Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4887/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2668/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.4887/
Ședința publică din data de 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă SC SA (fostă SC SA) prin administrator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței civile nr.82/LM din data de 27.02.2009, pronunțate de către Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-. în contradictoriu cu intimatul-reclamant-având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin administrator judiciar Insolvency Specialists prin apărător d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 11dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/06.04.2004, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Se prezintă în ședință publică recurenta-pârâtă prin avocat, care depune la dosar dovezi privind măsura insolveneței, respectiv certificat de grefă ce emană din partea Tribunalului București - Secția a VII a Comercială referitor la dosarul nr-, în care s-a pronunțat sentința comercială nr.1786/25.03.2009 din care rezultă faptul că asupra recurentei-pârâte s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr.85/2006 precum și confirmarea mandatului din partea administratorului judiciar.
Recurenta-pârâtă SC SA prin administrator judiciar Insolvency Specialists prin avocat întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei-pârâte în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză,
Recurenta-pârâtă SC SA prin administrator judiciar Insolvency Specialists prin avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs concluzionând în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și motivată în scris, cu consecința modificării hotărârii judecătorești recurate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.82/LM/27.02.2009 pronunțată în dosarul- Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată din oficiu.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei "SA (fostă SC" SA); a omologat raportul de expertiză întocmit de expert.
A obligat pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 5393 lei reprezentând drepturi salariale restante actualizate cu indicele de inflație pentru perioada 2005- 2007.
A constatat prescris dreptul la acțiune al reclamantului pentru drepturile de același fel aferente anului 2004.
A obligat pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de tribunal pentru drepturile aferente anului 2004, că este întemeiată, conform prevederilor art.283 alin.1 lit. c), întrucât reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale pretins cuvenite peste limita de 3 ani anterior introducerii acțiunii, astfel încât drepturile cerute s-au prescris extinctiv.
În ceea ce privește fondul procesului de față, tribunalul, pentru motivele ce vor fi expuse, a constatat că cererea reclamantei este întemeiată în parte și urmează a fi admisă ca atare.
Reclamantul este salariatul pârâtei SC SA (fostă SC SA ) în funcția de mecanic, astfel cum rezultă din carnetul său de muncă.
Potrivit Contractului Colectiv de Muncă, în varianta anterioară anului 2003, art. 168 alin. 1 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA".
În anul 2003, pe calea unui act adițional la Contractul Colectiv de Muncă, în urma negocierilor dintre patronat și sindicatul reprezentativ al reclamantului, s-a convenit ca în salariul de bază al fiecărui salariat să fie incluse suplimentările salariale acordate de C și Paști.
Pentru anii următori (2004, 2005, 2006) în actele adiționale la contractul colectiv de muncă a fost reiterată dispoziția referitoare la includerea suplimentărilor salariale în salariul de bază al fiecărui salariat.
Astfel formularea conținută în actele adiționale din anii 2004 - 2006 la Contractele Colective de Muncă, în speță art. 168 alin. 2 specifică: "În anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Argumentul esențial al pârâtei este acela că atât în anul 2003, cât și în anii ulteriori, drepturile salariale suplimentare cuvenite angajaților cu titlu de suplimentări salariale de Paște și C au fost incluse în salariul de bază primit de reclamant, astfel încât nu se mai justifică pretenția lui din prezent de a i se plăti separat aceleași drepturi.
În opinia pârâtei această situație este atestată de reașezările de salarii ce au avut loc an de an în cadrul societății, precum și de interpretarea comisiei paritare ( mecanism prevăzut în Contractul Colectiv de muncă) dată clauzei confuze conținute în art.168 din Contract, în sensul de a-și explica propria voință, de la momentul redactării clauzei neclare, comisia constituită din membrii patronatului și sindicatului ajungând la concluzia că atât în anul 2003, cât și în anii 2004-2007 drepturile salariale suplimentare au fost deja plătite reclamantului prin includerea lor în salariul de bază al angajaților.
Pentru verificarea concretă a împrejurărilor ce au generat acest litigii între reclamant și pârâtă, în acord cu jurisprudența constantă a instanței superioare - Curtea de APEL BUCUREȘTI, tribunalul a ordonat efectuarea unei expertize contabile, având nevoie de opinia unui specialist, care să lămurească anumite aspecte esențiale ale procesului de față:
- să verifice apărarea pârâtei în sensul dacă drepturile salariale suplimentare de Paști și C au fost incluse ( și plătite în acest mod - ns.) în salariul de bază al reclamantului în anul 2003 și în anii ulteriori (2004-2007), situație în care acțiunea acestuia ar fi fost nejustificată.
- sau, în cazul contrar, al neplății drepturilor prin includerea în salariu acordat reclamantului, să se determine cuantumul sumelor ce i se cuveneau.
Din verificările expertului contabil a rezultat că în perioada de referință, pentru care reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale suplimentare (anul 2004 și ulterior) aceste drepturi nu au fost plătite reclamantului, procedându-se la determinarea în concret a sumelor cuvenite.
Așadar, în ciuda documentelor preconstituite prezentate de angajator, nu s-a putut demonstra plata efectivă a drepturilor salariale reclamate de angajat prin includerea în salariul de bază.
Potrivit art.168 alin.1 teza II din Contractul de muncă aplicabil la nivel de unitate: " Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările (Paște și C -ns.) vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor".
