Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Încheierea /2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 22 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Bocșe Elena JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel

JUDECĂTOR 3: Roman Florica

Judecător: R -

Grefier: - -

Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de reclamanții -, toți cu domiciliul S M- în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S M- împotriva sentinței civile nr. 19/D din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- având ca obiect litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.-

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, că recurenții au depus la dosar precizări la motivele de recurs, solicitând și judecarea cauzei în lipsă, precum și faptul că intimata a depus la dosar întâmpinare, după care:

Curtea de Apel

În vederea deliberării și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise:

Dispune

Amânarea pronunțării hotărârii pentru termenul din 24 aprilie 2008 2 cam.39 pentru când părțile cunosc termenul.

Dată în ședința publică din 22 aprilie 2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

Termen de pronunțare:24 aprilie 2008 2 cam.39

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 24 aprilie 2008

Instanța formată din același complet și pentru aceleași motive

Dispune

Amânarea pronunțării hotărârii pentru termenul din 29 aprilie 2008 2 cam.39 pentru când părțile cunosc termenul.

Dată în ședința publică din 24 aprilie 2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

Termen de pronunțare:29 aprilie 2008 2 cam.39

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 29 aprilie 2008

Instanța formată din același complet și pentru aceleași motive

Dispune

Amânarea pronunțării hotărârii pentru termenul din 6 mai 2008 2 cam.39 pentru când părțile cunosc termenul.

Dată în ședința publică din 29 aprilie 2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

Termen de pronunțare:6 mai 2008 2 cam.39

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 740/R/2008

Ședința publică din 6 mai 2008

Președinte: - - - judecător

Judecător: - -

Judecător: R -

Grefier: - -

Pe rol este pentru azi pronunțarea asupra recursului civil introdus de reclamanții -, toți cu domiciliul S M- în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S M- împotriva sentinței civile nr. 19/D din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- având ca obiect litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.-

Avându-se în vedere că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 22 aprilie 2008, care face parte integrantă din prezenta și când în vederea pronunțării cauza s-a amânat pentru termenele din 24 aprilie 2008, 29 aprilie 2008 și apoi pentru termenul de azi, când:

Curtea de Apel

deliberând:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 19/D din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru acordarea drepturilor bănești reprezentând prime de vacanță pentru anul 2003.

A fost respinsă acțiunea reclamanților, cu domiciliul în S M,-, județul S M, formulată împotriva DIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ și PROTECȚIA COPILULUI cu sediul în municipiul S M,- județul SMa vând ca obiect acordarea primei de vacanță pe anii 2004-2006.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, reclamanții sunt angajați la Casa de tip familial "-" S M, din subordinea DIRECȚIEI PENTRU ASISTENȚĂ SOCIALĂ și PROTECȚIE SOCIALĂ A COPILULUI SMa vând calitatea de personal contractual. Art. 33 alin. 2, devenit după republicare art. 34, din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, dispune că"Funcționarul public are dreptul,pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.Art. 6 lit. a din același act normativ dispune că prevederile salenu se aplică"personalului contractual salarizatdin aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice, care desfășoară activități de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreținere, reparații șideservire,pază, precum și alte categorii de personal care nu exercită prerogativede puterepublică. Personalul care ocupă aceste funcții nu au calitatea de funcționari publici și liseaplică legislația munci".

Având în vedere aceste dispoziții legale, cererea reclamanților nu a putut fi admisă în temeiul art. 34 din Legea nr. 188/1999, aceștia neavând calitatea de funcționari publici, ci de personal contractual și nici nu au invocat ori probat faptul că ar fi avut în anul 2003 calitatea de funcționari publici.

Analizând cererea reclamanților și din perspectiva legislației muncii la care face trimitere art. 6 lit. a din Legea 188/1999, instanța a reținut că aceasta este nefondată, neexistând nici un temei juridic pentru obligarea pârâtei la plata primei de vacanță.

