Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 371/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6021/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 371R
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de recurenții: PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, recurent CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, recurent ȘCOALA CU CLASELE I - VIII " GH. " împotriva sentinței civile nr.1230 din 19.06.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T, -, C, -, -, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 22.01.2010, de către, intimatul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T, prin avocat, concluzii scrise, la care a atașat împuternicire avocațială și dovada achitării cheltuielilor de judecată. În cuprinsul concluziilor scrise s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că în cuprinsul concluziilor scrise, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1230 din 19.06.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, în numele și pentru membrii de sindicat, HG, C, OG, și împotriva pârâților Școala cls.I-VIII comuna, județul T, Instituția primarului comunei, Consiliul Local al comunei, județul T, a obligat pârâții să plătească salariaților unității școlare, membri ai sindicatului reclamant, drepturile salariale, reprezentând diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele ce s-ar fi cuvenit prin aplicarea Legii nr.220/2007 pentru intervalul - 01 ianuarie 2007 - 20.07.2007, cu actualizare la data plății. A respins acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului T, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă si a obligat pârâții la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
In motivare, s-a retinut ca, potrivit art.167 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate de bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea. Din analiza acestui text de lege rezultă că, ordonator de credite este Consiliul local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ. Ca atare, pârâtul T nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Salarizarea personalului didactic se realizează potrivit Legea nr.128/1997, iar Ordonanța Guvernului nr.11/2007 a stabilit creșterile salariale ce urmau a se acorda personalului didactic din învățământ în cursul anului 2007.
Astfel, potrivit actului normativ menționat, în cursul anului 2007 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ urmau să fie majorate prin modificarea coeficientului de multiplicare în 3 etape; pentru etapa 01.01.2007-31.03.2007 a fost prevăzută o valoare a coeficientului de multiplicare de 221,307 lei, pentru etapa cuprinsă între 01.04.2007-30.09.2007 de 225,733 lei, iar pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007 de 259,592 lei.
Prin art.9 s-a prevăzut că prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Modificarea esențială care vizează membrii de sindicat din prezenta cauză o reprezintă majorarea cu 10% a coeficienților de ierarhizare prevăzuți în anexa 2 pentru personalul didactic cu gradul
Ordonanța Guvernului nr.11/2007 a fost aprobată prin Legea nr.220/2007, act normativ prin care au fost modificate doar anexele privind coeficienții de multiplicare, fiind menținute aceleași etape de acordare.
Față de aceste modificări legislative, pârâtele au procedat la calcularea și acordarea creșterilor salariale, respectiv a majorării cu 10% a coeficienților de ierarhizare pentru personalul didactic cu gradul I, începând cu data de 20.07.2007, deși Legea nr.220/4.07.2007 nu a menționat data de la care se aplică modificările.
Cu privire la termenul de aplicare a dispozițiilor modificatoare ale coeficienților de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică din Legea nr.220/2007 de aprobare a OG nr.11/2007, Tribunalul Teleormana constatat că, în condițiile în care art.9 privind termenul de la care se operează creșterile salariale, nu a suferit modificări, nr.OG11/2007, astfel cum a fost modificată, aplicată de la data stabilită în cuprinsul său, prin art.9, respectiv 01.01.2007 și nu de la data de 20.07.2007, cum în mod greșit au procedat pârâții.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs recurenții-pârâți Primăria Comunei, Consiliul Local al Comunei si Scoala cu cls. I - VIII "Gh.", comuna, județul T, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului formulat de recurenții-pârâți Primăria Comunei și Consiliul Local al Comunei, reprezentate prin Primar, se formulează următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
Potrivit art.112 pct.2 și art. 67,68 din Codul d e procedură civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre altele, numele și calitatea celui care reprezintă în proces, deoarece pentru exercitarea dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare, partea trebuie să atașeze și împuternicirea făcută sub semnătură legalizată.
În speță, deși sindicatul poate reprezenta în justiție membrii de sindicat, anexa cu numele și calitatea reclamanților nu reprezintă un act sub semnătură legalizată, prin care avocatul a fost împuternicit să semneze acțiunea de chemare în judecată și astfel să exercite dreptul de dispoziție, în condițiile în care reprezentantul legal (președintele) nu a semnat personal acțiunea și nici nu a dat o împuternicire specială avocatului.
În conformitate cu prevederile art.133 din Codul d e procedură civilă, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul sau semnătura, va fi declarată nulă.
