Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 535/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Decizia civilă nr. 535/R/ Dosar Nr-
Ședința publică din 8 mai 2008
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
--- - JUDECĂTOR 3: Ligia
- judecător
grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta Federația Sindicală a din România, împotriva sentinței civile nr. 174 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic - pentru recurenta reclamantă Federația Sindicală a din România și consilier juridic pentru intimata pârâtă Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Procedura îndeplinită.
Instanța constată că nu mai sunt cereri prealabile de formulat în cauză, astfel că acordă cuvântul părților asupra recursului.
Consilier juridic - pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate și, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii, pentru întreaga perioadă solicitată, având ca și consecință obligarea intimatei la plata contravalorii tichetelor de masă pentru anii 2004-2007, sume reactualizate cu rata inflației.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă, consideră că recusul nu poate fi admis, sentința primei instanțe fiind legală și admisibilă. Precizează că instanța a admis corect excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă, iar asupra fondului cauzei, a analizat corect situația, în raport de actele depuse la dosar și în lumina dispozițiilor legii.
În ceea ce privește tichetele de masă solicitate a fi plătite de către recurenta reclamantă, precizează că acestea reprezintă drepturi salariale suplimentare salariului acordat, dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 nefiind imperative, ci dând posibilitatea angajatorului să opteze într-un sens sau altul.
În consecință, solicită a se respinge recursul ca nefondat și a fi menținută sentința atacată.
CURTEA
Asupra recursului de fața;
Constată că prin sentința civilă nr. 174/24.02.2008 a Tribunalului Covasnas -a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada cuprinsă între 01.01.2004-01.12.2004 invocată din oficiu.
A fost respinsă acțiunea formulată în numele personalului contractual din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Jud. C de către Federația Sindicală a din România, în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din Jud. C, având ca obiect acordarea contravalorii tichete lor de masă pentru anii 2004-2007 în cuantum actualizat cu rata inflației, atât ca urmare a admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune pe perioada cuprinsă între 01.01.2004-01.12.2004, cât și pe fond pentru restul perioadei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) a jud. și sunt membri de sindicat potrivit înscrisurilor de la dosar, filele 17 -18, respectiv filele 49-53.
Acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 13.12.2007 dar se solicită acordarea drepturilor începând cu ianuarie 2004 motiv pentru care instanța din oficiu a invocat prescripția pentru perioada ianuarie 2004 01.12.2004 excepție care urmează a fi admisă ținând cont de prevederile art. 283 lit. c și ale Decretului nr.167/1958 potrivit cărora dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Referitor la fondul cauzei instanța reține următoarele:
Prin Legea 142/1998 privind tichetele de masă se prevede la art. 1 că "salariații din cadrul societăților comerciale, regii autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator"
Prin urmare, raportat la textul de lege sus invocat nu se poate reține că obligația care revine în acest sens angajatorului este imperativă, ci dimpotrivă are un caracter dispozitiv.
În Legea bugetului pe anul 2004, respectiv art. 46 din 507/2003, dar și în următoarele ( art. 40 din Legea 511/2004) s-a prevăzut că " în bugetele instituțiilor publice indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activității finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație".
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea sentinței in sensul admiterii acțiunii.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prevederile art. 1 din Legea nr. 142/1998 a fost suspendată de către prevederile Legilor bugetului de stat, acte normative cu caractere temporare. prescripției cu privire la solicitările reclamanților a fost întrerupt prin suspendările succesive, astfel că drepturile solicitate nu s-au prescris.
În ceea ce privește fondul cauzei s-au invocat dispozițiile Legii nr. 142/1998 și art. 41 al. 2 din Constituția României, potrivit cărora salariații au dreptul la măsuri de protecție socială.
Dreptul la tichetele de masă reprezintă măsuri de protecție ale salariaților, iar acest fapt face parte din conținutul dreptului fundamental la muncă.
Prin neacordarea acestor drepturi are loc o discriminare în raport cu celelalte categorii de salariați.
În sensul acordării tichetelor de masă sunt și prevederile art. 23 din Legea 35/2006 privind salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar. Acest act normativ are o forță juridică superioară și a intrat în vigoare ulterior nr.OUG 88/2006, a căror dispoziții sunt lipsite de orice eficiență juridică.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat.
În ceea ce privește admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 01.12.2004 soluția instanței de fond este întemeiată. În raport cu prevederile art. 283 lit. c din Codul Muncii și ale Decretului nr. 167/1958 dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Legea bugetului de stat nu a suspendat aplicarea Legii nr. 142/1998 ci a prevăzut modalitatea de aplicare referitor la categoria salariaților bugetari.
Art. 49 din Legea nr. 743/2001, art. 39 din Legea nr. 631/2002, art. 46 din Legea nr. 507/2003 prevăd faptul că "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât la buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație ".
Totodată conform art. 4 din nr.HG 5 /1999 "angajatorii care acordă tichete de masă salariaților vor cuprinde în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii, într-o poziție distinctă de cheltuieli, denumită "Tichete de masă", sumele destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de masă, potrivit celor convenite cu organizațiile sindicale legal constituite sau, după caz, cu reprezentanții salariaților ", iar art. 5 stipulează faptul că "pentru instituțiile publice tichetele de masă pot fi acordate în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite, la articolul bugetar "Tichete de masă" ".
În speță este vorba de o situație juridică diferită și nu de o aplicare discriminatorie a textului de lege, acesta izvorând din faptul că Legea nr. 142/1998 condiționează acordarea tichetelor de masă în sistemul bugetar de alocarea de fonduri cu această destinație în bugetul de stat.
Deoarece nu au fost prevăzute fonduri în legile bugetelor de stat pentru anii anteriori, în vederea acordării tichetelor de masă, angajatorii nu pot fi obligați la acordarea lor.
În ceea ce privește cauza de discriminare pe care reclamanții și-au întemeiat pretențiile, aceasta nu poate fi reținută întrucât nu sunt îndeplinite cerințele art. 2 din nr.OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în speță nu poate fi reținut de către instanța de judecată cauza de discriminare întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 2 din Legea nr. 324/2006.
Situațiile, în mod obiectiv diferite, justifică chiar și din punct de vedere constituțional, tratamentul juridic diferit, pentru că principiile în fața legii și egalității de tratament, nu exclud, ci dimpotrivă presupun un tratament juridic identic numai în situații egale.
În ceea ce privește acordarea tichetelor de masă începând cu luna decembrie 2006 pe baza prevederilor art. 23 din Legea nr. 435/206 aceasta nu este posibilă pentru că nu au fost incluse de către ordonatorul principal de credite în fondul de salarii a DSVSA pentru anul 2007.
Pentru considerentele prevăzute mai sus în temeiul art. 312. proc. civ. recursul va fi respins.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta Federația Sindicală a din România, împotriva sentinței civile nr. 174/25.02.2008 a Tribunalului Covasna pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 8 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - --- - -
Grefier,
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Maria Carmen Tică, Ligia
