Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 870/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6475/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 870/
Ședința publică de la 17.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 3: Lizeta
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.6094/09.10.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr.11591/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimatul-pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 10.02.2010, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6094/09.10.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, a obligat pârâtul Ministerul Justiției să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând spor de suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară pentru perioada 01.02.2007-09.10.2009 și în continuare pentru viitor și la plata dobânzii legare aferente curse de la data introducerii acțiunii - 17.06.2008 până la data plății, a respins cererea de actualizare cu indicele de inflație ca neîntemeiată; a obligat pe pârâtul Ministerul Justiției la efectuarea mențiunilor privind sporul în carnetul de muncă al reclamantului, a respins cererea față de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În considerente a reținut că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistrații, precum si personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de "un spor de 50% din salariul de baza brut lunar".
Acest text de lege a fost insa abrogat prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996.
Activitate de legiferare intră în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art. 73 alin. 1 din Constituție, adoptă legi constituționale, organice și ordinare.
În temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atribuția adoptării de acte normative Guvernului, care emite ordonanțe, în temeiul aceleiași legi speciale, însă numai în limitele și condițiile prevăzute în acea lege ( art. 108 alin. 3 din Constituție). Asemenea ordonanțe nu pot fi emise decât pentru domeniul de reglementare a legilor ordinare, iar nu și al legilor organice.
OG nr. 83/2000 a fost emisă, așa acum rezultă din preambul, în baza art. 1 lit. q) pct. 1 din Legea nr.125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
La rândul ei, Legea nr. 24/2000, în vigoare la data emiterii OG nr. 83/2000, definește completarea, modificarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 și 62, reieșind că acestea sunt instituții juridice diferite, cu efecte distincte.
Prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să abroge Legea nr.50/1996, nici total, nici parțial.
Prin emiterea OG nr.83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptată de Parlamentul României, încălcându-se dispozițiile art. 108 alin.3 cu referire la art. 73 alin.1 din Constituția României.
Abrogarea art. 47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ.
Art. 1 pct. 42 și art. 9 alin. 2 paragraful 1 din OG nr. 83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legilor speciale, sunt neconstituționale, conform art. 147 alin.1 din Constituție și își încetează efectele.
normelor de abrogare conținute în art. 1 pct. 42 și în art. 9, alin. 2 din OG nr. 83/2000, conduce la concluzia că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 sunt rămase în vigoare. Dispozițiile art. 47 care reglementau aplicarea sporului de 50% au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, producându-și efectele în continuare.
De altfel, Înalta Curte de Casație si Justiție s-a pronunțat cu privire la existenta dreptului categoriilor de salariați din care face parte si reclamantul la plata sporului de suprasolicitare neuropsihica, prin Decizia nr. 21 din 10.03. 2008 data in recursul in interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție ce a format obiectul dosarului nr. 5/2008 stabilind ca: "În interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritarii judecătorești, republicata; Constata ca judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizația bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar si după intrarea in vigoare a G nr. 83-200, aprobata prin Legea nr. 334/2001".
Decizia sus-menționată este obligatorie pentru instanțe potrivit dispozițiilor art. 329 alin 3 din Codul d e procedura civila, astfel încât soluția de admitere se justifică si prin prisma acesteia.
Potrivit art. 87 din Legea nr.303/2004, pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
Având în vedere textul enunțat, sporul de 50% se cuvine personalului de specialitate juridică asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, din care face parte reclamantul.
Totodată, a fost obligat pârâtul la plata dobânzii legale curse de la data introducerii acțiunii, soluție justificată de dispozițiile art. 1088. civ. art. 161 alin. 4 Codul muncii și OG nr.9/2000, pârâtul fiind în culpa pentru neacordarea sumelor cuvenite reclamantului cu titlu de drepturi salariale, determinând obligarea la daune interese pentru repararea prejudiciului.
În ceea ce privește actualizarea sumelor cu indicele de inflație, instanța constată că pentru aceeași sumă nu se pot acorda două compensații, iar legea nu prevede compensarea cu rata inflației, astfel că cererea cu acest obiect a fost respinsă ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile Decretului nr.92/1976, pârâtul a fost obligat la efectuarea mențiunilor privind aplicarea sporului în carnetul de muncă ale reclamantului
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
Prin recursul formulat recurenta a arătat că pronunțarea unei hotărâri prin care să se acorde drepturile salariale peste cele prevăzute expres de lege, a fost considerată de Curtea Constituțională ca depășire a puterii judecătoreștii.
Astfel, prin decizia nr. 838/27 mai 2009 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de Președintele României în temeiul art.146 lit. e) din Constituție.
Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte reținând că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.126 alin.(3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Admițând acțiunea reclamanților, prima instanță a depășit în mod flagrant limitele puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu era prevăzut de legislația în vigoare pentru magistrați în perioada avută în vedere prin acțiune, arogându-și atribuții de legiferare.
În al doilea rând, apreciem că pretențiile reclamantului ulterioare datei de 12 noiembrie 2009, când a intrat în vigoare Legea unică de salarizare nr. 3030/2009 sunt lipsite de interes.