Potrivit art. 20, 21 din Legea nr.215/2001, unitățile administrativ teritoriale, respectiv, comuna, orașul, municipiul și județul sunt reprezentate în justiție de primar sau de președintele consiliului județean.
Prin urmare, în speță, instituția primarului nu poate fi chemată în judecată în nume personal așa cum au procedat reclamanții. De altfel, Legea nr.215/2001 se referă la Instituția Primăriei, iar nu la Instituția Primarului.
Lipsa calității procesuale active sau pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută, ce poate fi invocată în orice stadiu al procesului și chiar de instanță din oficiu.
Din acest punct de vedere, hotărârea atacată este nelegală și urmează a fi corectată eroarea primei instanțe.
Pe fond, hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegală, deoarece prin Legea nr.220/4.07.2007 au fost modificați coeficienții de ierarhizare cu 10% fără să se menționeze expres că rămân aplicabile prevederile art.9 din nr.OG11/31.01.2007.
În conformitate cu prevederile art.1 din Codul civil, legea dispune numai pentru viitor, neavând putere retroactivă.
Întrucât Legea nr.220/2007 a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial - 04.07.2007, salariile de bază ale personalului didactic din învățământ au fost corect majorate începând cu data de 20.07.2007, așa încât și din acest punct de vedere hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, urmând ca eroarea de interpretare a primei instanțe, să fie corectată de instanța de control judiciar.
În drept se invocă prevederile art.304 pct.5,9 din Codul d e procedură civilă.
În temeiul art.312 alin.3 din Codul d e procedură civilă, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată și exonerarea pârâților de la plata cheltuielilor de judecată.
Școala cu cls. I - VIII "Gh. " solicita admiterea recursului, modificarea, in tot, a sentinței atacate, respingerea acțiunii, ca neîntemeiata, sub aspectul tuturor capetelor de cerere, plata drepturilor bănești necuvenite, diferențe salariale 10% majorare salariu de baza in perioada 01.01.2007-17.07.2007, actualizate cu coeficientul ratei inflației la data executării si cheltuieli de judecata.
Acțiunea nu este semnata si nici stampilata de conducerea persoanei juridice a sindicatului in calitate de pretins reprezentant legal. Nu se face dovada calității de membru de sindicat prin acte oficiale emanate de persoana juridica - Sindicatul Învățământ Preuniversitar
Tabelul completat de reclamanți nu este actualizat la data acțiunii purtând o data cu aproximativ 1 an anterior.
Acțiunea nu este pornita de sindicatul persoana juridica din scoală, de la nivelul angajatorului ci de un sindicat județean cu structura de federație care nu poate formula in accepțiunea art. 28 din Legea nr.53/2003, acțiuni revendicative derivate din contracte individuale de munca, încheiate cu angajatorul unitate de școlara.
Prin excepție, organizațiile sindicale județene, federațiile sindicale sau confederațiile pot formula acțiuni pentru drepturi generale nerespectate, care se constituie ca drepturi colective, pentru toti membrii de sindicat, derivate din contracte colective incheiate la nivel național sau de ramura.
Motivarea instanței in intelesul ca noile dispoziții ale Legii nr.220/2007 se incorporează in actul de baza Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 si, prin urmare se aplica de la data intrării in vigoare a ordonanței 01.01.2007, nu este fundamentata legal din următoarele considerente:
Conducerea unității școlare, ca si Instituția Primarului si Consiliul Local al comunei, au aplicat majorarea de 10% acordata personalului didactic gradul I in mod corect de la data intrării in vigoare a Legii nr.220/2007 la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial si anume 20 iulie si nu de la data intrării in vigoare a ordonanței deoarece legea nu stipulează expres aplicarea retroactiva, in considerarea unui efort financiar semnificativ datorat numărului mare de personal didactic cu gradul I la nivel național, județean si pe localități. In speța, efortul bugetar se estimează la nivelul scolii si localității de aproximativ 350 milioane lei vechi în condițiile austerității financiare si imposibilității asigurării veniturilor la nivelul cheltuielilor.
Intr-adevăr, de regula Ordonanțele Guvernului, aprobate ulterior de Parlament produc efecte juridice de la data intrării in vigoare a ordonanței. De la aceasta regula sunt exceptate acele prevederi legale prin care legea de aprobare a ordonanței modifica sau completează ordonanța, cum este cazul, in speța.
