Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Sentința 66/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie,Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR.66/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 8 OCTOMBRIE 2008
PREȘEDINTE: Niculina Țiț judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Elena Pașcan
ASIST. JUD. - - -
- -
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă, având ca obiect "calcul drepturi salariale", formulată de reclamanții G și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării, Secția Parchetelor Militare, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâtul Ministerul Apărării, lipsă fiind reclamanții și reprezentanții celorlalți pârâți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței, reprezentantul Ministerului Apărării arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru Ministerul Apărării, pe excepția de neconstituționalitate a unor articole din nr.OUG137/2000 invocată în cauză, arată că este inadmisibilă deoarece Curtea Constituțională s-a pronunțat recent prin mai multe decizii, prin care a declarat neconstituționale unele articole din nr.OUG137/2000. Potrivit dispozițiilor art.31 alin.1 din legea nr.47/1992, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru instanțe.
Referitor la excepția prematurității invocată de Ministerul Apărării, arată că o susține și solicită respingerea acțiunii ca prematur introdusă, reclamanții având obligația să formuleze contestație la Parchetul de pe lângă
Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că este dreptul exclusiv al legiuitorului să acorde anumite drepturi unor categorii de salariați și nu poate reține existența unei discriminări.
În subsidiar solicită admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor. Depune la dosar concluzii scrise.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr-, reclamanții G și au chemat în judecată pârâții Ministerul Apărării - Secția Parchetelor Militare - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru obligarea la plata diferențelor salariale reprezentând indexările din anul 2007 (5% din 1.01.2007 față de nivelul lunii decembrie 2006, 2% din 1.04.2007 față de nivelul lunii martie 2007 și 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul septembrie 2007), actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective. S-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare plății acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt procurori militari la Parchetul Militar Iași, Biroul B și sunt discriminați contrar prevederilor art.1 din nr.OG137/2000, față de restul personalului pentru care Guvernul a acordat indexările pentru anul 2007, deși aceste indexări au fost acordate ca efect al creșterii prețurilor în anul 2007 față de 2006.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Apărării a solicitat respingerea acțiunii ca prematur formulată, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. A arătat că susținerile reclamanților privind acordarea indexărilor unor categorii de magistrați ai, respectiv Parchetul de pe lângă sunt eronate, deoarece la data apariției nr.OG10/2007, dispozițiile din Legea nr.154/1998, referitoare la judecătorii, procurorul general și adjuncții săi, nu mai erau în vigoare, astfel că trimiterea pe care o face art.1 din această ordonanță la anexele I și III din Legea nr.154/1998, nu poate avea ca efect acordarea unor creșteri salariale acestei categorii de magistrați.
A solicitat totodată chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca în cazul admiterii acțiunii și obligării Ministerului Apărării la plata sumelor pretinse, chematul în garanție să fie obligat la rândul său, să asigure Ministerului Apărării sumele respective.
Ministerul Public prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, invocând neconstituționalitatea dispozițiilor art.2 alin.1 și art.11 din nr.OG137/2000. A invocat excepția privind necompetența instanței și inadmisibilitatea acțiunii.
Potrivit dispozițiilor art.II din nr.OUG75/2008, cauza a fost trimisă spre competentă soluționare Curții de APEL BACĂU.
În ceea ce privește excepțiile invocate, acestea urmează a fi respinse.
Astfel, competența soluționării cauzei, aparține Curții de APEL BACĂU, ca instanță de drept comun, față de natura litigiului și dispozițiile speciale ale nr.OUG75/2008.
Nici excepția inadmisibilității și prematurității acțiunii nu pot fi reținute, reclamanților neputându-le fi împiedicat dreptul de acces la o instanță de judecată pentru soluționarea pretențiilor privitor la drepturile salariale ale acestora.