Verificând actele depuse la dosar de către pârâtă, dar și apărările propuse prin întâmpinare, nu rezultă că pentru anii 2004-2007 între sindicat și patronat au avut loc negocieri pentru determinarea criteriilor și condițiilor prevăzute de teza II a art.168 alin.1.
Așadar, atât timp cât nu au avut loc negocieri între patronat și sindicat privind stabilirea valorii concrete, a modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor, cu cel puțin 15 zile înainte de fiecare eveniment, nu se poate susține apărarea pârâtei de a fi achitat drepturile salariale suplimentare prin includerea în salariu de bază plătit reclamanților.
În ceea ce privește validitatea hotărârii Comisiei Paritare, tribunalul face aprecierea că, din perspectiva art.38 alin.2 din Codul muncii care interzice orice convenție prin care s-ar urmări limitarea sau renunțarea la drepturile prevăzute de lege în favoarea salariaților, sindicatul și-a depășit atribuțiile, rolul său fiind acela de acționa în interesul membrilor, iar nu în defavoarea lor.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâta, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că în martie 2003, sumele reprezentând primele pentru Paște și C au fost incluse în salariile de bază ale tuturor angajaților SC SA.
Ceea ce nu înțeleg instanțele de fond este faptul că, prin operațiunea de includere a primelor în salarii a operat o abrogare implicită a dispozițiilor art. 168 alin. 1 din CCM, reclamanții nemaiavând astfel dreptul la primirea primelor, atât timp cât acestea au fost incluse în salariile de bază.
Existența sumelor/primelor în salariile angajaților și după includerea din 2003, mai exact în perioada 2004-2008, este atestată și de rapoartele de expertiză contabilă efectuate în dosarele SC SA.
Niciodată SC SA nu a susținut teza, greșit reținută de către instanța de fond, conform căreia "atât în anul 2003, cât și în anii ulteriori, drepturile salariale suplimentare cuvenite angajaților cu titlu de suplimentari salariale de Paște și C au fost incluse în salariul de bază. "
Apărarea SC SA, susținută în fața tuturor instanțelor ce judeca astfel de cauze este după cum urmează:
- suplimentările salariale reprezentând primele pentru Paște și C au fost introduse în salariile de bază ale angajaților în martie 2003;
- aceste sume au rămas incorporate în salarii;
- pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 nu au mai fost acordate prime, având în vedere ca salariile angajaților (majorate în martie 2003) nu au fost diminuate, menținându-se în continuare sumele reprezentând primele pentru Paște și C ce au fost introduse în martie 2003.
Deși au fost dovedite pe deplin (prin înscrisuri și expertiză) apărările SC SA, doar prin depășirea puteriijudecătorești, încălcându-se convenția părților și dispozițiile legale, instanța de fond a condamnat SC SA la plata suplimentarilor salariale solicitate de către intimați.
Recurenta solicită admiterea recursului, reținerea cauzei spre judecarea fondului și respingerea, ca neîntemeiată, a cererii introductive.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, pe de o parte, se reține că interpretarea literală a art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate valabile în perioada 2005-2007 nu autorizează concluzia potrivit căreia în toată această perioadă suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, dispoziția referindu-se exclusiv la anul 2003, iar cât privește teza potrivit căreia, pentru anii ulteriori, părțile au convenit să nici nu mai fie acordate prime cu ocazia sărbătorilor religioase, întrucât au fost încorporate în salariu, nici aceasta nu poate fi admisă, întrucât ar face caducă dispoziția expresă cuprinsă în art. 168 alin. 1 din același contract, care și-a păstrat valabilitatea până în anul 2007 inclusiv.
În consecință, în mod legal și temeinic a procedat prima instanță când a dispus ca, pentru verificarea faptului pretins, a includerii sumelor reprezentând prime de Paști și C în salariul de bază aferent perioadei 2005-2007, să se efectueze o expertiză contabilă; or, proba în discuție a statuat că nu se poate stabili că reașezarea salariilor în anul 2003 este urmarea încorporării în acestea a valorii primelor, nefiind identitate între suma cu care a crescut salariul și cea presupus inclusă.
Mai mult, o atare teză nu rezistă nici față de modalitatea de stabilire a valorii acestor sume prevăzută imperativ de art. 168 alin. 1 din CCM, respectiv prin negociere, începută cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment, cu privire la modalitatea de acordare, condiții, criterii, beneficiari, valoarea concretă, etc. în absența acestora societatea neputându-se prevala de culpa de a nu fi inițiat negocieri, salariații având însă acțiunea întemeiată direct pe contract pentru realizarea dreptului prevăzut de acesta.
În consecință, față de raționamentul juridic expus, statuările raportului de expertiză întocmit în cauză cu privire la valoarea drepturilor pretinse, reținând și că pârâta, căreia îi revenea sarcina probei, în condițiile art. 287 din Codul muncii, nu a făcut dovada fără echivoc, a plății drepturilor pretinse, unica obiecțiune la expertiză fiind nepertinentă, întrucât la solicitarea cu acest obiect expertul răspunsese, Curtea apreciază legală și temeinică hotărârea primei instanțe, prin raportare la care recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELELEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA (fostă SC SA) prin administrator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței civile nr.82/LM din data de 27.02.2009, pronunțate de către Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06.2009. PREȘEDINTE JUDECĂTIOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.
2/ EX 01.09.2009
Jud. fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
