Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 7298/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(5911/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.7298/
Ședința publică din data de 10 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC SA B prin, împotriva sentinței civile nr.848 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Litigii de Muncă Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta pârâtă SC SA B, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/06.04.2004, atașată la fila 27 dosar, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta pârâtă SC SA B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul recurentei pârâte SC SA, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.848 din 30.04.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal s-a dispus admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SA prin lichidator judiciar SPECIALIST; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale aferente sărbătorilor de C și de Paști din perioada 2005-2007, în cuantum de 694 lei C 2005, 834 lei - Paști 2006, 899 lei - C 2006, 892 lei - Paști 2007, 1080 lei C - 2007, cu actualizarea la data plății; a fost respinsă ca fiind prescrisă acțiunea reclamanților vizând suplimentări salariale pentru sărbătorile de C 2004 și Paști 2005.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin art. 168 din CCM la nivelul societății pentru anii 2003-2007 are aceeași formulare în toate contractele prevăzându-se că salariații societății cu ocazia sărbătorilor de Paști și C vor beneficia de suplimentarea drepturilor salariale egale în cuantum cu salariul de bază mediu pe unitate.
Potrivit art. 168 alin. 2 din CCM pentru anii 2003-2004 s-a prevăzut că pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu, iar pentru anii 2005-2006 același articol prevede că în anul 2003, suplimentările de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Din cele expuse rezultă că drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM la nivel de unitate pentru anii 2003-2007 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003, întrucât în ipoteza în care nu ar fi intenționat să acorde aceste drepturi și pentru anii următori, nu le-ar fi prevăzut în art. 168 alin.1.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii.
În motivarea recursului se invocă critici de fond ale sentinței prin care se arată că reclamantului nu i se cuvin drepturile acordate prin sentința recurată deoarece acestea au fost incluse în salariu conform CCM.
O altă critică se referă la faptul că societatea se află în insolvență și prin urmare cauza trebuia suspendată în conformitate cu art. 36 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
În acest sens recurenta menționează că a depus la instanța de fond toate documentele doveditoare din care rezultă că se află în procedură de insolvență și s-a solicitat suspendarea judecății, însă instanța nu a ținut cont de acest aspect, procedând la judecarea în fond a cauzei la data de 30.04.2009.
Intimatul nu a depus întâmpinare și nici concluzii scrise.
În recurs recurenta a depus dovezi din care rezultă că societatea se află în procedura insolvenței.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate cât și din oficiu conform art. 3041proc. civ. Curtea constată că se impune admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea acesteia primei instanțe.
Curtea reține că prima instanță a soluționat cauza cu încălcarea dispozițiilor legale privind suspendarea cauzei în situația în care societatea pârâtă se află în procedura insolvenței, iar prin art. 36 din Legea nr.85/2006 s-a prevăzut o situație de suspendarea de drept obligatorie a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare de la data deschiderii procedurii.
Curtea constată și reține că atât la judecata în primă instanță cât și la judecata în recurs recurenta-pârâtă a depus dovezi certificate din care rezultă că în cazul acestei societății a fost deschisă procedura insolvenței, astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 36 din Legea nr.85/2006.
Prin urmare, având în vedere că pe de o parte prima instanță nu s-a pronunțat sub nici un fel asupra acestei cereri de suspendare, ceea ce echivalează cu existența unui motiv de casare, iar pe de o parte dispozițiile art. 36 din Legea nr.85/2006 stabilesc că "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale cu excepția căilor de atac promovate de societatea debitoarea", și în prezenta cauză ne aflăm într-o cale de atac (în recurs), se impune așadar admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se pronunța prima instanță cu privire la cererea de suspendare a acțiunii de față în raport de probele aflate la dosar și de dispozițiile art. 36 din Legea nr.85/2006.
Curtea reține de asemenea că cererea de chemare în judecată adresată instanței de fond, prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate reprezintă ocerere de realizare a dreptului de creanțăîmpotriva debitorului, iar nu o acțiune în constatarea unui drept.
Pentru aceste motive, Curtea în temeiul art. 312 proc. civ. urmează să dispună admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă SC SA B cu sediul în B, B-dul - - nr.11 bis, sector 1 prin cu sediul în B,-, -7,.A,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.848 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Litigii de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în Comuna, județul
Casează sentința atacată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
5 ex.
6.01.2010
Jud.fond:
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