În ce privește fondul cauzei, urmează a se constata caracterul întemeiat al pretențiilor deduse judecății, față de considerentele ce se vor dezvolta:
Din succesiunea reglementărilor privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești (Legea nr.50/1996, nr.OG83/2000, nr.OUG177/2002) rezultă că "indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege. Această valoare, corectată periodic în raportde evoluția prețurilor de consumse aplică de drept personalului salarizat potrivit acestor acte normative".
Potrivit art.35 din nr.OUG27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal din sistemul justiției, "drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță sunt brute și impozabile. Acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale".
În baza art.1 din nr.OG10/2007, în cursul anului 2007, salariile de bază - astfel cum au fost majorate potrivit nr.OG3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit nr.OUG24/2000, aprobată prin Legea nr.383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică prevăzute în anexele II și III din Legea nr.154/1998, urmau să fie majorate în 3 etape, respectiv cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007. Respectivul act normativ a intrat în vigoare conform art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000 la data de 2.02.2007 și se aplică conform art.32 începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Prin urmare, faptul că ulterior, respectiv la 12.03.2007, art.35 al nr.OUG27/2006 a fost abrogat prin art.1 pct.17 din Legea nr.45/2007 nu mai putea împiedica aplicarea nr.OG10/2007, referitoare la indexările salariale și categoriei profesionale în care se regăsesc magistrații.
Susținerile Ministerului Apărării potrivit cărora este dreptul exclusiv al legiuitorului să reglementeze creșterile salariale pentru anumite categorii de demnitari sau funcționari publici și că nu au fost încălcate prevederile art.14 din CEDO referitoare la interzicerea discriminării nu pot fi reținute. Nici apărările Ministerului Public - Parchetul de pe lângă privind fondul cauzei, cu referire la inexistența vreunei discriminări față de modul special de reglementare pentru această categorie de personal, nu pot fi reținute.
Trebuie astfel avut în vedere conținutul și caracterul acestui drept solicitat de reclamanți, de a beneficia de unele prestații sociale, evident de natură salarială. Așa cum a fost reglementată, indexarea a fost acordată pentru mai multe categorii de personal, printre care și magistrații, pentru un anumit scop, respectiv înlăturarea totală sau parțială a efectului creșterii prețurilor pentru bunurile de consum.
Trebuie de asemenea subliniat că în niciun caz, temeiul acordării acestor adaosuri salariale nu a fost o măsură de protecție socială a unor categorii socio-profesionale cu venituri salariale restrânse, deoarece au caracterul unei indexări legale, aplicabile deopotrivă unei categorii largi de angajați ai autorităților și instituțiilor publice, în condițiile existenței inflației, pentru acoperirea unei părți din rata inflației.
Cu toate acestea, reclamanților nu le-a fost acordat pentru anul 2007 acest adaos salarial, deși anterior, dar și ulterior - în anul 2008 aceste adaosuri au fost prevăzute și acordate cu acest titlu.
În concluzie, unul și același element (constând în majorarea legală prin indexare pentru acoperirea devalorizării monedei naționale) produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare al personalului din unitățile finanțate din fonduri bugetare, în funcție de apartenența la o anumită categorie socio-profesională.
Ori, sistemul de salarizare este guvernat, printre altele, de două principii fundamentale: cel al egalității de tratament (art.154 Codul muncii ) și cel al diferenței salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, cu calitatea și cantitatea muncii, respectiv condițiile de muncă. Ca atare, principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate în aceeași situație - a depunerii unei activități în muncă și a erodării salariilor din cauza creșterii indicelui prețurilor de consum și a inflației -. Deci tuturor acestor persoane trebuie să li se recunoască pentru același element faptic generator de drepturi salariale, același element salarial: indexarea anuală.
Din moment ce reclamanții sunt într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul personalului sub aspectul influenței inflației rezultă că reclamanții nu pot fi tratați diferențiat prin refuzul acordării indexării în anul 2007.
Aceasta cu atât mai mult cu cât nu există o justificare obiectivă și rezonabilă a excluderii lor, deoarece criteriul acordării indexării pentru anul 2007 este unul și același: creșterea indicelui prețurilor de consum și a inflației în anul 2007 față de anul 2006.
