Economiei și Finanțelor răspunde de elaborarea bugetului de stat nu poate constitui temeiul obligării acestei instituții la plata drepturilor salariale pretinse prin acțiune.

Referitor la acordarea diferențelor de drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2007 - 01.07.2007, în procent de 10% din salariul de bază, prevăzut de Legea nr.220/2007 pentru aprobarea nr.OG 11/2007, recurentul a susținut că pretențiile reclamantei sunt nefondate și contrare principiului neretroactivității legii, consacrat de dispozițiile art. 1 Cod civil, și ale art. 15 alin. 2 din Constituția României, deoarece legea menționată a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 17 iulie 2007, intrând în vigoare, potrivit dispozițiilor art. 78 din Constituție, la 3 zile de la acest moment. Prin urmare, sporul pretins de reclamantă se impune a se aplica începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 220/2007, iar nu și pentru perioada anterioară.

Examinând recursurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul MEF este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:

Ministerul Economiei și Finanțelor este responsabil pentru finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat în temeiul dispozițiilor art. 167 alin.1 și 2 din Legea nr. 84/1995, conform cărora această operațiune se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, finanțarea cuprinzând atât, finanțarea de bază, cât și finanțarea complementară. Or, potrivit dispozițiilor art. 167 alin.5 din aceeași lege, în finanțarea de bază sunt cuprinse și cheltuielile de personal.

Aceeași responsabilitate a Ministerului Economiei și Finanțelor derivă, pentru perioada aflată în litigiu, și din prevederile art. 14 alin.4 din Legea nr. 486/2006, privind bugetul de stat pe anul 2007, precum și din cele ale art. 19 lit. a) din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, pârâtul-recurent coordonând acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, precum pregătirea proiectelor bugetare anuale și ale legilor de rectificare.

În plus, conform prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 486/2006, cheltuielile privind despăgubirile acordate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, se acoperă de către Ministerul Economiei și Finanțelor, pe bază de documente legale, din sumele prevăzute cu această destinație în bugetul de stat.

Din coroborarea prevederilor legale menționate, rezultă că pârâtul-recurent are calitate procesuală pasivă în cauză, atât sub aspectul opozabilității față de minister a hotărârii atacate, cât și sub aspectul punerii acesteia în executare.

În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea constată că abordarea primei instanțe este, de asemenea, corectă, sub acest aspect reținându-se următoarele considerente:

Prima instanță a dispus în mod corect acordarea majorărilor salariale prevăzute de Legea nr. 220/2007, nefiind încălcat principiul neretroactivității legii civile, invocat de către pârâții-recurenți, deoarece prin art. 9 din nr.OG 11/2007 s-a prevăzut aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.

Cum această ordonanță a fost aprobată cu modificări, prin Legea nr. 220/2007, însă doar sub aspectul coeficienților de multiplicare prevăzuți inițial - aceștia fiind majorați, iar nu și cu privire la data de început a aplicării noii salarizări (astfel cum s-a prevăzut prin art. 9 din ordonanță), este evident că prevederile legale menționate nu au fost aplicate în mod retroactiv.

În privința neretroactivității Legii nr. 220/2007 nu s-au reținut aspecte contradictorii, instanța de fond apreciind că această lege nu a instituit obligații salariale cu scadențe retroactive, ci prin aprobarea nr.OG11/2007 fără modificarea prevederilor referitoare la aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice a recunoscut drepturi salariale pentru perioade anterioare și care urmează să fie plătite în viitor.

Față de cele ce preced, recursul dedus judecății se constată a fi neîntemeiat, astfel că, nefiind incident motivul de nelegalitate invocat și neidentificând din oficiu vreun motiv de ordine publică, instanța va dispune, în baza prevederilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, respingerea acestuia.

În ședința publică din data de 10.09.2008 instanța din oficiu a invocat excepția tardivității recursului declarat de.

Asupra excepției invocate Curtea de Apel reține următoarele:

Potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este 10 zile de la comunicarea hotărârii.

În cauză, sentința atacată a fost comunicată recurentului în data de 07.07.2008, după cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare a sentinței fila 47 dosar fond, iar recursul a fost înregistrat la Tribunalul Mureș la 21.07.2008 (data poștei - fila 11 dosar).

În raport cu această dată și cu prevederile art.80 din Legea nr.168/1999, instanța de recurs reține că recursul înregistrat la data de 21.07.2008, este tardiv, astfel că urmează a-l respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M șica tardivrecursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B, str. G-ral, nr. 28-30, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 728 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 10 septembrie 2008.

Președinte Judecători

Grefier

Red.

Tehnored.CC/2 exp.

15.09.2008

Jd.fd.

Asist.jud.C-tin,

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1303/2008. Curtea de Apel Tg Mures