Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 617/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 617

Ședința publică din data de 06 mai 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

-- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 278 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliată în,-,.A,.9, județul P, domiciliată în P,-,. 3. județul P, domiciliată în P,-,. 138C,.B,.21, județul P, - domiciliat în comuna nr. 135, județul P, domiciliată în,-, județul P, domiciliată în Câmpina, str. -.- nr. 12, -.11, județul P, - domiciliată în P,-, județul P și domiciliat în Câmpina, str. - nr. 24, -.2,.B,.19, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA, reprezentată de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale din data de 06.05.2008, lipsind intimații-reclamanți, -, - și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA, depune la dosar înscrisuri, respectiv: adresa nr. 6576/12.11.2007, adresa nr. 3081/28.11.2007, certificate de grefă emise în dosarele nr-, -, - din 18.04.2008, raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert contabil judiciar, adresa nr. 3793/18.06.2007 emisă de Comisia Paritară SC SA către toate structurile teritoriale, anexa nr. 2 Comisiei Paritare SA cu privire la Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C, prevăzute în art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă al SA, adresa nr. 54199/15.11.1993 eliberată de către Direcția de Muncă și Protecție Socială B și adresa nr. 53948 din 12.08.1992, arătând că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA, având cuvântul solicită, în principal, admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii ca prescrisă, într-un prim subsidiar admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și respingerea pe fond a acțiunii ca neîntemeiată, iar într-un ultim subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul obligării recurentei la plata sumei calculată la salariul de bază mediu pe SN.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub numărul -, reclamanta chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale suplimentare cuvenite si neacordate pentru perioada 2004 -2005, cu ocazia Sărbătorilor de C și Paști, în sumă totala de 5424,44 lei, din care 4760 lei drepturi salariale restante cuvenite și neacordate și 664,44 lei daune pentru neplata la timp a sumelor, sumă ce va fi actualizată cu rata inflației la data plății efective.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că a fost salariată la SC SA, începând cu anul 1987 raporturile de munca cu societatea încetând prin emiterea deciziei nr. 217/23.11.2005.

S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamantă că deși contractul colectiv de munca pe anii 2004-2005 prevedea suplimentări salariale de Paști și de C, nu a primit aceste suplimentari, ori prevederile art.168 alin.l din CCM sunt clare și nu lasă posibilitatea unei interpretări ambigue, suplimentările salariale prevăzute cu prilejul și Cului fiind drepturi salariale câștigate și nu pot fi pierdute și desființate prin CCM in urma negocierii cu sindicatul.

Prin cererea înregistrată sub numărul 6732/105/18.10.2007, reclamanta a chemat in judecata pe pârâta SC SA, solicitând ca și reclamanta obligarea paratei la plata sumei totale de 5424,44 lei, pentru aceleași motive.

La aceeași dată, prin cererea înregistrată la nr- și reclamanta a chemat in judecata pe pârâta SC SA solicitând obligarea acesteia la plata sumei totale de 2782,92 lei, invocând aceleași motive.

Reclamantul - a formulat cererea înregistrată la nr- prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei totale de 2782,92 lei, invocând aceleași motive ca și celelalte reclamante.

Totodată prin cererea înregistrată la nr- reclamanta a solicitat obligarea aceleiași parâte la plata sumei totale de 4254,32 lei, pentru aceleași motive ca și ceilalți reclamanți.

Aceeași solicitare a avut-o și reclamanta. prin cererea înregistrată la nr-, suma solicitată de aceasta fiind de 5424,44 lei.

Drepturile bănești reprezentând primele de Paști și C pentru perioada 2004-2005 au fost solicitate și de reclamanta -, prin cererea înregistrată la nr-.

Prin cererea înregistrată la nr. 7009/105/29.10.2007 reclamantul a chemat in judecata SC SA B solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să oblige pârâta să îi achite suma totala de 8963,52 lei, reprezentând drepturi salariale constând în primele de Paști și de C cuvenite și neacordate pe perioada 2004-2007.

La termenul de judecata din data de 12.12.2007 instanța considerând ca exista o strânsa legătura intre toate dosarele sus menționate, a dispus conexarea acestora la dosarul nr.6708/105/17.10.2007.

Prin întâmpinare pârâta SC SA Bai nvocat excepția prescrierii dreptului la acțiune deoarece potrivit disp. art. 283 alin.l lit. e Codul muncii cererile in vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate in termen de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune in cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori ale unor clauze ale acestora, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 1972 ulterior emis notă privind precizarea situației primelor de Paști și prevăzute de art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă al SC.

Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 278 din 1 februarie 2008 a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă.

admis acțiunile conexe formulate de reclamanți, obligând pârâta să plătească reclamanților sumele brute reprezentând suplimentări salariale de Paști și cum urmează: - suma de 4760 lei, reprezentând prima de C și prima de Paști pe anii 2004 și 2005, - suma de 4760 lei reprezentând prima de C și prima de Paști pe anii 2004 - 2005, - suma de 2380 lei reprezentând prima de C 2004 și prima de Paști 2005, - - suma de 2380 lei, reprezentând prima de C 2004 și prima de Paști 2005, - suma de 3780 lei reprezentând prima de C 2004-2005 și prima de Paști 2005, . - suma de 4760 lei, reprezentând prima de C 2004-2005 și prima de Paști 2004-2005, - - suma de 2380 lei, reprezentând prima de C 2004 și prima de Paști 2005, suma de 9330 lei, reprezentând prima de C 2004 - 2005- 2006 și prima de Paști 2005 - 2006 - 2007, sume ce urmează a fi reactualizate potrivit indicelui de inflație începând cu data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:

A respins excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât cererea a fost înregistrată la data de 17 octombrie 2007, în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de disp. art. 283 alin. 1 lit. din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu- plata drepturilor salariale.

Pe fondul cauzei tribunalul reținut următoarele:

Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2004 prevede în cuprinsul art. 168 ca societatea să acorde salariaților suplimentare drepturilor salariale în cuantum de câte un salariu de bază mediu pe SNP cu prilejul sărbătorilor de Paști și

Prin alin 2 al aceluiași articol, se prevede că pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 să fie introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte menținut pentru anii 2004 - 2005 - 2006 - 2007 suplimentările salariale prevăzute la alin. 1 al art. 168 din CCM.

Coroborând dispozițiile art. 168 din CCM pentru anul 2004 cu cele ale art. 168 din CCM pe anii 2005 - 2006, tribunalul apreciat că părțile au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art. 1 al aceluiași articol. Din cuprinsul CCM și în cursul anilor 2004 - 2005 - 2006 - 2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

După cum rezultă din probele administrate de pârâtă aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit art. 168 alin. 1 din CCM, întrucât deși avea obligația conform Codului Muncii de dovedi că inclus primele de și Paști în salariul de bază, nu făcut dovada plății către reclamanți acestor suplimentări salariale de și Paști pentru perioada 2004 - 2007.

Faptul că în nota întocmită de Comisia Paritară SA se menționează că voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și de să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, nu înseamnă în mod automat că aceste suplimentări au și fost incluse în salariile de bază, cât timp pârâta nu făcut nicio dovadă în acest sens.

Împotriva sentinței primei instanțe, pârâta a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Astfel, se susține, într-un prim motiv de recurs, că dreptul la acțiune al intimatului este prescris în raport de disp.art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii, care arată că termenul în care pot fi introduse acțiuni privind nerespectarea unor clauze din contractul colectiv de muncă este 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune și cum intimatul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă, afirmând că prevederile acestui articol nu au fost respectate, termenul de prescripție aplicabil este cel prevăzut de art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii, astfel că acțiunea intimaților reclamanți este prescrisă.

Pe fondul pricinii, se susține că în mod greșit prima instanță nu a reținut apărarea recurentei în sensul că sumele solicitate au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a procedat și în anul 2003, împrejurare ce rezultă din interpretarea dispozițiilor contractelor colective de muncă din anii 2003-2007, respectiv ale art. 168 alin.2 din aceste contracte, la care s-a făcut referire, rostul menținerii acestui alineat și în contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2007, fiind acela de a arăta modalitatea concretă de acordare a suplimentării salariale prevăzută în alin.1 al art. 168 pe anul 2003, dar și în anii pentru care se încheiau acele contracte colective de muncă.

Așa fiind, susține recurenta, părțile contractului colectiv de muncă au convenit în anul 2003, pentru prima dată, o anumită modalitate de acordare a suplimentărilor salariale și au stabilit ca această modalitate să fie menținută prin inserarea alin.2 al art. 168, reclamantul necontestând că în anul 2003 primit suplimentările salariale ca parte a salariului de bază.

De asemenea, pasivitatea intimaților-reclamanți, care în toată perioada 2004-2007 nu au spus nimic despre faptul că nu și-a primit drepturile salariale negociate și prevăzute în contractul colectiv de muncă, arată că aceșltia cunoșteau că și-au primit banii în salariul de bază.

