Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2/
Ședința publică din 07 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - - -
-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de pârâtele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Focșani,- bis, jud. V și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, cu sediul în B, sector 2,-, împotriva sentinței civile nr. 626/01.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în contradictoriu cu intimata - reclamantă, domiciliată în Focșani, cartier CFR nr.8, -/9,.2,.3,.35, jud. V având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursul este motivat; recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.2268/91 din 6.09.2007 al Tribunalului Vrancea -Secția contencios reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Casa Județeană de Pensii V și Casa Națională și Alte Drepturi de Asigurări Sociale solicitând obligarea acestora la plata sumei de 1407,90 lei reprezentând contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 29.03.2005-31.12.2005.
În motivarea cererii reclamanta a susținut că este salariata pârâtei Casei Județene de Pensii
A mai arătat că potrivit art.1 al.1 din Legea nr.142/9.07.198 privind acordarea tichetelor de masă salariații din cadrul societăților comerciale regiilor autonome și din sectorul bugetar pot primi alocație de hrană sub forma tichetelor de masă, iar în al.2 se prevede că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz, ale bugetelor locale, pentru sectorul bugetar.
Deși există cadru legal pentru acordarea acestor tichete de masă, a mai arătat reclamanta, angajatorul Casa Județeană de Pensii V ca și Casa Națională de Pensii nu au depus diligențele necesare prevăzute de lege pentru ca aceste sume să fie cuprinse în bugetele de venituri și cheltuieli conform art.5 din Normele de aplicare a Legii nr.142/1998.
A arătat reclamanta că pârâtele aveau obligația, potrivit atribuțiilor ce le revin potrivit legii de a asigura plata unor drepturi prevăzute de lege, finanțate din bugetul de stat, având în vedere calitatea acestora de ordonator secundar și respectiv terțiar de credite conform art.7 pct.II lit.g, art.23 al.1 lit.j din HG nr.13/2004 privind Statutul Casei Naționale de Pensii.
Prin neacordarea acestor tichete de masă s- ajuns la o gravă și inexplicabilă discriminare în raport de alte categorii de salariați care beneficiază de aceste drepturi încălcându-se un drept fundamental acela al egalității tuturor cetățenilor în fața legii, drept acordat și garantat de Constituție ( art.16 și art.53) și al principiului egalității între cetățeni prevăzut de art.1 al.2 din OG nr.137/2000 și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin încheierea de ședință din 20.09.2007 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției de contencios și trecerea acesteia la Secția civilă a aceleași instanțe Tribunalul Vrancea.
S-a reținut că reclamanta face parte din personalul contractual și nu din funcționarii publici.
Prin întâmpinările depuse pârâtele au solicitat respingerea ca nefondată acțiunii civile a reclamantei.
S- arătat că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat și că potrivit OUG nr.88/2006 instituțiile publice cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii nu acordă tichete de masă.
Pârâta Casa Națională de Pensii a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză arătând că are în subordine casele teritoriale de pensii investite cu personalitate juridică.
Prin sentința civilă nr.626 din 1.11.2007 s-a admis acțiunea civilă a reclamantei.
A obligat pârâtele în solidar să plătească reclamantei suma de 1407,90 lei reprezentând contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 29.03.2005-31.12.2005.
S- respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Casa Națională de Pensii.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că excepția invocată de Casa Națională de Pensii nu este fondată, întrucât este ordonator secundar de credite, ea aprobând drepturile bănești solicitate de reclamantă neputând fi plătite decât după aprobarea acestora de pârâtă.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că acțiunea civilă a reclamantei este întemeiată.
Astfel s-a reținut că potrivit disp.art.1 din Legea nr.142 din 09.07.1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral, pe costuri, de angajator, care se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
S-a mai reținut că în baza art.41 al.2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Reclamanta, în calitate de salariat la o instituție bugetară, avea și are dreptul să primească o alocație individuală de hrană lunară sub forma tichetelor de masă, asigurându-i-se o protecție privind securitatea muncii, constând în posibilitatea de a-și asigura zilnic hrana la locul de muncă, în condițiile în care angajatorul se află în imposibilitatea de a-i oferi condiții în vederea asigurării hranei zilnice la locul de muncă.
Împrejurarea că Legea nr.142/1998 prevede posibilitatea acordării tichetelor de masă fără să stabilească în sarcina angajatorului obligativitatea acordării acestora nu înseamnă că reclamanta nu are dreptul la asemenea tichete, întrucât, prin caracterul și natura lor ele constituie o măsură de protecție a salariaților pentru asigurarea securității muncii și a unor condiții optime la locul de muncă.
Apărarea pârâților, potrivit căreia, tichetele de masă nu pot fi acordate deoarece în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație iar acordarea lor este lăsată la latitudinea angajatorului, nu poate fi primită. Indiferent că sunt sau nu prevăzute în buget sume cu această destinație, angajatorii au obligația acordării tichetelor de masă și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop.
Relevant este și faptul că, atâta timp cât reclamanta are calitatea de salariat în sectorul bugetar și în același timp există salariați în diferite domenii din cadrul sectoarelor bugetare care beneficiază de tichete de masă, ne aflăm în fața unei discriminări din punct de vedere al exercitării dreptului la protecția socială, între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art.41 al.2, art.53 din Constituție, art.5 al.3 din Codul Muncii și art.41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzic orice discriminare între salariați, din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate, în cazul de față sectorul bugetar.