Art. 59 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic pe anii 2007-2010, dispune că"Prin contractele colective de muncă la celelalte nivelese poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității,pe lângă indemnizația de concediu, săseplătească și o primă de vacanță".

Reclamanții nu au făcut dovada că există un contract colectiv de muncă la nivel de unitate prin care să se fi instituit dreptul lor la prima de vacanță, concomitent cu obligația corelativă a unității de aop lăti. De altfel, textul art. 59 alin. 3 din precizat prevede că "sepoate stabilio astfel de primă"în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității,deci nu se instituie o obligație, ci o simplă posibilitate condiționată de existența resurselor economico-financiare ale angajatorului.

Instanța a mai reținut că dacă o persoană se consideră discriminată trebuie să urmeze procedura instituită prin dispozițiile Ordonanței nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Pe de altă parte, instanța a apreciat că nu ar putea fi reținută existența unei discriminări între cele două categorii profesionale întrucât în cazul funcționarilor publici sunt instituite o serie de incompatibilități și interdicții datorită cărora aceștia nu au posibilitatea de a avea și alte surse de venituri decât salariul, astfel încât prima de vacanță apare și ca o compensație menită să atenueze efectele acestora. Spre deosebire de funcționarii publici, personalul contractual fiind supus legislației muncii, are deplină libertate în a avea în mod legal și alte surse de venituri și a desfășura orice alte activități legale. Legiuitorul poate să prevadă drepturi și obligații diferite, pentru categorii profesionale diferite, în funcție de anumite rațiuni și criterii.

Un alt argument invocat de către reclamant este acela că prin neacordarea primei de vacanță se încalcă disp. art. 41 alin. 1 și 2 și art. 53 din Constituția României. Din perspectiva acestui argument, instanța a reținut că reclamantul nu a invocat neconstituționalitatea disp. art. 34 sau art. 6 din Legea nr. 188/1999 sau a vreunui alt text de lege în vigoare, pentru a se urma procedura instituită prin art. 29 din Legea 47/1992, ci se rezumă a afirma doar că prin neacordarea primei menționate se încalcă dispozițiile constituționale amintite. Pe de altă parte, dreptul la prima de vacanță nu este unul fundamental, în accepțiunea Constituției și a convențiilor și tratatelor internaționale la care România este parte. Art. 41 alin. 2 se referă la, stabilirea unui salariu minim brut pe țară, concediu de odihnă plătit, etc. drepturi de care reclamantul beneficiază în conformitate cu art. 145 și art. 154 din Codul muncii. De altfel, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici reglementează doar drepturile și obligațiile acestei categorii profesionale. Drepturile și obligațiile personalului contractual sunt reglementate prin legislația muncii, legislație care oferă reclamantului posibilitatea de a negocia cu angajatorul dreptul solicitat prin prezenta cerere. Instanța nu poate cenzura și nici nu poate completa voința legiuitorului deoareceubi lex non distinquit nec nosdistinquere debemus.

De asemenea, dacă s-ar accepta teoria dreptului câștigat invocată ca argument în plus de către reclamanți, ar însemna ca legiuitorul să nu poate abroga ori modifica dispozițiile legale prin care se conferă drepturi ori ca anumite subiecte de drept să beneficieze de anumite drepturi fără să mai îndeplinească cerințele legale. Reclamanții au trecut într-o altă categorie profesională, cu statut diferit, supusă unor reguli diferite.

Reclamanții nu pot beneficia nici de dispozițiile OUG 146/2007, întrucât categoria profesională din care fac parte nu este menționată expres în acest act normativ și nici nu este vizată implicit în baza art. 1 alin. 2 întrucât nu a existat și nu există o lege specială care să reglementeze dreptul acestora la prima de vacanță.

Raportat la data introducerii acțiunii - 12.10.2007 - pretențiile reclamanților pentru anul 2003 sunt prescrise în raport cu dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c și art. 166 alin. 1 Codul muncii.

Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost ea formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs s- a învederat că hotărârea atacată este nelegală, deoarece prin soluția de respingere a pretențiilor formulate de către reclamanți, se aplică măsuri discriminatorii împotriva angajaților cu contract de muncă salariați din fonduri bugetare față de funcționarii publici, care beneficiază de acordarea primei de vacanță, pe motiv că, nu există un contract colectiv de muncă negociat cu nici un sindicat, nu există pentru perioada solicitată ( anii 2003 - 2007 ) un sindicat care să fi negociat cu angajatorul, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță, așa cum prevede art. 59 alin. ( 3 ) din contractul colectiv de muncă unic pe anii 2007 - 2010.

Recursul nu a fost motivat în drept.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului civil de față, fără cheltuieli de judecată.

Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304/1 Cod pr. civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:

Reclamanții sunt angajați la Casa de tip familial " - " S M, în subordinea Direcției pentru Asistență Socială și Protecție Socială a Copilului S M, având calitatea de personal contractual, funcțiile pe care sunt angajați fiind indicate în cuprinsul cererii lor de chemare în judecată, înregistrată în dosar nr- al Tribunalului Satu Mare.

Reclamanții - recurenți au solicitat ca în temeiul art. 34 alin. ( 2 ), din Legea nr. 188/1999, republicată, să le fie acordate primele de vacanță pentru perioada anilor 2003 - 2006 la valoarea actualizată de la data plății.

Potrivit disp. art. 34 alin. ( 2 ), din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici, " Funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat", iar potrivit art. 6 lit "a", din același act normativ, prevederile acestei legi nu se aplică " personalului contractual salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice, care desfășoară activitate de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreținere - reparații și de deservire, paza, precum și alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. Persoanele care ocupă aceste funcții nu au calitatea de funcționar public și li se va aplica legislația muncii".

Față de aceste dispoziții legale imperative, în mod corect a apreciat instanța de fond că, reclamanții, care nu au calitatea de funcționari publici, nu beneficiază de drepturile prevăzute la art. 34 din Legea nr. 188/1999.

Pe de altă parte, din adresa depusă la fila 10 în dosar nr. 3956/2007 al Tribunalului Satu Mare, emisă de către intimată, reiese că, potrivit legislației aplicabile personalului contractual din instituțiile publice, acest drept nu este reglementat decât de către art. 59 alin. ( 3) din contractul colectiv de muncă unic nr. 2895/2006 la nivel național pe anii 2007 - 1010, care prevede că, prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili că, în raport de posibilitățile economico - financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță.

În speță însă, recurenții nu au făcut dovada că există un contract colectiv de muncă la nivel de unitate prin care să fie prevăzut dreptul lor la prima de vacanță, condiționat de altfel de existența posibilităților financiare ale angajatorului.

Cât privește critica referitoare la aplicarea unor măsuri discriminatorii, nici aceasta nu este fondată, nu poate fi reținută existența unei discriminări între cele două categorii profesionale, câtă vreme funcționarului public îi sunt instituite prin lege o serie de interdicții și incompatibilități, potrivit cărora aceștia nu pot avea alte surse de venituri decât salariul, situația în care, acordarea primelor de vacanță față de aceștia, apare ca o compensație menită să atenueze efectele acestora.

Față de cele relevate mai sus, Curtea de APEL ORADEA, apreciind că nu subzistă nici una din criticile formulate, în temeiul art. 312 alin. ( 1 ) Cod pr. civilă va respinge ca nefondat recursul civil de față, constatând că nu s- au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții -, toți cu domiciliul S M- în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S M- împotriva sentinței civile nr. 19/D din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - R - - -

Red.dec.BE

22.05.2008.

Jud fond -

Dact IM/2 ex./22.05.2008.

Președinte:Bocșe Elena
Judecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Încheierea /2008. Curtea de Apel Oradea