Prin urmare, raportat la prevederile art. 1 din Codul civil, care stipulează ca legea civila produce efecte juridice numai pentru viitor, atunci când legiuitorul nu precizează expres ca se aplica si retroactiv, noile prevederi ale legii intra in vigoare după publicarea in Monitorul Oficial, daca nu este stipulata o alta data.
Edificator si fara putința de tăgada, sunt si prevederile Legii nr.24/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea nr.189/2004 din care rezulta intrarea in vigoare a noilor prevederi din legea care modifica si completează Ordonanța Guvernului.
Norma juridica se refera ca moment al intrării in vigoare la data adoptării si publicării noilor dispoziții care modifica sau completează ordonanța. de la data intrării in vigoare se refera la noile prevederi ale Legii nr. 220/2007 intrata in vigoare la data de 20 iulie 2007 si nu, cum greșit, a inteles reclamanta si a reținut instanța, de la data intrării in vigoare a ordonanței pe care legea o aproba, o modifica si o completează. Faptul ca noile prevederi modificatoare sau completatoare se incorporează in actul de baza nu conduce la concluzia ca intrarea lor in vigoare este retroactiva, cu aplicabilitate de la data publicării Ordonanței Guvernuluinr.11/2007 in Monitorul Oficial.
Legea nr. 220/2007 astfel cum rezulta din anexa nr. 2 - invatamant preuniversitar a modificat coeficienții de multiplicare la personalul didactic cu gradul I pentru fiecare transa de vechime in invatamant, înscriși in anexa nr. 2 Ordonanței Guvernului nr.11/2007, asigurând o majorare suplimentara de 10%.
Cu titlu de exemplu, un profesor gradul I aflat la transa de vechime in invatamant 22-25 ani are coeficientul de multiplicare de 5,483 (anexa nr. 2 nr.OG11/2007) iar in anexa nr. 2 Legea nr.220/2007 pentru aceeași transa de vechime in invatamant i se aplica un coeficient majorat de 6,031 asigurând creșterea de 10%.
La aceeași transa de vechime in invatamant (22-25 ani), învățătorul cu grad 1 are coeficientul de multiplicare 4,262 (anexa nr. 2 Ordonanta 11/2007) iar in anexa nr. 2 Legea nr.220/2007 pentru aceeași transa de vechime in invatamant i se aplica un coeficient majorat de 4,688 asigurând creșterea de 10%.
Faptul ca Legea nr. 220/2007 lasa nemodificata valoarea coeficientului de multiplicare 1 pentru toate cele trei perioade (ianuarie -martie-221,307 lei; aprilie - septembrie -225,733 lei, octombrie - decembrie - 259,593 lei ) inclusiv pentru perioadele de pana la intrarea in vigoare a Legii nr.220/2007, nu conduce la concluzia prevederii exprese de aplicare retroactiva a majorării suplimentare. Aceasta, deoarece valoarea coeficientului de multiplicare (1) in aplicarea art.48 din Legea nr. 128/1997, ramane constanta indiferent la ce coeficient de multiplicare pentru personalul didactic pe transe de vechime si grade didactice se aplica. In exemplul dat valoarea coeficientului de multiplicare (1) de 221,307 se inmulteste in perioada ianuarie - martie cu coeficientul de multiplicare pentru personalul didactic pe transe de vechime si grade didactice din Ordonanța nr. 11/2007, respectiv cu 5,483 (profesor gradul I aflat la transa de vechime in invatamant 22-25 ani). In periaoda martie - 20 iulie 2007 coeficientul de multiplicare pentru personalul didactic pe transe de vechime si grade didactice din Ordonanța nr. 11/2007, respectiv, in exemplul dat, cu 5,483 (profesor gradul I aflat la transa de vechime in invatamant 22-25 ani), se inmulteste cu valoarea coeficientului de multiplicare (1) care este de 225,733 iar de la data intrării in vigoare a Legii 220/2007 (20.07.2007) aceeași valoare a coeficientului de multiplicare (1) care este de 225,733 se inmulteste cu un alt coeficient de multiplicare pentru personalul didactic pe transe de vechime si grade didactice care asigura majorarea de 10%, respectiv 6,031 fata de 5,483. Pe de alta parte, preluarea valorii coeficientului de multiplicare (1) prevăzut de insasi Ordonanța 11/2007 anexa 2 s-a impus pentru rațiuni de aprobare a ordonanței de către lege, lege care astfel cum am arătat, in același timp, modifica si completează anexa 2 ordonanței in privința coeficienților de multiplicare pe transe de vechime in invatamant si grade didactice, modificare si completare care nu retroactiveaza, astfel cum am argumentat in cuprinsul recursului.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 si 9, art. 304, indice 1 din Codul d e procedura civila.
