Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 435/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 435/R-CM
Ședința publică din 27 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Judecător - -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții, și, împotriva sentinței civile nr.286/CM din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, în baza delegației depusă la dosar, lipsind recurenții-reclamanți, intimații-pârâți Curtea de APEL PITEȘTI și Ministerul Justiției.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, punând în discuție și excepția de tardivitate a formulării recursului de către reclamanții și.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, solicită respingerea recursului formulat de reclamanții și - ca nefondat și respingerea ca tardiv formulat a recursului reclamanților și.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că rin p. cererea înregistrată la data de 25.01.2008, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții, -, - și au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL PITEȘTI și Ministerul Justiției, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la calculul și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 01.02.2007 pentru reclamanții și -, de la 19.12.2006 pentru - și de la 08.01.2007 pentru și în continuare, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. Față de acești pârâți au mai solicitat efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
A fost chemat în judecată și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a fi obligat la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești cuvenite.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Curții de APEL PITEȘTI și îndeplinesc o activitate de mare risc social, așa cum este recunoscut de legiuitor prin art.2 din nr.OUG27/2006 și art.22 din nr.OG8/2007.
Ordonatorul principal de credite a plătit numai sporul de condiții vătămătoare. Pericolul este recunoscut și prevăzut de art.77 din Legea nr.303/2004, însă măsurile speciale de protecție, condițiile și modul de realizare trebuiau stabilite prin hotărâre a guvernului.
Gradul de expunere la pericol a vieții și integrității lor corporale este recunoscut și de art.27 din nr.OUG27/2006 care prevede acordarea unei pensii egale cu indemnizația de încadrare brută lunară avută la data survenirii invalidității, în caz de pierdere totală sau parțială a capacității de muncă în urma săvârșirii împotriva lor a unor fapte prevăzute de legea penală. Dreptul la același spor este menționat de asemenea și de art.40 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006, prelungit și pe 2007.
În drept, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile Legii nr.303/2004, nr.OUG27/2006, nr.OG80/2007, Legii nr.53/2003.
La data de 26.02.2008 a formulat întâmpinare pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor. Acesta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții. Rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată de art. 19-35 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002.
Apărările pârâtului Ministerul Justiției au fost următoarele:
Acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase. Acest spor este unic pentru condiții de muncă deosebite. Contractele colective de muncă la nivel național nu pot să constituie temei legal pentru acordarea sporului, atâta timp cât printre părțile semnatare nu figurează și Ministerul Justiției. Reclamanții au beneficiat de sporul de 15% până în prezent iar prin acordarea acestui spor în continuare s-ar depăși limitele puterii judecătorești, instanța arogându-și atribuții de legiferare.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor a fost respinsă la termenul de judecată din data de 26.03.2008. S-a reținut atunci că ministerul are calitatea de ordonator principal de credite și un rol important în elaborarea proiectului bugetului de stat.
Prin sentința civilă nr.286/CM/26.03.2008, Tribunalul Argeșa respins acțiunea, reținând pentru aceasta următoarele:
În privința personalului auxiliar de specialitate, categorie profesională din care fac parte și reclamanții, din anul 2004 și până la intrarea în vigoare a Legii nr.567/2004, s-au aplicat dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.50/1996, potrivit cărora alariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchete sunt stabilite între limitele minimă-maximă, pe grade sau trepte profesionale, în funcție de pregătirea profesională, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului.
Art.60 din Legea nr.567/2004 statuează la alin.1 că entru p. activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
La data de 01.04.2006 a intrat în vigoare nr.OUG27/2006, care prevede la art.7 că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Potrivit textului de lege se acordă un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, nu câte un spor de 15% pentru fiecare dintre categoriile de muncă enumerate.
Același spor salarial este prevăzut și de nr.OG8/2007 - art. 22. Și noul text a indicat un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase și nu câte un spor pentru fiecare situație în parte.
Reclamanții au mai invocat în susținerea acțiunii lor dispozițiile art.77 din Legea nr.303/2004, republicată, potrivit cărora, "judecătorii și procurorii în funcție sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecție împotriva amenințărilor, violențelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor". S-a reținut că acest text nu se poate interpreta în sensul că în această situație se pune problema acordării unor sume de bani pentru ca fiecare dintre categoriile vizate să-și poată asigura protecția, ci este vorba de măsuri concrete ce trebuie luate, la solicitarea celor în cauză.
Legat de prevederile art.27 din nr.OUG27/2006, s-a arătat în considerentele hotărârii că nici acestea nu pot fi reținute ca având relevanță în cauză din moment ce se statuează în mod clar că, în eventualitatea pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă în urma săvârșirii împotriva magistraților a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pe perioada invalidității o pensie egală cu indemnizația de încadrare brută lunară avută la data survenirii invalidității.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, pe care l-au înregistrat la ribunalul Argeș în ziua de 23.04.2008.
Aceștia au criticat hotărârea pentru nelegalitate în sensul că soluția de respingere a acțiunii este rezultatul greșitei aplicări a prevederilor art.7 din nr.OUG27/2006 și ale art.22 din nr.OG8/2007.
Argumentele pe care se sprijină acest motiv de recurs sunt următoarele:
S-a reținut greșit că în textele de lege menționate mai sus este prevăzut un singur spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase și nu câte un spor pentru fiecare situație în parte.
În fapt, este vorba despre două categorii deosebite, respectiv vătămătoare sau periculoase.
Ordonatorul principal de credite a recunoscut pe baza expertizelor de nocivitate numai sporul de condiții vătămătoare.
Cu toate acestea, reclamanții continuă să fie expuși la condiții de periculozitate deosebită în exercitarea funcției.
Gradul de expunere la pericol a vieții și integrității corporale este recunoscut de dispozițiile art.27 alin.1 din nr.OUG27/2006, care reglementează cazul ivirii invalidității în urma săvârșirii împotriva persoanei magistratului a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul.
În fine, se arată, sporul de periculozitate este reglementat diferit de cel vătămător-nociv și de alte dispoziții legale și contractuale, respectiv art.40 din contractul colectiv de muncă la nivel național și art.1, 5, 239, 243 și 295 din Codul muncii.
Față de data comunicării hotărârii atacate - 11.04.2008 - recursul reclamanților și este depus la instanța prevăzută de lege cu depășirea termenului de 10 zile reglementat de dispozițiile art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, motiv pentru care va fi respins ca tardiv declarat.
Recursul reclamanților și - nu este fondat.
Trebuie reținut mai întâi că pentru perioada 19.12.2006 - 31.01.2007 nu a fost recunoscut prin lege personalului auxiliar de specialitate dreptul la sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a suferit mai multe modificări și completări, însă nu și pe aceea de reglementare a acestui spor.
Argumentul potrivit căruia sporul de periculozitate este reglementat și de dispozițiile Codului muncii și de cele ale contractului colectiv de muncă unic la nivel național, astfel încât sporul de periculozitate se cuvine reclamanților în baza acestor dispoziții legale, nu poate fi primit.
Caracteristic personalului din autoritățile și instituțiile publice este că salariile, suportate din fondurile defalcate special de la bugetul de stat sau bugetele fondurilor speciale, nu pot fi, în principiu, negociabile. Altfel spus, modul de salarizare este stabilit prin lege.
Sunt categorii de personal bugetar - personalul didactic - pentru care legea permite negocierea cuantumului pentru un drept salarial suplimentar stabilit în prealabil prin lege între limite minime și maxime.
Prin urmare, chiar și acolo unde este permisă negocierea, aceasta este circumstanțiată și poate opera numai pentru drepturi recunoscute inițial în acte normative.
Pentru perioada în care se află în vigoare nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției a fost reglementat prin art.22 sporul de 15% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin interpretarea gramaticală a textului de lege instanța de fond a reținut în mod corect că în situația în care activitatea reclamanților se desfășoară atât în condiții vătămătoare, cât și în condiții periculoase, sporul de 15% din salariul de bază nu poate fi acordat decât o singură dată.
Cum reclamanții primesc deja acest spor pentru condiții vătămătoare de muncă, sub aspectul analizat mai sus, noua pretenție nu are bază legală.
Măsurile speciale de protecție împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor vizează magistrații potrivit art.77 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în considerarea atribuțiilor acestora. În plus, măsurile de protecție sunt de aplicare imediată la situația în care se ivește unul din cazurile menționate, constând în apărarea efectivă a integrității persoanei, familiei și bunurilor acesteia. De aceea, nu au drept scop compensarea muncii depuse în condiții periculoase, respectiv nu au caracter de spor salarial.
Pentru aceste considerente, Curtea va reține că soluția tribunalului este legală și temeinică, nefiind îndeplinite condițiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă, astfel că în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul reclamanților și - ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.286/CM din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții CURTEA DE APEL PITEȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții și, împotriva aceleiași sentințe civile, respectiv nr.286/CM din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./26.06.2008
Jud.fond: /
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