În acest caz, suntem din punctul de vedere al practicii Curții Europene, potrivit art.14 CEDO, în prezența unei discriminări, de vreme ce legiuitorul s-a preocupat la un moment dat, doar de menținerea puterii de cumpărare a celorlalți salariați cu excepția categoriei din care fac parte reclamanții.
Diferența de tratament instituită prin nr.OG10/2007, pentru anul 2007, nu se întemeiază așa cum s-a reținut pe nicio justificare obiectivă și rezonabilă cu atât mai mult cu cât, menținându-se condițiile și criteriile acordării indexărilor, aceste drepturi au fost reluate și pentru această categorie de personal în anul următor - 2008 (Legea nr.45/2007 - majorarea începând cu 1.04.2008 cu 2% față de luna decembrie 2007 și respectiv cu 1 octombrie 2008 față de luna septembrie 2008).
De altfel Curtea Europeană s-a pronunțat constant cu privire la calitatea de "bun" a drepturilor prevăzute de sistemele de protecție socială (. împotriva Austriei/16.12.1974, împotriva Austriei/1996). Este de reținut că în cazul în care dreptul garantat poate fi mărit periodic, doar cuantumul său poate fi supus unor restricții, nu și acordarea acestuia ca atare.
Nu în ultimul rând este de menționat că soluția privind admiterea acțiunii nu contravine practicii constituționale cu referire la aplicarea nr.OG137/2000.
Instanța prin soluția pronunțată și față de argumentația acesteia, nu adaugă la lege, ci reținând calitatea de bun garantat a acestui drept, conform atât practicii Curții Europene cât și a, reține că diferența de tratament aplicată la un moment dat reclamanților nu are o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă (Decizia în interesul legii nr.21/2008 a J).
Față de aceste considerente, curtea va admite acțiunea și vor fi obligați pârâții, Ministerul Public - Parchetul - Secția Parchetelor Militare să plătească reclamanților drepturi salariale potrivit dispozitivului sentinței, în sumă reactualizată, având în vedere că reclamanții sunt îndreptățiți să pretindă repararea prejudiciului suportat ca urmare a neplății sumelor datorate.
În ceea ce privește solicitarea obligării pârâtului de a include și aloca în bugetul Ministerului Publica sumelor necesare plății drepturilor acordate reclamanților, acestea se vor admite, având în vedere art.13 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice potrivit căruia acesta coordonează acțiunile ce sunt în sarcina Guvernului cu privire la sistemul bugetar, pregătește bugetele anuale și bugetele de rectificare. Drepturile salariale solicitate de reclamanți nu pot fi plătite decât în măsura în care pârâtul în calitatea sa va aloca sumele necesare, în lipsa stabilirii unei obligații concrete hotărârea judecătorească fiind lipsită de conținut, situație ce ar contraveni principiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Ca urmare a admiterii acțiunii față de pârâtul, urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Apărării față de același pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile invocate.
Admite acțiunea având ca obiect "calcul drepturi salariale", formulată de reclamanții G, cu domiciliul ales la Parchetul Militar Iași - Biroul B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării, Secția Parchetelor Militare, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Obligă pârâții Ministerul Apărării Naționale și Parchetul - Secția parchetelor militare( 02520 B) să plătească reclamanților drepturile reprezentând creșteri salariale de: 5% începând cu 1.01.2007, față de nivelul salariului brut din decembrie 2006, 2% începând cu 1.04.2007, față de nivelul salariului brut din martie 2007 și 11% începând cu 1.10.2007, față de nivelul salariului brut din septembrie 2007, actualizate cu indicele de inflație, până la data plății efective.
Obligă Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI,
- - - - - -
GREFIER,
red.sent./5.11.2008
tehnored.M/6.10.2008/8 ex.
Președinte:Niculina ȚițJudecători:Niculina Țiț, Elena Pașcan, Paul Dolgoș
