Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1602/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1602/
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta FH Trans, cu sediul în Târgu M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 611 din 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentanta pârâtei recurente FH Trans, av. în substituirea & și reclamantul intimat, asistat de av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Reprezentantele părților declară că nu au cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii. Nu solicită obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită, de asemenea, obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 611/23.04.2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta FH Trans, și, drept consecință:
- a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a echivalentului în lei la data plății a sumei de 700 euro, cu titlu de diurnă pe lunile iulie 2008 și octombrie 2008;
- a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajat la societatea pârâtă în funcția de șofer de mașină de mare tonaj în baza contractului individual de muncă 23-26, în perioada 29.02.2008 - 12.11.2008.
Reclamantul era remunerat pentru munca depusă cu un salariu fix și o diurnă în sumă de 11 eurocenți pentru fiecare km parcurs.
Deși sarcina probei societatea pârâtă avea conform art. 287 Codul muncii, aceasta nu a depus la dosar așa cum i s-a solicitat de instanță prin adresa emisă la termenul din 24.03.2009, copii după tabelele de calcul ale diurnei pentru: lunile iulie 2008 și octombrie 2008 cu indicarea perioadei efective a curselor efectuate în perioada respectivă de reclamantul; de asemenea și tahografele curselor respective. Mai mult, pârâta nu a răspuns nici la interogatoriul formulat de reclamant și încuviințat de instanță.
Așa fiind instanța a constatat dovedite susținerile reclamantului privind reținerile efectuate de pârâtă din diurna cuvenită lui, în sumă totală de 700 de euro, conform art. 287 Codul muncii și art. 225 Cod procedură civilă.
Astfel, instanța a apreciat că reținerea din drepturile de natură salarială (diurna, conform art. 44 alin. 2 din Codul muncii ) - efectuată de angajatorul pârât prin diminuarea cu 700 de euro a drepturilor de natură salarială ale reclamantului - s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 164 alin. 1 și 2 din Codul muncii, care prohibesc orice rețineri din salariu, cu titlu de despăgubiri, în lipsa unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Ca atare, în condițiile art. 44 alin. 2 raportat la art. 155 și art. 164 alin. 1 și 2 din Codul muncii, instanța a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a echivalentului în lei a sumei de 700 euro nelegal reținută din drepturile de diurnă, cu aplicarea dobânzii legale, în temeiul art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta FH Trans Târgu M, care a solicitat admiterea recursului, modificarea în întregime a hotărârii atacate și respingerea pretențiilor pecuniare solicitate de reclamant în cuantum de 700 euro, respectiv suma de 700 lei cheltuieli de judecată, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat, cel prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a arătat că se impune două ipoteze distincte, prima vizând încălcarea unei norme de drept substanțial, iar cea de-a doua ipoteză vizând interpretarea eronată a unei norme juridice, ambele fiind incidente în cauză.
Se arată că, în luna februarie 2007 fost perfectat contractul individual de muncă între subscrisa, în calitate de angajatoare și reclamantul în calitate de angajat. Prin consimțământul ambelor părți s-a statuat că angajatul să fie delegat în Austria unde își desfășoară activitatea, în calitate de șofer mașină mare tonaj. Părțile contractante au convenit stabilirea drepturilor salariale cuvenite angajatului pentru munca prestată după cum urmează: - salariul de încadrare are un cuantum de 896 ron brut; - indemnizația de deplasare este stabilită în funcție de numărul orelor lucrate, implicit numărul kilometrilor rulați. Odată lucrate, condițiile contractuale, părțile au început să execute obligațiile asumate, contractul urmând a-și demara cursul său normal. Astfel, angajatul a plecat în Austria, unde în cursul lunii martie și-a prestat munca. Pentru munca prestată, angajatul a primit salariul cuvenit pentru perioada de derulare a raporturilor de muncă, iar începând cu data de 23.08.2007 a urmat un curs teoretic de pregătire pentru o perioadă de o săptămână, curs pe perioada căruia reclamantul a încasat drepturile salariale, fapt dovedit cu statele de plată. În condițiile în care, subscrisa a achitat reclamantului atât diurna cât și salariul aferent perioadei pentru care a fost delegat în Austria, în mod evident se impune respingerea cererii ca nefondată, pretinsele drepturi salariale invocate de reclamant fiind achitate în integralitate.
Ulterior, reclamantul săvârșind mai multe abateri disciplinare, motiv pentru care în 12.11.2008, s-a emis Decizia de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă, deoarece nu s-a mai prezentat la locul de muncă, săvârșind absențe nemotivate, ceea ce reprezintă abateri disciplinare.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs invocat, respectiv cel prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă - hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii, recurenta arată că, instanța de fond nu și-a motivat hotărârea în nici un fel, nu a reținut care este starea de fapt, probate cu înscrisuri, respectiv temeiul de drept al solicitărilor acordate.
Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prev. de art. 304 indice 1 și art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut dispozițiile art. 44 alin. 2 Codul muncii, în sensul că reținerea drepturilor de natură salarială, ca diurnă, efectuate de pârâtă prin diminuarea dreptului de natură salarială, s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, reclamantul fiind pe perioada 29.02.2008 - 12.11.2008, angajat de pârâtă cu contract individual de muncă, în funcția de șofer de mașină de mare tonaj, cu un salariu fix și o diurnă de 11 euro cenți/l pe km/parcurs.
În cauză, au fost reținute și dispozițiile prevăzute de art. 287 Codul muncii și art. 225 Cod procedură civilă, fiind susținute pe deplin motivele reclamantului privind reținerea sumei de 700 euro ca diurnă, mai ales că pârâta nu a putut dovedi contrariul prin probele impuse de instanța de fond.
Concluzionând cele de mai sus arătate, este evident faptul că, au fost încălcate dispozițiile art. 44 alin. 2 raportat la art. 155 și art. 164 alin. 1 și 2 Codul muncii, pârâta fiind obligată la plata diurnei de 700 euro în favoarea reclamantului și reținute nelegal din drepturile de natură salarială ale reclamantului, la care se va adăuga dobânzile legale conform art. 161 alin. 4 Codul muncii.
Din oficiu, Curtea nu a reținut motive de casare de ordine publică care să afecteze legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.
În concluzie, nefiind incidente motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de FH Trans, cu sediul în Târgu M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 611/23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./04.11.2009
Jud.fond.;
Asist. jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
