Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1537/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1537/2008-R
Ședința publică din 30 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de reclamanta domiciliată în S M,-/B, județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S M, cu sediul în S M, strada 1 - 2. nr.6, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 930/D din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă-drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că, intimatul pârât a depus întâmpinare, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.930/D din 28 mai 2008, Tribunalul Satu Marear espins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâtului INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN S M, având ca obiect acordarea și plata drepturilor bănești reprezentând contravaloarea tichetelor de masă.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, n conformitate cu dispozi iile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas " salaria ii din cadrul societ ăților comerciale, regiilor autonome i din sectorul bugetar, precum i din cadrul unit ăților cooperatiste i al celorlalte persoane juridice sau fizice care ncadreaz personal prin ncheierea unui contract individual de munc . pot primi o aloca ie individual de hran, acordată sub forma tichetelor de mas, suportat integral pe costuri de angajator". Aliniatul 2 al aceluia i articol dispune " tichetele de mas se acord n limita bugetului de stat sau, dup caz, ale bugetelor locale, pentru unit ăț ile din sectorul bugetar".
În urma analizării acestor dispoziții, tribunalul a reținut că, angajatorul nu are obliga ia, ci doar posibilitatea de a acorda aloca ia individual de hran sub forma tichetelor de mas. Mai mult, unit ățile din sectorul bugetar - categorie din care face parte i âtul - pot acorda aceast aloca ie numai n limita bugetului de stat.
Analiz nd i prevederile legilor bugetului de stat raportat la perioada pentru care reclamanta solicit sumele ce reprezint contravaloarea tichetelor de masă neacordate s-a constatat de prima instanță că preten iile acesteia sunt ne ntemeiate întrucât în legile bugetului de stat nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Este adev rat prin Legea nr. 142/1998 privind tichetele de mas s-a instituit o anumit form de protec ie social a salaria ilor, ns s-a constatat aceast formă de protec ie social este, prin lege, facultativ pentru angajator, nu este garantată prin Constitu ie, nefiind astfel un drept constitu ional, fundamental, ci doar o vocație.
Art. 41 alin. 2 din Legea fundamental, a rui nc lcare o invoc reclaman ta, dispune " salaria ii au dreptul la suri de protec ie social. Acestea privesc securitatea i tatea salaria ilor, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ar, repausul pt nal, concediul de odihnă pl tit, prestarea muncii n condi ii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i alte situa ii specifice, stabilite de lege", n consecin ță, Constitu ia las la latitudinea legiuitorului acordarea altor suri de protec ie social i criteriile de acordare a acestora. De altfel,s-a reținut că instan a, nici nu este n drept aprecieze dac prin modul de reglementare a dreptului la tichete de mas se ncalc dispozi iile constitu ionale ntruc t ar nc lca atribu iile puterii judec tore ti. Eventual, reclaman ta ar fi putut invoca excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor legale men ionate, cu consecin a solu ion ri acestei excep ii de tre Curtea Constitu ional.
De altfel, tribunalul a reținut că și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XIV/18.02.2008, dată în interesul legii, statuează că dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă. Or, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că nu sunt îndeplinite aceste condiții, respectiv contractul de muncă nu prevede aceste drepturi, iar în bugetul instituției nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
-Prin motivele de recurs s-a invocat aplicarea greșită a art.1 din Legea nr.142/1998, art.16, 41, 53 din Constituția României, art.5, 6 din Legea nr.53/2003. Se prevede în art.41 din Constituția României că, salariații au dreptul la beneficiul măsurilor de protecție socială, egal și nediscriminatoriu, ori, s-a nesocotit art.6 din Codul muncii:principiul egalității de tratament față de toți salariații, consacrat și de Constituție.
Nu este de acord cu interpretarea instanței în sensul că acordarea tichetelor de masă este condiționată de existența fondurilor prevăzute în buget cu această destinație, faptul că Legea nr.142/1998 prevede posibilitatea acordării fără a stabili o obligație în sarcina angajatorului, nu înseamnă că angajații nu au dreptul la acordarea acestora.
Acordarea tichetelor nu este o chestiune lăsată la aprecierea pur protestativă a angajatorului, ci acesta are obligația ca în urma constatării îndreptățirii salariaților, să solicite alocarea fondurilor în acest sens, ori, a nu proceda astfel reprezintă o restrângere a dreptului ei la protecție socială în raport de alți salariați din sectorul bugetar.
S-a dovedit că există o speranță legitimă la beneficiul măsurii, câtă vreme în practica judiciară s-a statuat în sensul acordării dreptului altor salariați.
În drept s-au invocat dispozițiile art.299-316, 304 pct.9 Cod procedură civilă, Legea nr.142/1998, Constituția României, Codul muncii, CEDO.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Inspectoratul Școlar Județean SMa solicitat soluționarea recursului în spiritul și litera legii.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Potrivit Deciziei nr. XIV/18.02.2008, pronunțată de Înalta Curte de casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii, dispozițiile art. 1 din Legea 142/1998 se interpretează în sensul că aceste beneficii nu reprezintă un drept ci doar o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și, acordarea acestora a fost negociată prin contractul colectiv de muncă, aspecte nedovedite în cauză, conform celor corect reținute de instanța de fond.
Faptul că în legea bugetului pentru anul 2006 nr. 486/2006 nu s-a mai înscris dispoziția că nu se pot aproba astfel de sume pentru acordarea tichetelor de masă nu înseamnă că existau în bugetul de stat implicit sume cu această destinație, criticile fiind neavenite. Nu s-a depus la dosar practică judiciară în materie contrară sentinței, nefiind necesar a fi analizate aceste aspecte.
Raportat la toate considerentele expuse, întrucât decizia dată în interesul legii conform art. 329 alin. 3, este obligatorie pentru instanțe referitor la dezlegarea dată problemelor de drept, văzând că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se că, partea intimată nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de împotriva sentinței civile nr. 930/D din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 30 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:31.10.2008
Jud.fond /
Dact.
Data:5.11.2008
2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