Astfel, recurentul a învederat instanței că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. La art. 4 alin.(1) din anexa VI din lege, anexă ce cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției, se prevede "Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și personalul de probațiune beneficiază de următoarele sporuri:
- pentru risc și suprasolicitare neuropsihică - 25% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară;
- de confidențialitate - 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară".
De asemenea, potrivit alin. (2) și (3) lit. a) din același art. 4 "dispozițiile alin.1 intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, sporurile aplicându-se în procentele prevăzute la alin.1 lit. a) și b) până la data de 31 decembrie 2009; de la 1 ianuarie 2010, personalul prevăzut la alin. 1, beneficiază, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, de următoarele drepturi salariate: a) un adaos de 25% pentru se și suprasolicitare neuropsihică și, respectiv, de 10% pentru păstrarea confidențialității."
Prin urmare, începând cu data de 12 noiembrie 2009, data intrării în vigoare de Legii salarizării unitare, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 25%, urmând ca de la 1 ianuarie 2010 cuantumul să fie acordat un adaos de 25%. În aceste condiții, recurentul solicită respingerea capătului de cerere privind acordarea sporului în continuare (respectiv după data de 12.11.2009) ca lipsit de interes întrucât, așa cum a arătat, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2009 există reglementare legală pentru acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Intimatul a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, cât și a dispozițiilor art. 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Intimatul-reclamant are calitatea de personal asimilat magistratilor si prin sentinta instantei de fond au fost admise pretentiile acestuia avand ca obiect plata sporului de 50% de stres și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară începând cu luna 1.02.2007 și în continuare.
Prin pronuntarea acestei hotarari, instanta de fond nu a depasit atributiile puterii judecatoresti, pronuntandu-se pe pretentiile civile formulate in baza considerentelor de fapt si de drept aratate in hotarare. Instanta de fond nu a acordat alte drepturi decat cele prevazute de lege si nu a facut altceva decat sa aplice temeiurile legale la situatia de fapt dedusa judecatii.
In aceste conditii, Curtea nu poate retine incidenta in cauza a motivului de casare prevazut de art. 304 pct. 4 din Codul d e procedură civilă, depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, dar nici a celui de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Din materialul probator administrat in cauza Curtea retine ca, în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
La data de 1 octombrie 2000 intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Astfel, prin dispozițiile art. I pct. 42 din Ordonanța de Guvern nr.83/2000 s-a statuat că "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 563 din 18 noiembrie 1999, se modifică și se completează după cum urmează: - 42. articolul 47 se abrogă".
n ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 a pronunțat decizia nr. XXI, cu următorul dispozitiv:"Admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit dispozitiilor art. 329 alin. 1 si 3 din Codul d e procedura civila, rocurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Ca atare, in aprecierea obligatorie pentru instantele judecatoresti, data de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008, prin decizia nr. XXI/10.03.2008, in interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
ecizia Inaltei Curti pronuntata in recursul in interesul legii este obligatorie pentru instanta, care nu poate refuza aplicarea acesteia in litigiile deduse judecatii.
Recurenta invoca decizia Curtii Constitutionale din 27 mai 2009.
Curtea constata ca ecizia Curții Constituționale nr. 838/2009, după cum, de altfel, stipulează expres, nu poate produce niciun efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, neputându-le lipsi de efecte juridice.
Așadar, efectele hotărârilor date de către Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 329 Cod procedură civilă sunt aceleași ca și înainte de această hotărâre a instanței constituționale.
Tot aceleași efecte ca și mai înainte vor avea hotărârile definitive și irevocabile de speță, Curtea Constituțională neputându-se transforma "într-o instanță de control judiciar", aceasta avand doar atributii in controlul de constitutionalitate in cazurile strict prevazute de lege.
Decizia prin care a fost solutionat recursul in interesul legii nu cunoaste vreo cale de atac, iar Curtea Constitutionata nu are competenta de a se pronunta asupra legalitatii deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a-i limita aplicabilitatea in timp.
Curtea retine insa temeinicia sustinerilor recurentului referitoare la temeinicia pretentiilor ulterioare datei de 12.11.2009, avand in vedere ca instanta de fond a hotarat acordarea sumelor respective pe viitor.
Astfel, la data de 12.11.2009 a intrat in vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.762/9.11.2009. Potrivit art.48 din aceasta lege, la data intrarii in vigoare se abroga atat legea anterioara privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, cat si orice alte dispozitii contrare, stabilindu-se o noua reglementare in domeniul salarizarii.
Pentru acest motiv, Curtea constata ca dreptul reclamantului-intimat la acordarea sporului respectiv, in baza temeiurilor de drept invocate in actiune, subzista pana la intrarea in vigoare a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, respectiv pana la data de 12.11.2009, dupa aceasta data drepturile salariale urmand a fi pretinse in baza noii legi de salarizare.
Față de aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea urmeaza să admita recursul si sa modifice în parte sentința recurată în sensul că sporul 50% din indemnizatia de bază bruta lunara, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, va fi acordat până până la data de 12.11.2009, menținand celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.6094/09.10.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflict de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Obligă pârâtul la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, până la data de 12.11.2009.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,17.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./23.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Silvia Georgiana Ignat, Lizeta
