Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 7524/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7524
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
***************************
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 10 2009, privind recursurile formulate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI D PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței nr. 1105 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică din data de 10 2009, au fost consemnate într-o încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1105 din 6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, s-a respins excepția necompetentei materiale si excepția inadmisibilității invocate de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor si in consecință s-a respins acțiunea fată de acest pârât.
S-a admis in parte cererea.
A obligat pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție în favoarea reclamanților la plata sumelor nete de 8677 lei pentru reclamanta -, 7993 lei pentru reclamanta -, si 8679 lei pentru reclamanta, reprezentând diferențelor de drepturi bănești rezultate ca urmare a indexărilor prevăzute de art. 1 din OG 10/2007, reactualizate până la data plătii efective si plata dobânzii legale, precum si plata in continuare a acestor drepturi.
A admis cererea de chemare in garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor si obligă chematul in garanție să ia masuri pentru alocarea fondurilor necesare plătii sumelor menționate.
A obligat pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut, că eclamanții sunt procurori a Parchetul de pe lângă Inalta C de Casatie si Justiție - Directia Nationala Anticoruptie și se consideră discriminați, deoarece judecătorilor de la ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Curtea Constituțională și procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție le au fost aplicate indexările prevăzute de art 1-4 din OG nr 10/31 01 2007.Fiind exceptați judecătorii de la Curțile de Apel,Tribunale și Judecătorii.
Față de această situație instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile următoarele prevederi legale: art. 1 din OG nr. 10/2007; lega nr.154/1978 anexa 2/2 de la punctul 7 la 15; art.126 alin 1 din Constituția României, art. 2 alin 1 - 3 și art. 27 din OG nr. 137/2000, care au următorul conținut:
Art. 1 din OG nr. 10/2007 - In anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar,aprobată prin Legea nr.383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor nr. II și III nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare,astfel cum au fost majorate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 12 2006,se majorează în 3 etape, astfel:
- a) cu 5 % începând cu data de 01. 01. 2007, față de nivelul din luna 2006;
- b) cu 2% începând cu data de 01 04 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
- c) cu 11 % începând cu data de 01 10 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Anexa 2/2 de la punctul nr. 7 la 15 din Legea nr. 154/1976 - Curtea Supremă de Justiție:
7.Președinte - 20,300
8.Vicepreședinte - 17,900
9.Președinte de Secție-15,200
10.Judecător - 13,900
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție:
11.Procuror general - 16,500
12.Prim adjunct al procurorului general - 14,600
13.Adjunct al procurorului general - 14,300
Curtea Constituțională
14 Președinte - 20,300
15 Judecător - 17,900
Art.126 alin 1 din Constituția României - Justiția se realizează prin ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Art. 2 alin 1-3 și art. 27 din OG nr. 137/2000
- 1.Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex,orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice.
-2.Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzut la alin (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.
-3.Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Conform prevederilor art. 126 alin 1 din Constituția României " Justiția se realizează prin ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Prin art. 1 din OG nr. 10/2007 s-a prevăzut majorarea în 3 etape, a salariilor din sectorul bugetar după cum urmează:
a) cu 5% începând cu data de 01. 01. 2007, față de nivelul din luna 2006;
b) cu 2% începând cu data de 01 04 2007, față de nivelul din luna martie 2007,
c) cu 11 % începând cu data de 01 10 2007,față de nivelul din luna septembrie 2007.
Dar au fost majorate și salariile judecătorilor de la ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
De la majorările respective au fost exceptați judecătorii si procurorii de la curțile de apel, tribunale și judecătorii fără a se preciza natura excluderii.
Astfel că în cauză sunt incidente prev. Art. 2 alin 1 din OUG nr. 137/2000, reclamanții fiind discriminați prin nemajorarea salariilor în 3 etape în anul 2007 conform art. 1 din OG nr.10/2007.
Susținerea pârâților Ministerul d e Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor, în sensul că reclamanții au un statut special și au beneficiat de creșteri substanțiale ale salariilor în anul 2006 cât și în anul 2007 nu poate fi primită de instanța pentru următoarele considerente:
Reclamanții - procurori - având un statut special primesc pentru activitatea pe care o desfășoară un salariu nominal. Baza acestui salariu o reprezintă valoarea forței de muncă, complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară procurorii, precum și nivelul îngrădirilor care sunt impuse acestora de reglementările legale.
Salariul real constă în cantitatea de bunuri și servicii pe care le pot obține reclamanții - procurori cu salariul nominal.
In mod normal, raportul dintre salariul nominal și salariul real, trebuie să fie același, adică în perioade diferite cu aceeași sumă de bani primită să se poată cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.
Tocmai in acest sens statul intervine anual și indexează salariile, salariaților bugetari pentru a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
In acest sens s-a procedat la majorarea salariilor conform ar. 1 din OG nr. -, majorare de la care au fost excluși judecătorii de la judecătorii,tribunale și Curțile de Apel, astfel că în cauză sunt incidente prev. Art.2 alin 1 din OG 137/2000.
Deoarece pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și
Justiție B, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, nu au eliminat discriminarea prin mediere, reclamanților li s-a deschis calea unei acțiuni pentru acordarea de drepturi bănești de care au fost lipsiți prin excluderea de la majorarea salariilor prin indexare începând cu data de 01.01.2007.
Au fost respinseexcepția necompetentei materiale a instanței i si excepția inadmisibilitățiiinvocate de pârâtul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Justiție și Casație, deoarece odată constatată existența discriminării, art. 21 din OG nr. 137/2000 prevede posibilitatea persoanei discriminate să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
Or, dispozițiile art. 281 din Codul muncii prevăd că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor de muncă, precum și a cererilor privind raporturile juridice între partenerii sociali.