Prin concluziile scrise, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, în numele și pentru membrii de sindicat indicați în tabelul anexă la cererea de chemare în judecată, solicită respingerea, ca nefondate a recursurilor declarate de recurenții Școala cu clasele I-VIII "Gh. " din comuna, Primăria - Instituția Primarului și Consiliul Local al Comunei.
calitate a reclamanților cadre didactice și membri de sindicat, precizată în capătul tabelului nominal anexat cererii de chemare în judecată, este atestată prin semnătură de către directorul unității de învățământ și liderul grupei sindicale.
Susținerea pârâților că tabelul nominal nu este actualizat la data depunerii cererii de chemare în judecată este lipsită de relevanță, deoarece niciunul nu a contestat și dovedit că o parte din reclamanți nu mai au calitatea de cadre didactice; obiectul cauzei îl constituie pretenții salariale pentru perioada 01.01.2007-20.07.2007, perioadă anterioară datei întocmirii tabelului nominal, Sindicatul Învățământului Preuniversitar T nu are structura unei federații, cum greșit afirmă cele două recurente pârâte, ci este un sindicat al cadrelor didactice încadrate la unitățile școlare din județ, structura de la nivelul unităților școlare fiind de grupă sindicală, ci nu de sindicat autorizat de judecătorie.
Prevederile art.28 din Legea nr.54/2003 conferă sindicatelor dreptul de reprezentare legală în instanțe a membrilor de sindicat, este deopotrivă aplicabilă și federațiilor sindicale, deoarece legea nu distinge între sindicate și federații sau confederații, privind apărarea unor drepturi decurgând din acte normative.
Pe fond, se arata ca toate cererile de recurs sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prin Ordonanța nr.11/31.01.2007, Guvernul a aprobat creșterile salariale cuvenite personalului didactic pe anul 2007, prevăzând în art.1 și 9 că se aplică de la 1 ianuarie 2007, iar prin Legea nr.220/4.07.2007 a fost aprobată această ordonanță privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007, referindu-se la întreg anul și nu doar la perioada ulterioară publicării legii.
În mod greșit susține recurenta-pârâtă unitatea școlară că prevederile Legii nr.220/2007 au intrat în vigoare la data de 20.07.2007, data de la care se aplică această lege a constituit tema ședinței comune a și ÎCCJ, iar prin Minuta încheiată la data de 11.06.2008, s-a stabilit că data aplicării prevederilor Legii nr.220/4.07.2007 este începând cu 01.01.2007.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererile de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea, cu majoritate, constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
ntr-adevăr, prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 s-au stabilit anumite creșteri salariale ce vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ. Prin art.9 al acestui act normativ, s-a prevăzut că acestea se aplică începând cu luna ianuarie 2007.
Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 220/2007, care a aprobat ordonanța respectivă și care a modificat anexele cu coeficienții de multiplicare.
Aceste modificări au fost aplicate de către pârâți începând cu data de 20.06.2007, data intrării în vigoare a legii.
Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, atunci când, în raport de prevederile art.9 din Ordonanța Guvernului nr. 11/2007, precum și de art. 11 alin.2 din Legea nr.24/2000, a apreciat că prevederile Legii nr. 220/2007 s-ar aplica de la 01.01.2007.
Atât ordonanța de guvern, cât și legea, sunt acte normative distincte și potrivit atât art. 78 din Constituția României, cât și, infraconstitutional, art. 11 alin. 1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor.
Reiese așadar că orice prevedere dintr-o lege, indiferent la ce se referă sau ce altă lege sau act normativ modifică, intră în vigoare la termenul arătat mai sus, dacă în textul sau nu este prevăzut alt termen mai.
Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 a prevăzut, într-adevăr, aplicarea sa începând cu 01 ianuarie 2007, iar coeficienții de multiplicare prevăzuți de acea ordonanță au fost aplicați cu data respectivă.
Dar, um în textul Legii nr. 220/2007 nu s-a prevăzut ca dată de intrare în vigoare ori aplicare data de 01 ianuarie 2007, prevederile acesteia, inclusiv modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 11/2007 nu puteau intra în vigoare decât la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial, așa cum prevede Constituția României, iar nu la data de 01 ianuarie 2007.
Prevederile din ordonanța cu privire la aplicare sunt incidente numai acestei ordonanțe, iar nu și legii de modificare a acesteia.
Ca atare, Legea nr. 220/2007 modifică pentru viitor coeficienții de multiplicare, legea intrând în vigoare, potrivit art. 78 din Constituția României la 3 zile de la data publicării, ca atare data intrării în vigoare fiind 20 iulie 2007.
Instanța nu poate deduce voința neechivoca a legiuitorului, in sensul aplicării acelor dispoziții de la 01.01.2007, fiind necesar ca aceasta sa fie consacrata legislativ, in mod expres.
In temeiul art. 304 pct. 9 din Codul d e procedura civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal ori a fost data cu inculcarea sau aplicarea greșita a legii.
Pentru aceste considerente, Curtea, in acest temei si în baza art. 312 din Codul d e procedura civilă, va admite recursurile formulate, si va modifica în tot sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Cu majoritate:
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, ȘCOALA CU CLASELE I - VIII "GH. " împotriva sentinței civile nr. 1230/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR în numele și pentru membrii de sindicat, -, C, -, -, și intimatul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
29.01.2010
Jud.fond:
Cu opinia separată a d-nei judecător, în sensul respingerii recursurilor, ca nefondate.
Înopinia separatăse apreciază că recursul era nefondat și trebuia respins ca atare.
Astfel, prevederile art. 9 din OG nr. 11/2007 sunt exprese și neechivoce, în sensul că se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007, dispoziție pe deplin valabilă încă de la intrarea în vigoare a ordonanței, pe perioada de existență a acesteia și menținută și prin legea de aprobare, asigurând continuitatea efectelor ulterior publicării acesteia din urmă.
Din perspectiva existenței dreptului pretins, este irelevantă forma sub care a fost enunțată norma juridică ce constituie temeiul acțiunii: ordonanță de guvern, respectiv lege de la data publicării legii de aprobare, ambele acte fiind pe deplin valabile și aplicabile pe perioada existenței lor, ordonanța de la data intrării în vigoare, subsecventă publicării în Monitorul Oficial până la aprobarea prin lege, de la a cărei intrare în vigoare, același conținut continuă să producă aceleași efecte, chiar dacă sub o altă formă juridică, de lege (ca izvor formal de drept).
Esențial este că legea nu a antamat periodizările pe care le-a introdus ordonanța cu privire la coeficienții de multiplicare acordați, respectiv data de la care aceștia se aplică, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007, prevederi care au fost automat preluate în lege, nefiind modificate ori abrogate de aceasta, rămânând să-și producă efectele în continuare, aceasta în condițiile în care este distincție între intrarea în vigoare a unui act normativ și periodizările pe care acesta le operează privitor la aplicarea diferitelor sale reglementări, respectiv între dreptul substanțial și exercițiul acestuia ce nu poate fi decât ulterior intrării în vigoare a actului normativ care-l prevede, cu consecința că nu orice text care se referă la trecut este automat retroactiv, ci numai acela care stinge sau modifică un raport juridic epuizat anterior, antamând efectele acestuia și anulând un drept valabil născut sub imperiul legislației anterioare, nu și cel care determină un cuantum mai mare al unor drepturi, cu începere de la data de întâi a primei luni a anului în curs, ca expresie a opțiunii legiuitorului în materia drepturilor salariale ale personalului didactic.
Rezultă că până la o eventuală declarare a neconstituționalității legii pentru pretinsa retroactivitate, cu consecința că și drepturile pe care le reglementează nu ar putea privi decât perioadele ulterioare intrării în vigoare, legea e pe deplin aplicabilă, nefiind la latitudinea judecătorului s-o modifice ori amendeze, statuând asupra unei alte date de acordare a drepturilor reclamate, decât cea stipulată expres în cuprinsul ei.
În consecință, potrivit celor expuse și în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ. recursurile formulate se impuneau respinse, ca nefondate.
Judecător:
Red.:
Dact.: PC
2 ex.
09.02.2010
Președinte:Daniela Georgeta EnacheJudecători:Daniela Georgeta Enache, Nadia Raluca Ilie
