Expropriere. Speță. Decizia 240/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 240
Ședința publică de la 7 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 30 septembrie 2009 privind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți domiciliat în M,-, -. 6,. 8, jud. G, domiciliată în B, sector 1,-, domiciliat în com., jud. G, domiciliat în com., domiciliată în comuna, jud. G, împotriva sentinței civile nr.78 din 23 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Exploatarea Minieră de cu sediul în comuna, jud. G, Complexul Energetic cu sediul în, jud. G, Statul Român Prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 30 septembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea recurentei reclamante să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 7octombrie 2009.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Motru la 2.04.2004 reclamanții, au chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată să ridice transportoare și sterilul depozitat pe ternul în suprafață de 26.7509, 51. și să readucă terenul în litigiu în circuitul agricol întrucât în mod abuziv au realizat aceste lucrări pe un teren care nu le aparține.
Prin sentința civilă nr.1160 /2007 a Judecătorei Maf ost admisă în parte acțiunea reclamanților, pârâta fiind obligată să plătească acestora 28.826,34 lei despăgubiri civile și 2236, 7 lei cheltuieli de judecată, față de celelalte părți acțiunea fiind respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Împotriva sentinței au declarat apel atât reclamanții cât și pârâta Complexul Energetic și prin decizia civilă nr.385/2007 a Tribunalului Gorjs -au admis apelurile, s-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că hotărârea pronunțată s-a dat cu încălcarea normelor procedurale privind completarea acțiunii în sensul că instanța a transformat acțiunea în obligația de a face într-o acțiune în pretenții, fără să cerceteze fondul cauzei cu care a fost investită prin cererea de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.705/2008 Judecătoria Motrua admis excepția necompetenței materiale a instanței invocată de reclamanți și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj cu motivarea că, în procesele și cererile în materie de expropriere conform dispozițiilor art.2 pct.1 lit.f Cod procedură civilă, tribunalul judecă în primă instanță aceste cauze.
Că, inițial instanța de fond a fost investită cu o acțiune în obligația de a face, pentru ca ulterior, să fie formulate o serie de precizări, prin ultima dintre acestea reclamanții solicitând să se constate dreptul lor la despăgubiri pentru suprafața expropriată prin Decretul nr.467/1969, iar cu privire la diferența de
1 ha rămasă din suprafața de 2,67 ha ocupată de către EM au solicitat obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea care s-a petrecut în fapt prin ocuparea restului de teren în scopul desfășurării lucrărilor de haldare care intră în domeniul prelucrării substanțelor minerale utile, conform art.6 teza 2 din Lg.nr.33/1994 și cu privire la acest aspect, solicitând obligarea la plata despăgubirilor și contravalorii uzufructului pe ultimii 3 ani.
Tribunalul Gorj prin decizia nr.111/2008 a respins ca inadmisibilă cererea precizatoare cu privire la obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea și a declinat competența în favoare Judecătoriei Motru pentru pretenții, constatând intervenit conflictul negativ de competență și înaintând cauza Curții de Apel Craiova pentru regulatorul de competență.
Curtea de Apel Craiova prin decizia nr.31 din 22.10.2008 pronunțată în dosarul nr- a stabilit competența de soluționare a acțiunii civile promovate de reclamanți împotriva pârâților în favoarea Tribunalului Gorj pe considerentul că acțiunea prin prisma obiectului și scopului urmărit, a motivelor pe care se întemeiază, se circumscrie în materia exproprierii reglementată de dispozițiile Lg.33/1994, tot tribunalul trebuind să soluționeze și celelalte capete de cerere, întrucât există mai mult decât o prorogare legală de competență și anume conexitate în ceea ce privește capătul de cerere în despăgubiri care are o strânsă legătură cu exproprierea.
La Tribunalul Gorj în primă instanță, reclamanții au depus la dosar certificatul de calitate de moștenitor nr.88/2008 emis de pe urma defunctei Polina și copie de pe încheierea din 05.07.1963 a notariatului de Stat Biroul Raionului S dată în cauza succesorală a defunctului decedat la 01.05.1963.
S-au solicitat relații de la Primăria Comunei în legătură cu suprafața de 1 ha teren ce face obiectul prezentei cauze, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr.876/2009.
Pârâta Complexul Energetic prin notele de ședință depuse la dosar a solicitat să fie respinsă acțiunea reclamanților, întrucât aceștia nu au făcut dovada proprietății cu acte pentru terenurile în litigiu, că terenurile pe care autorii acestora le-au deținut în proprietate au fost expropriate prin mai multe decrete de expropriere anterior anului 1989, făcând obiectul exploatărilor miniere începând cu perioada anilor 1970, Polina autoarea reclamanților nemaiplătind impozite încă din anul 1980.
Prin decizia civilă nr.78 din 23 martie 2009 Tribunalul Gorja respins acțiunea formulată de reclamanți, reținând că referitor la petitul reprezentând despăgubirile solicitate pentru imobilele expropriate începând cu anul 1969 de la autoarea reclamanților, imobile care au făcut obiectul exploatărilor miniere din zonă în acea perioadă, dispozițiile Legii nr.33/1994 nu sunt incidente, întrucât Lg.10/2001 este legea specială de reparație aplicabilă imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 1989 (inclusiv imobilelor expropriate) și, drept consecință, în temeiul acestei din urmă legi și urmând procedura prevăzută de către aceasta trebuiau reclamanții să acționeze.
Cu privire la capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea pentru suprafața de 1 ha s-a constatat că în raport de dispozițiile Lg.33/1994, instanța este competentă să verifice numai dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere și stabilește despăgubirile.
