Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5279/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5279
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, R, împotriva sentinței civile nr. 793/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 793 de la 03 martie 2009 respins cererea formulată de reclamanții -, -, -, -, R, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținu că sporurile pentru condițiile in care își desfășoară activitatea personalul auxiliar de specialitate au fost prevăzute de acte normative succesive, respectiv art 48 din Legea 50/1996 și art 22 din OG nr 8/2007.
Fiecare dintre aceste acte normative a prevăzut că," pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase .personalul beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază proporțional cu timpul efectiv lucrat in aceste condiții".
Oricare ar fi numărul actelor normative in care se reglementează sporul pentru condiții deosebite de muncă, acest spor nu se acordă decât o singură dată, iar personalul reclamant beneficiază deja de sporul de 15% care le este acordat de către instanța la care funcționează.
De altfel, nici un reclamant nu ar putea fi in măsură să determine cât din conținutul sintagmei "condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase" poate fi acoperit de condițiile de muncă din fața calculatorului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 6 alin. 2 Codul Muncii, întrucât tuturor salariaților care prestează muncă le sunt recunoscute drepturi la plată egală, negociere colectivă, protecția datelor cu caracter personal.
Sporurile la salariu pot fi stabilite până la limita maximă stabilită de lege pentru locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, putând fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite. Rezultă, astfel, că sporul de calculator de 15% din salariul de bază, solicitat de către reclamanți, a fost și este acordat anumitor categorii de salariați din alte domenii (personalul auxiliar din cadrul ICCJ), situație care, prin lege, este aplicabilă, conform Constituției, tuturor în mod egal, încălcându-se astfel principiul nediscriminării.
Reclamanții au invocat dispozițiile OUG nr. 137/2000, art.5 alin.1 și 4, art.6 alin.2 Codul muncii.
Intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că nu există nici o dispoziție imperativă cuprinsă într- normă juridică privind acordarea sporului de lucru la calculator de 15% pentru personalul auxiliar, iar discriminarea invocată de reclamanți, în raport cu alte categorii de personal, este utilizată printr-un raționament juridic speculativ.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Cu privire la cererea de acordare a unui " spor de lucru la calculator", pentru activitate desfășurata in fata calculatorului, Curtea retine ca nu exista o denumire data printr-un act normativ unui astfel de spor.
Prin HG 1028/2006 s-a transpus in legislația interna Directiva 1990/270/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicată în Oficial al Comunităților Europene () nr. L 156/1990.
Acesta este actul normativ cadru care stabilește cerințele minime de securitate și sănătate în muncă privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare si in cuprinsul căruia se face vorbire despre cerințele minime privind lucrul cu calculatorul personal - echipamentul de lucru, mediul de munca si interfața operator/computer, adică activitatea care este invocata de către reclamanți.
Astfel, actul normativ amintit definește următorii termeni:
a) echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afișare folosit;
b) post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor și/sau un program care stabilește interfața operator/mașină, accesorii opționale, periferice, inclusiv unitate de dischetă și/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafață de lucru, precum și mediul de muncă înconjurător; c) lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 319/2006, care folosește în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru.
Prin capitolele II, II si IV ale HG 1028/2006, s-au reglementat obligațiile angajatorilor, procedurile de informare, instruire, consultare si participare a lucrătorilor in ceea ce privește securitatea si sănătatea la locul de munca, precum si prevenția ochilor si vederii lucrătorilor care lucrează cu echipamentele respective. Trebuie retinut, in acelasi timp, ca reclamantii beneficiaza de legislatie de salarizare proprie domeniului in care isi desfasoara activitatea si anume OG 8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Aceste acte normative, atat hotararea de reglementare in domeniu, cat si legea proprie de reglementare a drepturilor salariale, nu prevad posibilitatea acordarii unui spor personalului care lucreaza cu echipamente electronice de prelucare a datelor si ca atare, in mod temeinic si legal, reclamantii nu beneficiaza de un spor pentru o astfel de activitate.
In acest sens se retine ca in situatia angajatilor din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, se aplica principiul prestabilirii salariilor personalului care desfasoara activitatea in astfel de institutii, in sensul ca salariile si celelalte drepturi de natura salariala sunt stabilite prin acte normative si nu sunt supuse negocierii, stabilirii pe cale interna, decat in masura in care astfel de masuri ar fi prevazute, ca posibile, prin lege.
Recurenții-reclamanti au invocat existenta unei discriminari in raport cu angajatii din alte domenii.
Potrivit rt. 2(1) din OG 137/2000, privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Se retine ca, pe de o parte, reclamanții nu au dovedit condițiile in care sunt supuși discriminării, subiecții comparabili, situațiile analoge sau comparabile, concrete, care ar conduce la existenta unei fapte discriminatorii.
Existenta discrimnarii in aceasta speta, ar presupune existenta dreptului, respectiv existenta unui astfel de spor si acordarea acestuia in mod discriminatoriu.
Ori asa cum s-a arătar anterior, in cauza, legislatia proprie nu prevede reglementari specifice unui astfel de spor.
Pe de alta parte, se retin si considerentele cuprinse in Decizia nr. 819/2008 a Curtii Constitutionale, potrivit cu care, referitor la prevederile art.1, art.2 alin.3 si art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 se arata: " un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Ca atare, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile respective sunt neconstitutionale in masura in care din acestea s-ar desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prvederi cuprinse in alte acte normative.
Si din acest punct de vedere, instanța retine ca in legislația menționata, nu sunt cuprinse norme de reglementare a sporului respectiv, existenta unor eventuale prevederi legale proprii altor domenii de activitate si care sa reglementeze un astfel de spor, negăsindu-si aplicare in situația reclamanților.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici unul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 pct. 1- 9 Cod pr. civilă, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. Civilă, rap. la art. 304, 3041Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, R, împotriva sentinței civile nr. 793/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu - - | JUDECĂTOR 2: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 3: Marin Panduru - - |
Grefier, - - |
28.10.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
