Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 667/
Ședința publică din 25 aprilie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,- și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, în reprezentarea intereselor Ministerului Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr. 2930 din 22 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.
De asemenea, se constată că au sosit relațiile solicitate de la Tribunalul Harghita.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea înaintată la 9 iulie 2007 la Tribunalul Harghita, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, solicitând obligarea în solidar a pârâților la plata sporului de stres în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioade diferite, precum și pentru viitor, în condițiile art.47 din Legea nr. 50/1996.
În motivare, reclamanții au relevat că își desfășoară activitatea la Tribunalul Harghita în calitate de personal conex personalului auxiliar de specialitate și potrivit art.47 din legea sus citată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar. Ulterior, prin art.42 din nr.OG83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, art.47 din lege a fost abrogat. Reclamanții au mai relevat că prin art.50 alin.2 din nr.OUG177/2002 s-a prevăzut că pe data intrării în vigoare a ordonanței de urgență se abrogă art.1 ind.1, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr.50/1996. Că, în art.41 din OUG nr.27/2006 se prevăd expres că se abrogă numai OUG nr.177/2002, nu și Legea nr.50/1996, context în care dreptul prev. de art.47 din această lege a rămas în vigoare și trebuie acordat de la data apariției actului normativ precum și pe viitor. În fine, reclamanții au precizat că dreptul salarial pe care-l solicită a fost acordat în baza Legii nr.50/1997 și suprimat prin OUG nr.83/2000, însă Legea nr.24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru eliberarea actelor normative, prevede că dispoziția unei legi organice nu poate fi modificată printr-un act normativ de valoare inferioară, respectiv ordonanță a guvernului, în disprețul principiului constituțional al supremației legii. De asemenea, potrivit normelor de tehnică legislativă, în materia salarizării magistraților și personalului auxiliar de specialitate, guvernul este abilitat a emite ordonanță de urgență, pentru modificarea sau completarea unor dispoziții legale și, nicidecum, pentru abrogarea unor atare prevederi.
Prin sentința civilă nr. 2930/22 noiembrie 2007 Tribunalului Harghita, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pe fond s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanți și pârâții au fost obligați să le plătească în solidar sumele, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, după cum urmează: -1.634 lei pentru perioada februarie 2007- iulie 2007, -1.634 lei pentru perioada februarie 2007-iulie 2007, -6.323 lei pentru perioada iulie 2004-iulie 2007, -4.673 lei pentru perioada iulie 2004- iulie 2006, -6.256 lei pentru perioada iulie 2004-iulie 2007, -1.634 lei pentru perioada februarie 2007-iulie 2007, -1.997 lei pentru perioada noiembrie 2006-iulie 2007 și -1.960 lei pentru perioada februarie 2007-iulie 2007, în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu luna 01.08.2007, precum și pentru viitor.
Împotriva sentinței civile menționate, Ministerul Justiției a înaintat în termen legal recurs, solicitând modificarea în tot a acesteia, rejudecarea pricinii și respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile formulate de reclamanți, cu invocarea motivelor prev. de art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă.
În opinia recurentului, instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, deoarece OG nr.83/2000 a fost aprobată prin Legea nr.334/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, act normativ de același grad. Prevederile Constituției României, precum și ale Legii nr.24/2000 republicată, nu prevăd nicio condiție cu privire la abrogare și nici nu lipsește de efecte juridice abrogarea unei norme superioare printr-o normă inferioară. normei de drept este concret, anume că "trebuie abrogate" prevederi contrare de același nivel sau de nivel superior. Recurentul apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata și în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, adăugând la legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate, deoarece numai legiuitorul poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a apreciat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății, deoarece art.47 din Legea nr.50/1996, pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, s-a aflat în vigoare de la data de 1 octombrie 2000, când a fost emisă OG nr.83/2000 care a abrogat în mod expres acest articol. Astfel, potrivit art.1 pct.42 din OG nr.83/2000, art.47 din legea sus citată a fost abrogat în mod expres. În fine, în opinia recurentului, nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.
În termen legal s-a declarat recurs și de către Direcția Generală a Finanțelor Publice H, în reprezentarea intereselor Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitându-se modificarea în tot a soluției instanței de fond și respingerea acțiunii față de MEF, pentru lipsa calității procesual pasive a acestuia.
S-a invocat motivul prev. de art.304 pct.9 pr.civ. relevându-se că în materia litigiilor de muncă cererea de chemare în garanție este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu nu există raporturi juridice de muncă. Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât ministerul nu se confundă cu bugetul de stat, rolul acestuia fiind de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale. Împrejurarea că ministerul răspunde, în calitate de instituție publică, pentru elaborarea bugetului de stat, nu poate constitui temeiul legal al obligării la plata drepturilor de natură salarială pretinse de reclamanți.
Recursurile declarate în cauză sunt fondate, însă pentru considerentele ce se vor releva în continuare:
Reclamanții, sunt încadrați la Tribunalul Harghita în calitate de șoferi și aprozi, în opinia reclamanților fiind personal auxiliar de specialitate conex. În atare situație, reclamanții se prevalează de dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 republicată, conform cărora "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar".
Conform art.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, acest personal este format din: grefier, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni și registratori. Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești funcțiile de agent procedural și aprod.
Ulterior, la art.3 din legea nr.17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.567/2004, s-a prevăzut aceiași componență a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, cu mențiunea că sunt conexe acestui personal funcțiile de agent procedural, aprod și șofer. Din formularea textului de lege menționat rezultă fără echivoc faptul că funcția de șofer nu face parte intrinsecă din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, fiind o funcție conexă acestui personal.
Prin Ordonanța nr.8 din 24 ianuarie 2007 s-a reglementat salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești în care la anexa 1 sunt incluși și șoferii, însă este vorba de noțiunea generică de "personal auxiliar" și nu aceea de "personal auxiliar de specialitate". În anexa nr.1 la ordonanță pct.A, șoferii sunt trecuți la categoria funcții de execuție, prevăzându-se coeficientul de multiplicare, fără însă a se prevedea grade sau trepte de vechime în specialitate, astfel cum s-a stabilit în privința tuturor categoriilor de grefieri la care s-a făcut referire mai sus.
Cele de mai sus conduc la concluzia inechivocă, anume, aceea că, șoferii nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, fiind vorba de o funcție conexă și distinctă și având un tratament de salarizare diferențiat.
Ca atare, reclamanților nu le sunt incidente dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, pentru a putea beneficia de sporul de 50% din salariul de bază lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Față de cele ce preced, fiind incident motivul prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, urmează a se admite recursurile declarate în cauză și a se modifica în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți, având petitul sus indicat.
În situația dată, nu se impune analiza celorlalte motive de recurs invocate în cauză de cei doi recurenți și nici invocarea din oficiu a unor motive de casare de ordine publică, conform art.306 coroborat cu art.304 ind.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 2930/22 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- și, în consecință:
Modifică în tot sentința civilă nr. 2930/22 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-, în sensul că respinge acțiunea reclamanților,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exemplare
16.05.2008
Jud.fond.;
Asist. jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