De asemenea, potrivit art. 295 alin 2 din Codul muncii, prevederile Codului muncii se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă".
Pe de altă parte, în conținutul art. 5 și 6 Codul muncii este reglementată instituția discriminării, în ceea ce privește drepturile prevăzute în legislația muncii, astfel încât competența de soluționarea acestei cereri, în primă instanță, aparține - conform art. 2 pct1 lit. c cod procedură civilă - tribunalelor (secției conflicte de muncă și asigurări sociale).
S-a admisexcepția lipsei calității procesuale pasiveinvocată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință s- respins cererea față de acest pârât, având în vedere că acesta nu are atribuții privind plata drepturilor de natură salarială către reclamanți, reclamanții nefiind angajații acestei instituții.
Instanța a admiscererea de chemare în garanțiea Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Justiție și Casație și a obligat chematul în garanție să aloce fondurile necesare achitării sumelor cuvenite reclamanților întrucât otrivit p. art.118 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții, potrivit art. 19 din aceasta lege, de a dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, precum si cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare.
Iar potrivit art. 3 alin. 1 din HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în acest sens, următoarele atribuții: elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanțată si plătită, dacă nu este aprobată potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI D PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului său, Direcția Generală a Finanțelor Publice Dac riticat soluția instanței de fond întrucât în mod greșit a fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului economiei și Finanțelor, având în vedere faptul că Ministerul Finanțelor nu este subiect de drepturi și obligații în raporturile cu reclamanții și nu există o garanție legală care să poată fi invocată.
În motivarea recursului făcut de Direcția Națională Anticorupție, aceasta arată că hotărârea instanței de fond este criticabilă atâta timp cât majorările solicitate au vizat alte categorii de salariați decât magistrații.
În motivele de recurs formulate de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ este criticată hotărârea instanței de fond întrucât a fost dată cu încălcarea competenței, iar în ceea ce privește fondul cauzei prin această pronunțare s-a schimbat sistemul de salarizare a magistraților depășindu-se atribuțiile puterii judecătorești.
Pe de altă parte trebuia avut în vedere că intimații- reclamanți nu fac parte din corpul funcționarilor publici.
În mod greșit plata drepturilor a fost făcută actualizat cu rata inflației, acordându-se și plata dobânzii legale.
Recursurile sunt nefondate.
Într-adevăr, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art.1 alin 1 și alin. 11 precum și dispozițiile art. 27 din OUG nr 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că se dă în competența instanțelor judecătorești atribuția de a anula prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală neavute în vedere de legiuitor, sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
Prevederile normative, însă, care au exceptat categoria judecătorilor, procurorilor și asistenților judiciari de la indexarea salariilor în perioada respectivă, contravin însă și prevederilor directivei 2000/78/CE, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, care definește discriminarea directă ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile.
Ori în speță era vorba despre indexarea salariilor personalului din sectorul bugetar, indexare care avea ca scop acoperirea devalorizării veniturilor salariale ca urmare a inflației, situație în care se aflau și judecătorii procurorii și asistenții judiciari.
De altfel această indexare a fost prevăzută inițial prin art 35 din OUG nr. 27/2006, text ce a fost abrogat prin legea nr 45/2007 ce a intrat în vigoare la 12 martie 2007 și deci cel puțin pentru indexarea cu 5% începând cu 01 ianuarie 2007 exista un cadru legal.
Potrivit dispozițiilor art 148 din Constituția României, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Așa cum s-a arătat prevederile actelor normative care exclud magistrații de la indexările respective contravin prevederilor comunitare în materie de discriminare, astfel că instanța de fond nu a făcut decât să dea relevanță acestor din urmă prevederi constatând că s-a produs o discriminare.
Din această perspectivă critica recurentului nu este întemeiată. Nici critica privind reactualizarea sumelor respective nu este întemeiată prin faptul că reclamanții nu au primit indexările respective creându-li-se un prejudiciu ce cuprind și devalorizarea sumelor respective ca urmare a inflației, precum și dobânda legală cuvenită.
De asemenea, este neîntemeiată și critica privind greșita respingere a excepției de necompetență materială și a excepției inadmisibilității invocată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ deoarece odată constatată existența discriminării, art. 21 din OG 137/2000 prevede posibilitatea persoanei discriminate să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit. Ori, dispozițiile art. 281 Codul muncii prevăd că jurisdicția muncii are ca obiect tocmai soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea contractelor de muncă.
Prin urmare, sunt neîntemeiate criticile formulate de recurentul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ.
În ceea ce privește critica DGFP D privind admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de MINISTERUL PUBLIC - parchetul de pe lângă ICCJ este apreciată ca neîntemeiată, întrucât nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare, astfel că și acest recurs este privit ca nefondat.
De asemenea, critica recurentului Direcția Națională Anticorupție privind faptul că OUG 10/2007 vizează alte categorii de salariați decât magistrații este neîntemeiată, potrivit artt.1 OG 10/2007 au fost majorate și salariile judecătorilor de la ICCJ, Curtea Constituțională și Procurorii de la Parchetul de pe lângă ICCJ, fără a se preciza natura excluderii judecătorilor și procurorilor de la Curțile de Apel, tribunale și judecătorii, în cauză fiind operabile dispozițiile art.2 alin.1 din OUG 137/2000, astfel cum s-a arătat mai sus.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 Cod pr.civilă vor fi respinse recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI D PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței nr. 1105 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, ,.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
28.01.2010
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Florica Diaconescu, Mariana Pascu
