Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5024/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5024
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, A și, împotriva sentinței civile nr. 582/24.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Mehedinți și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimatul pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 582/24.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, A, A, în contradictoriu cu MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții, -, - personal auxiliar de specialitate, A - personal conex personalului auxiliar de specialitate și - personal contractual la Judecătoria Dr.Tr.S, au chemat în judecată Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Mehedinți, cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, pentru a fi obligați la plata către fiecare reclamant a echivalentului primelor încasate în anul 2008 de personalul detașat la Consiliul Superior al Magistraturii, cu titlu de despăgubiri, în temeiul art.21 din OG nr.137/2000 sumă actualizată la data plății, precum și la plata dobânzii legale, de la data nașterii dreptului la acțiune, motivând că se consideră discriminați, în raport cu personalul detașat la Consiliul Superior al Magistraturii, căruia i s-au acordat în anul 2008 prin decizii ale Președintelui Consiliul Superior al Magistraturii, sume de bani cu titlu de primă și recompense.
Drepturile de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate din sistemul autorității judecătorești, formează obiectul unor reglementări speciale.
În ceea ce privește noțiunea de primă, în legislația aplicabilă personalului auxiliar de specialitate, aceasta este întâlnită doar în cazul primei de concediu prevăzută de art.23 din OG nr.8/2007.
Referitor la premiile care pot fi acordate personalului auxiliar de specialitate art. 17 din OG nr. 8/2007 prevede că, în cazul în care ordonatorul principal de credite sau după caz, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii, în cursul anului în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în buget personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile. În conformitate cu dispozițiile art. 18 din OG nr. 8 2007 Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte și Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție pot constitui, pentru personalul prevăzut la art. 1 și 2 un fond de premiere lunar, prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului personalului care a realizat sau a participat la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
Din cuprinsul acestor texte de lege rezultă condițiile în care pot fi acordate premii personalului auxiliar de specialitate.
În speță, reclamanții au funcția de personal auxiliar de specialitate, personal conex la personal auxiliar de specialitate și personal contractual în cadrul Judecătoriei Dr.Tr.S, iar categoria față de care se consideră discriminați o reprezintă personalul care își desfășoară activitatea la Consiliul Superior al Magistraturii, a cărui salarizare și premiere se face din bugetele separate la dispoziția altui ordonator principal de credite.
Pentru ca o faptă să poată fi calificată discriminatorie trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, respectiv: existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință (existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile), existența unui criteriu de discriminare potrivit art.2 alin 1 din OG.137/2000, republicată.
Totodată, tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă drept scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Or, în speță, nu poate fi vorba de discriminare, întrucât recompensele depind atât de existența unor sume în fondul constituit cu destinație specială, cât și de aprecierea pe care fiecare ordonator de credite, la dispoziția căruia a fost constituit fondul o face pentru fiecare caz în parte.
Faptul că Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, care are calitatea de ordonator principal de credite, a apreciat că personalului aflat în structura sa ( indiferent de modul în care a fost dobândită această calitate- detașare, angajare directă etc.), i se cuvine acordarea de recompense, nu creează în sarcina Ministerului Justiției, obligația de a proceda la fel pentru proprii angajați.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, instanța a apreciat că nu s-a mai impus analizarea acesteia având în vedere motivele pentru care s-a constatat ca fiind neîntemeiată acțiunea reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții învederând, că deși se află în aceeași situație cu grefierii detașați în, personalul auxiliar de specialitate din instanțe nu a beneficiat și nu beneficiază de asemenea sume considerabile în raport de munca efectivă și responsabilitatea acesteia.
Susținerile pârâților în sensul că nu există un drept al personalului din sistemul justiției la acordarea de premii, ci doar o posibilitate recunoscută de lege ordonatorilor de credite, nu pot fi luate în considerare.
În măsura în care, ordonatorul de credite hotărăște acordarea acestor premii și stimulente, este obligat să respecte principiul nediscriminării în cadrul relațiilor de muncă consacrat de art.5 din.
Potrivit acestor dispoziții, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă discriminarea directă și indirectă.
Potrivit art.26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii.
De asemenea, potrivit Protocolului Nr.12 la Convenția Europeană privind Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute de lege trebuie să fie garantat fără nici o discriminare.
În cauză, sunt îndeplinite condițiile necesare existenței discriminării, în sensul arătat în doctrină și în OG 137/2000, art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.14 din aceeași Convenție, art.25 al.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În primul rând este îndeplinită condiția existenței unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile, există un tratament diferențiat manifestat prin deosebirea făcută în repartizarea procentuală a fondului realizat la nivelul exercițiului bugetar în curs, iar acest tratament diferențiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare.
Intimatul Ministerul Justiției și Libertăților depune la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Curtea constată a fi nefondat recursul având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.2 al.1 din OG 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterea, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Potrivit al. 3 al aceluiași articol sunt discriminatorii potrivit acestei ordonanțe prevederile, criteriile sau practicile neutre care dezavantajează anumite persoane pe baza criteriilor prevăzute la alin.1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate sau necesare.
În raport de aceste dispoziții, în mod corect prima instanță a reținut inexistența unei discriminări a reclamanților în materie de salarizare, în ceea ce privește lipsa beneficiului unor prime sau recompense, care au fost acordate altor categorii de personal care lucrează în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru aceasta se au în vedere următoarele argumente:
Art.17 și art.18 din OG nr. 8/2007 prevăd condițiile în care pot fi acordate premii personalului auxiliar de specialitate și conex respectiv, în situația în care ordonatorul principal de credite realizează economii de cheltuieli de personal el poate acorda premii, în cursul anului,în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în buget, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile și respectiv prin constituirea unui fond lunar de premiere prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități.
Bugetul Curților de Apel al specializate și al Judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite, președinții curților de apel având calitatea de ordonatori secundari de credite, iar cei ai tribunalelor având calitatea de ordonatori terțiari de credite, așa cum prevăd dispozițiile Legii 304/2004.
Din interpretarea dispozițiilor OG 8/2007 menționate mai sus, rezultă că acordarea acestor premii nu este obligatorie, rămânând la latitudinea ordonatorului principal de credite,dacă acordă sau nu aceste beneficii salariaților săi,condiționat de realizarea de economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile și constituirea unui fond distinct,cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat, Președintele având calitatea de ordonator principal de credite, așa cum rezultă din dispoz. Legii 317/2004.
Art.29 alin.1 din OUG 27/2006 prevede că pentru acordarea de ajutoare,recompense și contribuții la acțiuni umanitare se constituie Fondul președintelui,al președintelui ICCJ,al procurorului general, al Parchetului de pe lîngă ICCJ,al procurorului șef al DNA și al ministrului justișiei,cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.
Faptul că un alt ordonator de credite în speță Președintele a acordat recompense personalului din aparatul propriu în temeiul dispozițiilor art.29 din OUG 27/2006, iar ordonatorul principal de credite al reclamanților nu a acordat asemenea beneficii, nu conduce la concluzia existenței unei fapte de discriminare a acestora,întrucât actul normativ nu instituie o obligație în sarcina ordonatorului de credite pentru acordarea acestor recompense.
Aceste beneficii nu reprezintă un drept,ci doar o vocație,fiind la latitudinea ordonatorului principal de credite dacă le acordă sau nu și numai în măsura în care se constituie un fond cu această destinație, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.
Sunt argumentele pentru care, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civilă va respinge recursul reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, -, A și, împotriva sentinței civile nr. 582/24.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Mehedinți și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 23.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/21.10.2009
/ și
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Corneliu Maria, Mariana Pascu