A mai reținut tribunalul cu privire la suprafața de 1 ha din capătul 2 de cerere că aceasta a fost solicitată pentru reconstituire de către reclamant în baza Lg.247/2005, aspect rezultat din adresa nr.876/2009 a Primăriei și a cererii de reconstituire nr.20/2005, acte aflate la filele 15 și 16 din dosar.
De îndată ce terenul menționat face obiectul cererii de reconstituire în baza legilor funciare, dreptul de proprietate se dovedește doar cu titlul de proprietate eliberat ca urmare a finalizării procedurilor prevăzute de aceste legi și, drept consecință, despăgubirile și uzufructul sunt datorate doar dacă se face dovada proprietății asupra terenului pentru care acestea se solicită, ori, reclamanții, până în prezent nu au făcut această dovadă.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat și motivat apel în termen reclamanții, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Se susține de către apelanți că primul capăt de cerere referitor la despăgubirile solicitate pentru exproprierea suprafețelor de teren a fost greșit rezolvat, întrucât autoarea reclamanților nu a primit despăgubiri, și, ca atare, decretele emise în acest scop sunt lovite de nulitate absolută, nefiind îndeplinite condițiile imperative în materia exproprierii.
Apelanții arată că au investit instanța în baza actelor normative referitoare la expropriere, așa încât apreciază că este nelegală reținerea instanței de fond că nu au parcurs calea administrativă prevăzută de Legea 10/2001, dreptul de proprietate având un caracter imprescriptibil.
Referitor la soluționarea celui de-al doilea petit de acțiune, apelanții critică hotărârea susținând că instanța a verificat numai dacă aceștia au formulat cerere de reconstituire pentru suprafața de teren de 1 ha. fără a proceda însă la verificarea actelor aferente cererii de restituire identificate de Primăria.
Apelul este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că sunt lipsite de temei legal criticile invocate de apelanții reclamanți, prin hotărârea supusă apelului Tribunalul Gorj rezolvând în mod judicios pricina dedusă judecății.
Astfel, prin cererea de investire a instanței, așa cum a fost ulterior precizată, reclamanții au solicitat a se constata dreptul acestora la despăgubiri pentru imobilele expropriate anterior anului 1990, exproprieri ce s-au făcut prin Decretele nr.403/1973, 21/1975, 183/1976, 28/1978, 2243/1980 și 7/1984, de la autoarea părților și pentru care aceasta nu a fost despăgubită atunci când a fost expropriată.
Totodată, reclamanții au solicitat ca pentru suprafața de 1 ha.teren să se dispună obligarea pârâtei EM de a parcurge procedura legală privind exproprierea ce a avut loc prin ocuparea terenului în scopul desfășurării lucrărilor de haldare și, totodată, să se dispună obligarea acesteia la plata despăgubirilor, precum și a contravalorii uzufructului pe ultimii trei ani.
Rezolvarea primului petit de acțiune - asupra modalității de soluționare a acestuia apelanții formulând critici - s-a făcut în mod corect de prima instanță, dat fiind faptul că reclamanții au solicitat despăgubiri pentru imobilele expropriate anterior anului 1990, situație în care erau incidente dispozițiile Legii 10/2001, ce constituie legea specială de reparație aplicabilă imobilelor preluate abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 1989, iar nu dispozițiile Legii nr.33/1994.
Ca atare, reclamanții trebuiau să urmeze procedura prevăzută de Legea 10/2001, trebuind să acționeze în temeiul acestui act normativ, situație în care se constată că sunt lipsite de temei legal criticile vizând acest aspect.
Referitor la motivele de apel privind obligarea pârâtei EM de a parcurge procedura legală privind exproprierea pentru suprafața de 1 ha. în mod corect instanța de fond a reținut că prin dispoz.art.23 din Lg.33/1994, instanței îi revine competența de a verifica numai dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere, și a stabilirii despăgubirilor.
Nu poate însă obliga expropriatorul de a declara utilitatea publică și de a urma primele două etape administrative obligatorii care la rândul lor determină cea de-a treia etapă, care este judiciară, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
Susținerea apelanților reclamanți în sensul că intimata Primăria a indicat existența unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate din partea reclamanților pentru o suprafață de teren diferită de cea de 1 ha. care face obiectul prezentei cauze, nu este dovedită de aceștia cu nici o probă.
La fila 16 din dosarul de fond se află cererea de reconstituire nr.20 din 13 august 2005 depusă de apelantul reclamant, pentru suprafața de 1 ha. situat în satul, cu o lungime de 469. și o lățime de 41. cu vecinii: la -, la - G, la și N - rest proprietate, aspect menționat prin adresa nr.876 din 16 febr.2009 - fila 15 dosar fond - de Primăria.
Din nici o probă a dosarului nu rezultă însă că apelanților reclamanți le-ar
fi fost ocupat un alt teren de 1 ha. diferit de cel solicitat prin cererea de reconstituire și ca atare, în mod judicios instanța de fond a reținut că îndreptățirea acestora în a primi despăgubiri și contravaloarea uzufructului se poate face numai dacă pentru acest teren solicitat de apelanți în baza legilor funciare, dreptul de proprietate dovedit cu titlul de proprietate a fost stabilit.
Așa fiind, constatându-se că sunt lipsite de temei legal criticile invocate de apelanții reclamanți, potrivit art.296 pr.civ. apelul declarat urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanții reclamanți domiciliat în M,-, -. 6,. 8, jud. G, domiciliată în B, sector 1,-, domiciliat în com., jud. G, domiciliat în com., domiciliată în comuna, jud. G, împotriva sentinței civile nr.78 din 23 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Exploatarea Minieră de cu sediul în comuna, jud. G, Complexul Energetic cu sediul în, jud. G, Statul Român Prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect expropriere.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 7 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
20.10.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/10 ex.
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