Punctul de vedere al recurentei, arată aceasta, este susținut și de Comisia Paritară SA, care funcționează în temeiul art. 9 din Contractul colectiv de muncă și care este împuternicită să soluționeze eventualele conflicte în legătură cu aplicarea contractului colectiv de muncă, comisie care a emis la 18.06.2007 o informare către toate structurile teritoriale în care arată că aceste drepturi salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003, iar apoi, la data de 31.08.2007, a emis o Notă asupra precizării situației primelor de Paște și de C, prevăzute în art. 168 din CCM al SA, în care se expune același punct de vedere, iar această precizare făcută de părțile unui contract este obligatoriu să fie luată în considerare.

S-a mai arătat că prima instanță nu a observat că valoarea unei suplimentări este egală cu un salariu de bază mediu pe SNP, sens în care a fost admisă acțiunea și a fost obligată pârâta la plata unor sume echivalente cu salariul mediu brut pe unitate.

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, depunând la dosar o serie de înscrisuri.

În subsidiar, recurenta solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței cu luarea în considerare a ultimului motiv de recurs.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:

În ceea ce privește primul motiv de recurs, este neîntemeiată susținerea recurentei conform căreia acțiunile conexe sunt prescrise și trebuie respinse ca atare, în raport de dispozițiile art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii, ce statuează că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

Astfel, raportat la obiectul acțiunii, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile acestui text de lege, ci cele ale art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, potrivit cărora cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă, printre altele, în plata unor drepturi salariale neacordate, ca în pricina de față. Primele solicitate prin acțiune constituie drepturi salariale, aceasta fiind și terminologia expres folosită în cuprinsul contractelor colective de muncă pe unitate încheiate pe anii 2003 - 2007, care la art. 168 alin.1 prevăd că salariații vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.

Referitor la criticile pe fondul cauzei, nu poate fi primită susținerea recurentei potrivit căreia acțiunile conexe trebuie respinse întrucât primele de C pe anul 2004 și de Paște și de C pe anul 2005 au fost incluse în salariul de bază pe anii 2004, respectiv 2005.

Aceasta, deoarece, o asemenea susținere nu a fost dovedită de recurenta-pârâtă și, fiind vorba de un conflict de muncă, sarcina probei revine angajatorului, conform art. 287 din Codul muncii.

În plus, dacă așa ar fi stat lucrurile, ceea ce în speță nu s-a dovedit, este evident că în contractele colective de muncă pe anii 2004 și 2005 s-ar fi menționat expres că pentru anii respectivi, suplimentările de la alin.1 al art. 168, privind primele de Paște și de C, vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, ceea ce nu s-a întâmplat.

Astfel, în contractul colectiv de muncă pe anul 2004 s-a prevăzut, la art. 168 alin.2, că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu, iar în contractul colectiv de muncă pe anul 2005 s-a stipulat, la art. 168 alin.2, că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art. 168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, fără a se face vreo mențiune în contractele respective privind includerea și în anii 2004 și respectiv 2005 primelor de Paște și de C în salariul de bază.

În raport de cele mai sus-arătate, nota din 31.08.2007 a Comisiei Paritare constituită la nivelul SA, formată din reprezentanți ai societății și ai, prin care s-au adus precizări asupra interpretării art. 168 alin.1 și 2 din Contractele colective de muncă la nivelul SA, încheiate în perioada 2004-2007, de care se prevalează recurenta, nu poate constitui un argument suficient pentru respingerea acțiunilor, câtă vreme recurenta nu a dovedit că primele de C pe anul 2004 și de Paște și C pe anul 2005, prevăzute de art. 168 alin.1 din Contractele colective de muncă pe anii 2004 și 2005, ar fi fost acordate reclamanților prin includerea acestor prime în salariul de bază al acestora pe anii respectivi.

Împrejurarea că acțiunile reclamanților au fost introduse abia în anul 2007 este lipsită de relevanță și nu poate justifica respingerea acțiunilor în condițiile în care acestea au fost promovate înăuntrul termenului de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune prevăzut de art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii.

Recursul pârâtei este însă fondat sub aspectul greșitei obligări a acesteia la plata către reclamanți a unei sume de bani mai mare decât cea cuvenită acestora conform art. 168 alin.1 din contractele colective de muncă pe anii 2004 și 2005 încheiate între SNP SA și salariați, reprezentați de, care prevăd dreptul salariaților la o suplimentare a drepturilor salariale, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA.