Pe de altă parte, a mai reținut instanța de fond acordarea acestor tichete în funcție de voința angajatorului și de includerea sau nu a sumelor în buget, constituie o restrângere a dreptului la protecție socială, care nu se justifică în condițiile în care nu există nici o dovadă că o asemenea restrângere ar avea un caracter necesar unitar într-o societate democratică, astfel cum cer dispozițiile constituționale.
Acordarea tichetelor de masă în funcție de voința angajatorului și includerea sau nu în buget a sumelor de bani cu acest scop este neîntemeiată și nejustificată, fiind lăsată la aprecierea angajatorului aplicarea unor norme de protecție a muncii și a salariatului, care, fie că nu va aloca aceste sume în favoarea salariaților, fie le va aloca după preferințe, creându-se astfel o situație discriminatorie între salariații sectorului bugetar.
Nu poate fi primită nici apărarea pârâților bazată pe invocarea disp.art.3 din OUG nr.88/2006, întrucât acestea se referă la anul 2007 iar obiectul acțiunii de față îl constituie acordarea tichetelor de masă pentru perioada 29 martie - 31 decembrie 2005 mai reținut instanța de fond.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Casa Județeană de Pensii V și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale considerând-o nelegală.
În motivarea recursului declarat pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale a arătat că instanța de fond, în mod greșit i-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât reclamanta nu este salariata sa și deci nu poate pretinde drepturi bănești de la ea.
Potrivit HG nr.13/2004 ea are ca atribuție de coordona, îndruma și controla activitatea unităților din subordine, caselor teritoriale de pensii în scopul aplicării unitate a legii, acestea din urmă fiind cele care stabilesc și plătesc drepturile de asigurări sociale a mai arătat recurenta.
Pe fondul cauzei ambele recurenta Casa Națională de Pensii și Casa Județeană de Pensii V au susținut că potrivit Legii 142/1998 acordarea tichetelor de masă se face în limita prevederilor bugetului de stat, deci în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate.
Au mai arătat recurentele că prin Legea bugetului de stat nr.511/2004 pentru anul 2005 s-a prevăzut ca în bugetele instituțiilor publice indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nu se pot aproba sume în scopul acordării tichetelor de masă, deoarece nu au fost prevăzute în buget.
Au solicitat admiterea recursurilor formulate și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii civile a reclamantei.
În drept și-au întemeiat recursul pe disp.art.304 pct.6 și 9 pr.civ.
Reclamanta intimată nu a depus întâmpinare în cauză.
Analizând hotărârea instanței de fond în raport de probele dosarului, de dispozițiile legale aplicabile în cauză, de criticile formulate, cât și de disp.art.304 pct.6 și 9.pr.civ. invocate și art.3041pr.civ. Curtea constată că hotărârea este dată de instanța de fond cu încălcarea legii, astfel că recursul declarat este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1(1) din Legea nr.142/1998 privind tichetele de masă salariații din sectorul bugetar, categorie din care face parte și reclamanta, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă.
Conform însă art.1(2) din aceeași lege tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sistemul bugetar.
Legea nr.511/2004 prin care s-a aprobat bugetul de stat pentru anul 2005 cât și Legea nr.512/2004 prin care s-a aprobat bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005 au prevăzut expres ca în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Ori, potrivit normelor de organizare a acestor instituții Casa Națională de Pensii organizată potrivit HG nr.13/2004 este instituție publică autonomă, finanțată prin bugetul de stat, iar casele teritoriale de pensii sunt în subordinea acesteia.
Ambele pârâte nu și pot include în propunerile de buget, capitolul cheltuieli personal, decât cele permise de lege.
Deci nu poate fi primită susținerea instanței de fond că acordarea acestor tichete de masă se face în funcție de voința angajatorului și nici că includerea sumelor de bani cu acest scop în buget este lăsată la aprecierea angajatorului, întrucât fiind unitate bugetară nu ea își alocă fondurile pentru cheltuielile de personal inclusiv pentru acordarea acestor tichete de masă.
Pentru unitățile bugetare acordarea unor drepturi bănești nu se acordă pe bază de negociere ci prin acte normative.
De asemenea nu poate fi reținută existența unei discriminări între salariații bugetari ai instituțiilor bugetare care primesc tichete de masă și cei ai celor care nu primesc tichete pentru că, așa cum am mai arătat, trebuie îndeplinită o condiție obligatorie: finanțarea integrală din veniturile proprii.
Principiul egalității între salariații bugetari nu înseamnă uniformitate atâta timp cât criteriile pentru acordarea unor drepturi bănești sunt diferite în funcție de instituția bugetară, de modul de finanțare deci nu pot fi reținute că ar fi cazuri egale, cărora li s-ar aplica un tratament diferențiat în ceea ce privește protecția socială.
Pentru toate aceste motive Curtea consideră că criticile formulate de recurenți sunt întemeiate, ele încadrându-se în motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 pr.civ. astfel că potrivit art.312 al.1,2 și 3.pr.civ. urmează a admite recursurile declarate de pârâtele Casa Județeană de Pensii V și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale împotriva sentinței civile nr.626/2007.
Urmează a modifica în tot sentința civilă și în rejudecare a respinge ca nefondată acțiunea civilă a reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Focșani,- bis, jud. V și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, cu sediul în B, sector 2,-, împotriva sentinței civile nr. 626/01.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Modifică în tot sentința civilă nr. 626/01.11.2007 a Tribunalului Vrancea și în rejudecare:
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanta, domiciliată în Focșani, cartier CFR nr.8, -/9,.2,.3,.35, jud. V, împotriva cu pârâtelor Casa Județeană de Pensii V și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, din data de 07 Ianuarie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /6.02.2008
: DC/2 ex/7.02.2008
FOND: -
Asistenți judiciari: /
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel
