Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 144/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 144/
Ședința publică din 15 Februarie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- - Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții " ", cu sediul în Reghin,-, jud. M, Primarul municipiului Reghin și Consiliul local al municipiului Reghin, împotriva sentinței civile nr.1034 din 19 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.
De asemenea, se constată că reclamanta-intimată a depus la dosar copia deciziei de pensionare nr. -/4 februarie 2004.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1034 din 19 iulie 2007 Tribunalului Mureș, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Reghin, Consiliului Local Reghin, Inspectoratului Școlar Județean M și a Ministerului Economiei și Finanțelor.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Școala Generală " " Reghin, Primarul Reghin, Consiliul Local Reghin, Inspectoratul Școlar Județean Pârâții au fost obligați, în solidar, la plata în favoarea reclamantei a diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 31 mai 2004 - 31 mai 2007, reprezentând contravaloarea orelor prestate în plus, câte două ore săptămânal, peste norma didactică, urmând ca sumele menționate să fie actualizate în funcție de rata inflației până la data plății efective.
În esență, s-a reținut că activitatea didactică a educatorilor, învățătorilor și institutorilor este normată, se cuantifică într-o normă didactică, astfel încât și acest personal didactic cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore pe săptămână, fără diminuarea salariului, în baza dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul " " Reghin, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a sentinței atacate și respingerea acțiunii introductive.
În motivarea cererii s-a arătat că potrivit prevederilor art. 127 alin. 4 din Legea nr. 128/1997 "cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice salarizate prin cumul sau prin plata cu ora, după împlinirea vârstei de pensionare".
Reclamanta era pensionară, fiind angajată pe perioadă determinată, iar cadrele didactice pensionate nu pot fi salarizate și prin cumul și prin plata cu ora. Ea a fost salarizată prin cumul, beneficiind de salariu integral și nu mai poate beneficia pe lângă salariul integral și de plata a încă 2 ore suplimentare.
Împotriva aceleiași sentințe au declarat recurs, în termen legal, și pârâții Primarul municipiului Reghin și Consiliul local al municipiului Reghin, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii formulate.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 6 și art. 304/1 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta a chemat în judecată, în calitate de pârât și Ministerul Economiei și Finanțelor, minister care are obligația de a aloca în favoarea intimatei reclamante sumele necesare plății drepturilor salariale pentru orele suplimentare prestate în plus peste norma didactică.
Sentința nu este opozabilă Ministerului Economiei și Finanțelor, deoarece s-a omis înscrierea lui între persoanele obligate.
Conform dispozitivului sentinței criticate, reclamanta, în baza unei cereri de executare silită ar putea oricând să se îndrepte și să solicite primarului sau consiliului local să-i plătească drepturile salariale, așa cum rezultă din sentință.
Obligația Consiliului local constă în a aproba și cuprinde în bugetul local sumele virate de la bugetul de stat, cu titlu de drepturi salariale pentru personalul din învățământ.
În ceea ce-l privește pe primar, are obligația de a dispune virarea din bugetul local către centrele bugetare a sumelor cuvenite cu titlu de drepturi salariale ale personalului didactic, sume cuprinse în bugetul local abia după aprobarea acestora de către consiliul local.
În Reghin, pentru învățământ există 6 centre bugetare care includ liceele, gimnaziile și grădinițele.
Fiecare centru bugetar este condus de un ordonator principal de credite, de regulă directorul de școală.
Pentru plata drepturilor salariale la sfârșitul fiecărui an bugetar, acestea procedează la întocmirea proiectului de buget, în funcție de numărul de personal pe funcții.
Toate aceste propuneri de buget se depun la Primăria municipiului Reghin, care centralizează la nivel de municipiu cele 6 solicitări și care la rândul ei întocmește o propunere de buget pe care o comunică Direcției Generale a Finanțelor Publice
Direcția Generală a Finanțelor Publice M centralizează propunerile la nivel de județ după care transmite unitar o solicitare către Ministerul Economiei și Finanțelor.
Această hotărâre va fi temeinică și legală doar în măsura în care această hotărâre va modifica dispozitivul sentinței criticate prin indicarea pârâtului obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale ale intimatei reclamante.
În caz contrar, în cazul în care intimata va înțelege să se îndrepte cu o cerere de executare silită împotriva consiliului local și primarului, aceștia vor fi obligați să efectueze o plată nelegală, deși aceasta este stabilită prin sentință judecătorească și, mai mult, din bugetul local în care nu este prevăzută respectiva sumă, neexistând temei legal.