Ori sumele reprezentând primele solicitate, avute în vedere de prima instanță și actualizate au fost acordate în raport de conținutul adreselor nr. 1666/2003 și 313/2005 ale recurentei pârâte către toate sucursalele, înscrisuri de care s-au prevalat reclamanții intimați, privind salariul mediu brut la nivelul societății începând cu 01.04.2003 și 01.01.2005, noțiunea de salariu mediu brut neconfundându-se cu aceea de salariu de bază mediu pe societate, prevăzută expres de art. 168 alin.1 din pe anii 2004 și 2005.

Astfel, salariul mediu brut la nivel de unitate include, pe lângă salariul de bază, și sporurile aferente, iar salariul mediu brut a fost stabilit de recurentă, pentru fiecare an, prin împărțirea fondului de salarii, cuprinzând salariile de bază și sporurile, la numărul de personal corespunzător perioadei de calcul.

Din cuprinsul adresei nr. 6576/12.11.2007 a SC, rezultă care a fost cuantumul salariului de bază mediu pe în intervalul 2003-2007, reieșind un cuantum de 681 lei pentru luna martie 2003, 685 lei pentru luna noiembrie 2003, 790 lei pentru luna martie 2004, 799 lei pentru luna noiembrie 2004, de 850 lei pentru luna aprilie 2005, 927 lei pentru luna noiembrie 2005, 1047 pentru luna martie 2006, 1160 pentru luna noiembrie 2006, 1260 pentru luna martie 2007, algoritmul de calcul avut în vedere de recurentă fiind împărțirea fondului salariilor de bază la numărul de personal aflat în evidența în ultima zi a lunilor anterioare celor în care se impunea acordarea suplimentărilor salariale reprezentând primele de Paște și de

În consecință, ținând cont de considerentele mai sus-arătate, Curtea privește recursul pârâtei ca fondat, astfel încât în baza art. 312 alin.1 pr.civ. îl va admite, iar conform art. 312 alin.2 și 3.pr.civ. va modifica în parte sentința în sensul că va reduce cuantumul sumelor la care fost obligată pârâta astfel: pentru, și la câte 2576 lei fiecare, pentru, - și - la câte 1649 lei fiecare, pentru la 6043 lei, menținând restul dispozițiilor sentinței.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 278 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliată în,-,.A,.9, județul P, domiciliată în P,-,. 3. județul P, domiciliată în P,-,. 138C,.B,.21, județul P, - domiciliat în comuna nr. 135, județul P, domiciliată în,-, județul P, domiciliată în Câmpina, str. -.- nr. 12, -.11, județul P, - domiciliată în P,-, județul P și domiciliat în Câmpina, str. - nr. 24, -.2,.B,.19, județul

Modifică în parte sentința în sensul că reduce cuantumul sumelor la care fost obligată pârâta astfel:

- pentru, și la câte 2576 lei fiecare;

- pentru, - și - la câte 1649 lei fiecare;

- pentru la 6043 lei;

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai, 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

- - - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Tehnored /MD

3 ex./09.05.2008

- Tribunalul Prahova

-

ROMÂNIA

GREFA CURȚII DE APEL PLOIEȘTI

20 iunie 2008

Prezenta copie a deciziei civile nr.617 din data de 6 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.-, este conformă cu originalul aflat la mapa de decizii pe anul 2008 și se atestă de noi, fiind irevocabilă, potrivit legii.

S-au anulat taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei conform chitanței fiscale nr.- din data de 14 martie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Grefier șef secție,

ROMÂNIA

GREFA CURȚII DE APEL PLOIEȘTI

20 iunie 2008

Prezenta copie a deciziei civile nr.617 din data de 6 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.-, este conformă cu originalul aflat la mapa de decizii pe anul 2008 și se atestă de noi, fiind irevocabilă, potrivit legii.

S-au anulat taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei conform chitanței fiscale nr.- din data de 14 martie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Grefier șef secție,

ROMÂNIA

GREFA CURȚII DE APEL PLOIEȘTI

20 iunie 2008

Prezenta copie a deciziei civile nr.617 din data de 6 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.-, este conformă cu originalul aflat la mapa de decizii pe anul 2008 și se atestă de noi, fiind irevocabilă, potrivit legii.

S-au anulat taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei conform chitanței fiscale nr.- din data de 23 aprilie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Grefier șef secție,


Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 617/2008. Curtea de Apel Ploiesti