Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5630/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5630
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței civile nr. 3448/13.05.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Tribunalul Gorj și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că în cauză se solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 3448 din 13 mai 2008, respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Justiției.
fost admisă acțiunea formulată de petenta, in contradictoriu cu intimații Statul R reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, și Tribunalul Gorj,
Au fost obligați intimații Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj, în solidar, la plata către petentă a drepturilor salariale, reprezentând creșteri salariale prevăzute de nr.OG10/2007, respectiv: 5% începând cu 01.01.2007 în raport cu salariul din luna decembrie 2006; 2% începând cu 01.04.2007 în raport cu salariul din luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007, în raport cu luna septembrie 2007, indexate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat intimatul Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare majorărilor salariale în carnetul de muncă al petentei.
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut următoarele:
Referitor la excepția privind lipsa calității procesuale pasive, invocată de intimatul Ministerul Justiției, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată și resping-o cu următoarea motivare:
Potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, cu modificările și completările ulterioare, instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, iar potrivit art. 19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Ca urmare, Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății.
Referitor la fondul cauzei, instanța a reținut că petenta îndeplinește funcția de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Tg-
Potrivit art.1 din Ordonanța Guvernului nr.10/2007 " În anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape, astfel:
a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Petentei nu i-au fost acordate aceste majorări salariale, mai mult decât atât, categoria magistraților a fost exceptata de fiecare data, producându-se astfel o discriminare vădită fata de celelalte categorii de personal, având in vedere ca prin același act normativ(art.1-4) judecătorii Înaltei Curți de Casație si Justiție, Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție si adjuncții săi au beneficiat de aceste majorări salariale succesive.
Conform art.1 din nr.OG137/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare "Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: drepturile economice, sociale și culturale, în special dreptul la munca, la libera alegere a ocupației, la condiții de munca echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remunerație echitabila și satisfăcătoare"
De altfel si Protocolul nr. 2 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, dar si prevederile Constituției României reglementează egalitatea in drepturi, egalitatea de tratament si nediscriminarea.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Ori, între părți nu exista o convenție cu privirea la acordarea acestor obligații, astfel ca actul normativ invocat nu își găsește aplicabilitatea in speța.
De altfel, petenta a solicitat si actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflație pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a neachitării drepturilor bănești la scadenta, corespunzător art.161 din Codul Muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și DGFP în numele Ministerului Finanțelor Publice, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința prin primul motiv de recurs în temeiul art.304 pct.4 Cod procedură civilă și solicită casarea sentinței pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, dreptul solicitat nefiind prevăzut de legislația în vigoare.
In acest sens, precizează că prin Legea nr. 45/ 2007 și OUG nr. 27/2006, legiuitorul înțeles să nu mai acorde magistraților creșteri salariale pentru 2007 și nici majorarea de referință sectorială, așa încât instanța nu putea să acorde drepturi neprevăzute de lege, arogându-și atribuții de legiferare, săvârșind o imixtiune în sfera de atribuții puterii legiuitoare.
De asemenea, instanța a ignorat excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Justiției, care nu are atribuțiuni în domeniul politicii salariale și al reglementării creșterilor salariale
Este criticată sentința și în baza art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, susținând că este lipsită de temei legal deoarece textele legale invocate de instanță nu mai sunt în vigoare, fiind expres abrogate prin legile speciale ulterioare Legii nr. 154/1998, respectiv legile de salariale a magistraților ce au fost adoptate ulterior acestei legi.
In motivele de recurs Ministerul Finanțelor Publice susține că litigiul privind drepturile salariale se poartă între angajat și angajator și nu poate include un terț (Ministerul Economiei și Finanțelor), acesta neavând raporturi de muncă cu reclamantul. Critică sentința și sub aspectul admiterii acțiunii și obligării sale la drepturile solicitate de reclamant, susținând că, în cauză, în sarcina Ministerului Finanțelor Publice nu există obligația despăgubirii, legale sau convenționale care să izvorască din lege sau contract, acesta neavând atribuții legate de plata salariilor personalului din justiție
Recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției este nefondat și se va respinge pentru următoarele considerente:
Sunt neîntemeiate criticile formulate în temeiul art. 304 pct. 4 cod procedură civilă, privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești în cauză, întrucât instanța nu s-a substituit puterii legiuitoare adăugând la lege, ci apreciat că și reclamanții beneficiază de prevederile OG nr. 10/2007, iar omisiunea de fi expres prevăzuți magistrații în această ordonanță a constituit discriminare.
Instanța constatat că legiuitorul a dispus prin OG nr. 10/2007 indexarea salariului personalului bugetar cu cele 3 categorii de procente, în mod succesive în cursul anului 2007, pentru atenua impactul devalorizării monedei naționale și în mod implicit a scăderii puterii de cumpărare, aceasta fiind măsură de protecție socială, de care nu poate fi primată o categorie socială, respectiv personalul instanțelor judecătorești, care nu este protejat în vreun al mod împotriva acestui impact major.
Faptul că această situație crează evidentă discriminare enunțată în considerentele sentinței, nu implică încălcare atribuțiunilor puterii judecătorești și adăugare la lege, ci instanța constatat că potrivit scopului și esenței OG nr. 10/2007, și personalului instanțelor judecătorești, cum sunt reclamanții, li se cuvine măsura de protecție socială de indexare a salariului, pentru că fenomenul de inflație îi afectează deopotrivă pe toți cetățenii și mai cu seamă salariații bugetari, inclusiv cei din instanțele judecătorești, care își realizează veniturile din salariu.
In consecință, Curtea apreciază neîntemeiate criticile formulate și în baza art. 312 cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M va fi admis pentru următoarele considerente.
Curtea constată că nu există nici un fel de raporturi de muncă între reclamant și acest pârât, astfel că acesta din urmă nu poate fi obligat la plata unor drepturi bănești către reclamant.
Mai mult, în speță, calitatea de ordonator principal de credite o are pârâtul Ministerul Justiției, iar pârâtul Ministerul Finanțelor are atribuții în elaborarea bugetului de stat și în rectificarea acestuia dar pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în conformitate cu art. 34 din Legea nr. 500/2002, care prevede că, ordonatorii principali de credite au obligația ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, și estimările pentru următorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, însoțite de documentații și fundamentări detaliate.
Într-adevăr, art. 19 alin. 1, lit. A din Legea 500/2002 prevede că, în domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, respectiv pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, dar în lipsa unei propuneri de introducere în buget din partea ordonatorului principal de credite, nu se poate prezuma culpa viitoare a Ministerului Finanțelor Publice cu privire la virarea acestor sume.
Așa fiind Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea față de pârâtul Ministerului Finanțelor Publice.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 3448/13.05.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Tribunalul Gorj și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică în parte sentința, în sensul că respinge acțiunea față de acest recurent-pârât.
Respinge recursul Ministerului Justiției formulat împotriva aceleiași sentințe.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
3 ex/IE/29.10.2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Ioana Bodri, Corneliu Maria