Obligația nu poate fi stabilită în mod solidar, ci doar în măsura în care banii vor fi alocați de la bugetul de stat.
Prin hotărâre se stabilește o obligație de plată constând într-o sumă de bani, ori în concret, obligațiile consiliului local și ale primarului sunt obligații de diligență, constând în a aproba includerea în bugetul local a sumelor virate de la bugetul de stat și nu a dispune virarea din bugetul local a sumelor către centrele bugetare, nicidecum de a plăti efectiv.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 304/1 și art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată că recursurile declarate sunt nefondate din următoarele considerente:
Într-adevăr, potrivit art. 127 alin. 4 din Legea nr. 128/1997 "cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice salarizate prin cumul sau prin plata cu ora, după împlinirea vârstei de pensionare".
Reclamanta face parte din categoria personalului didactic, noțiune legală care include și funcțiile de educator, învățător și institutor conform art. 3 și 5 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Activitatea didactică a reclamantei, care este pensionară, salarizată prin cumul, constituie o activitate normată, potrivit dispozițiilor art. 128 din Codul muncii și art. 44 din legea sus-citată. Art. 44 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 face trimitere expresă la noțiunea legală de "normă a educatorului, a învățătorului sau a institutorului". Norma didactică a persoanelor sus-indicate reprezintă un număr de ore corespunzătoare activității de învățământ, deci este o normă de timp în accepțiunea Codului muncii, exprimată în ore, ca și în cazul celorlalte categorii de personal didactic.
Raportat la dispozițiile legale de mai sus și activitatea didactică a reclamantei se vădește a fi normată, norma didactică a acesteia fiind egală cu numărul de ore prevăzute pentru un post, respectiv pentru fiecare clasă sau clase simultane de școlari.
Ca atare, este inadmisibil ca reclamanta, având calitatea de învățătoare, pensionară, să nu beneficieze de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, fără diminuarea salariului.
În plus, art. 45 din Legea nr. 128/1997 nu distinge între diferitele funcții didactice care compun noțiunea legală de "personal didactic", astfel că nu este admisibilă excluderea reclamantei de la beneficiul garantat de lege. Cele de mai sus se întregesc și cu dispozițiile art. 5 din Codul muncii, art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, întrucât excluderea ar însemna o discriminare a categoriei socio-profesionale din care face parte reclamanta.
În ceea ce privește recursul declarat de Primarul municipiului Reghin și Consiliul local al municipiului Reghin, se constată că Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost chemat în judecată de către reclamantă. Ori, cererea de chemare în judecată investește instanța, determină cadrul procesual și sub aspectul părților.
Ministerul Economiei și Finanțelor, nefiind chemat în judecată, neavând calitate de parte în proces, instanța nu putea să se pronunțe față de această persoană juridică.
Prima instanță în mod corect a reținut că, Consiliul local are calitate procesuală pasivă, conform art. 15 alin. 1 și art. 16 din OUG nr. 45/2003, art. XIII alin. 1 din OUG nr. 32/2001, art. 18 din HG nr. 538/2001 și art. 167 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitată de reclamantă.
Primarul, de asemenea, are calitate procesuală pasivă, deoarece conform art. 68 alin. 1 lit. f din Legea nr. 215/2001 și art. 20 alin. 1 și alin. 4 din Legea nr. 500/2003 îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamantă.
Răspunderea lor derivă din lege față de pretențiile formulate de reclamantă și nu are relevanță sub aspectul răspunderii juridice a acestora, dacă a fost chemat în judecată Ministerul economiei și Finanțelor sau nu.
De altfel, obligația solidară pasivă reglementată de art. 1039 Cod civil, este aceea obligație cu mai mulți debitori, la care creditorul este îndreptățit să ceară oricărui codebitor executarea integrală a prestației care formează obiectul obligației. Rezultă că, la nevoie, creditorul poate să urmărească pe oricare dintre codebitorii solidari.
Față de cele ce preced, instanța, în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursurile declarate ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții " ", cu sediul în Reghin,-, județul M, Primarul municipiului Reghin și Consiliul local al municipiului Reghin, cu sediul în P-ța - -, nr. 41, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1034 din 19 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-7.03.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat