Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4754/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4754
Ședința publică de la 09 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier -a -
****************************************
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA și pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței nr. 2485 din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN DGFP G, reclamanții, G, G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, reprezentat de consilier juridic, lipsind recurentul pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, intimații pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN DGFP G, intimații reclamanți, G,
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursurilor.
Consilier juridic, a pus concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința civilă nr.2485 din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins excepția necompetenței materiale a instanței și excepția tardivității acțiunii invocată de intimatul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție,
S-a respins excepția tardivității acțiunii invocată de intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
S-a admis acțiunea formulată de petenții G, G și, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și respectiv Judecătoriile Tg-J și Novaci.
S-a constatat că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de consilier juridic, jurisconsult și avocat constituie vechime în magistratură în sensul prevăzut de art. 82 alin.2 teza finală din Legea nr.303/2004.
S-a luat act de renunțarea petentei la capetele de cerere privind obligarea intimaților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul General de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, la plata sporului de stabilitate cuvenit, precum și la plata sporului de stabilitate pentru viitor.
S-a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
S-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale petenților.
Pentru a se pronunța astfel, în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apărarea intimaților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, instanța a constatat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția necompetenței materiale a instanței Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, excepție invocată de intimatul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, instanța reține că acțiunea promovată de petenți este întemeiată pe principiul discriminării reglementată de nr.OG 83/2000, nefiind vorba de un conflict privind stabilirea drepturilor salariale, sens în care se va respinge această excepție.
S-a respins și excepția tardivității acțiunii promovată de petenta, excepție invocată de intimații Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, raportat la precizarea adusă acțiunii de către aceasta prin care renunță la capetele de cerere privind obligarea intimaților la plata sporului de stabilitate cuvenit, ținând cont de perioada cumulată, precum și la capătul de cerere privind plata sporului de stabilitate pentru viitor, nefiind vorba de acordare de drepturi salariale.
Petenții în calitate de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și respectiv Judecătoria Tg-J și Judecătoria Novaci, îndeplinind funcții de jurisconsult, consilier juridic și avocat în decursul carierei profesionale, au solicitat prin acțiunea de față să se constate că aceste perioade constituie vechime în sensul prevăzut de art. 82 alin.2 teza finală din Legea nr.303/2004.
În conformitate cu art. 82 alin.1 din Legea nr.303/2004, judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 ani în magistratură, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzută delege de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că judecătorii și procurorii, precum și judecătorii financiari și procurorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute delege și beneficiază de pensia prevăzută la alineatul 1, dacă au o vechime de cel puțin 25 ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul au exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.
Acordarea pensiei de serviciu este condiționată de îndeplinirea vârstei prevăzută de lege și o vechime de cel puțin 25 ani, în magistratură, în conținutul noțiunii de vechime în magistratură, fiind incluse și perioadele în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții juridice în Aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, conform disp. art. 86 din aceeași lege.
Pentru pensia de serviciu acordată la cerere potrivit art. 82 alin.2 din Legea nr.303/2004, legiuitorul a instituit condiția ca beneficiarul pensiei să aibă o vechime de cel puțin 25 ani numai în funcția de judecător sau procuror. După instituirea regulii în ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu, legiuitorul a înțeles să stabilească și o ipoteză de excepție, pentru situația în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat.
În această situație nu este avută în vedere perioada în care s-a exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult sau notar, astfel încât instanța a constatat că s-a instituit un tratament juridic discriminator între persoanele care au exercitat profesia de avocat și cele care au exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult, în baza art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care statuează că diferența de tratament devine discriminare atunci când autoritățile statale induc distincții între situații asemănătoare și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
S-a decis în mod constant că la analizarea unei atari situații trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
În ceea ce privește comparabilitatea existentă între categoria profesională a avocaților și cea a consilierilor juridici, se constată că cele două profesii au fost reglementate asemănător, ambele categorii acordând asistență judiciară. Instituirea unui tratament juridic distinct între cele două categorii profesionale în ceea ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu, nu poate fi justificată obiectiv și rezonabil, raportat la comparabilitatea situațiilor și la disp. art. 86 din Legea nr.303/2004.
Astfel, în baza art. 27 alin.1 din nr.OG137/2000, tribunalul constatând ivirea unei situații de discriminare și totodată încălcarea disp. art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reține că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de avocat, jurisconsult și consilier juridic sau notar, constituie vechime în magistratură în sensul art. 82 alin.2 teza finală din legea nr.303/2004.
Față de considerentele mai sus expuse s-a respins excepția necompetenței materiale a instanței și excepția tardivități acțiunii invocate de intimații Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, s-a respins excepția tardivității acțiunii invocată de intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și se va admite acțiunea formulată de petenți, urmând a se constata că perioadele în care au îndeplinit funcții de consilier juridic, jurisconsult și avocat, constituie vechime în magistratură în sensul prevăzut de art. 82 alin.2 teza finală din legea nr.303/2004, s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al petenților, s-a luat act de renunțarea petentei privind obligarea intimaților la plata sporului de stabilitate cuvenit și pentru viitor.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatului Ministerul Economiei și Finanțelor, chemat în garanție de către intimatul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, s-a respins cererea de chemare în garanție, întrucât între petenți și această instituție nu există raporturi juridice de muncă.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție
În motivele de recurs formulate de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, acesta critică soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit a fost admisă acțiunea, în condițiile în care nu au fost avute în vedere dispozițiile OUG 100/2007, care nu mai face nici o distincție între diferitele categorii de personal ce au îndeplinit funcții juridice, legiuitorul prevăzând o singură condiție: vechimea de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător și procuror.
În motivele de recurs formulate de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ, acesta critică soluția instanței de fond pentru greșita admitere a acțiunii în condițiile în care instanța a reținut eronat că intimații reclamanți sunt discriminați și prejudiciați în aprecierea condițiilor de pensionare.
Sunt invocate dispoz. art. 82 alin.2 din legea 303/2004, care nu conține dispoziții referitoare la profesia de consilier juridic și jurisconsult în sensul celor susținute de intimații - reclamanți.
Recursurile sunt fondate.
Potrivit art. 82 alin.2 teza finală din Legea 303/2004 - judecătorii și procurorii sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzută de lege și beneficiază de pensia de serviciu dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
Acest text de lege avut în vedere de instanța de fond a suferit modificări de esență în sensul că prin OUG 100/2007 s-a dispus modificarea textului art. 82 alin.2 din Legea 303/2004 în sensul că judecătorii și procurorii se pot pensiona la cerere și beneficiază de pensia de serviciu dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător sau procuror.
Ulterior prin Legea 97/14 aprilie 2008 privind aprobarea OUG 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției au survenit noi modificări ale art. 82 alin.2 din Legea 303/2004 în sensul că la calcularea vechimii de 25 de ani avută un judecător sau procuror se iau în considerare și perioadele în care aceștia au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică, consilier juridic sau jurisconsult.
Acest text de lege în vigoare și în prezent recunoaște exact drepturile solicitate de intimații - reclamanți.
Existând în prezent dispoziții legale care recunosc drepturile solicitate de intimații - reclamanți, în mod greșit s-a admis o acțiune în constatare, încălcându-se dispozițiile art. 111 teza a Cod pr.civilă, în condițiile în care aceștia au la îndemână acțiunea în realizarea dreptului.
Intimații - reclamanți nu au dovedit în nici o împrejurare reaua intenție a recurenților privind recunoașterea acestor drepturi, nefiind făcută dovada că ar fi formulat o cerere de pensionare, iar recurenții ar fi refuzat cu rea credință să le respecte drepturile recunoscute prin dispozițiile Legii 97/2008, situație în care ar avea la îndemână posibilitatea formulării unei contestații la decizia de pensionare.
Întrucât drepturile intimaților - reclamanți sunt recunoscute prin lege, acțiunea introductivă este apreciată ca lipsită de obiect, aceștia au la îndemână acțiunea în realizare a dreptului, care primează în raport de acțiunea în constatare formulată în prezenta cauză.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 Cod pr.civilă vor fi admise recursurile, va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECID
Admite recursurile formulate de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA și pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței nr. 2485 din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN DGFP G, reclamanții, G,
Modifică în totalitate sentința civilă în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, -a - |
16.07.2009
Red.jud.-
3 ex./AS
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Marian Lungu
