Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 946/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 946/

Ședința publică de la 12 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 3: Roxana Maria

Grefier șef sectie -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1384/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil -.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat pentru recurenta reclamantă, lipsă fiind intimații pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului B, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B precum și participantul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează, că la dosar prin serviciul registratură s-au depus note de ședință formulate de intimat pârât Inspectoratul de Poliție al Județului

Cu privire la nota de ședință formulată de intimat pârât Inspectoratul de Poliție al Județului B privind lipsa calității procesual pasive a acestuia, instanța constată că în dosarul Tribunalului Brașov, la fila 18, reclamanta a lămurit cadrul procesual, iar la fila 20 instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea față de acest pârât, astfel că dispune scoaterea din cauză a acestuia.

.Se constată că prin întâmpinarea formulată de pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.

Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele de recurs, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 1384/2008, Tribunalul Brașova admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 1.01.2004-8.04.2005, excepție invocată de pârâta Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor prin întâmpinare.

A respins excepția lipsei calității procesuale active, excepție invocată de pârâta Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor prin întâmpinare.

A respins pretențiile aferente perioadei 1.01.2004-8.04.2005 ca fiind prescrise.

A respins restul pretențiilor din acțiunea formulată și precizată de reclamanta cu domiciliul procesual ales la av. în B,-. - parter, cam.3 în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu sediul în B, Piata nr.1 A, sector 1 și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor cu sediul în B,-, sector 6, ca fiind neîntemeiate.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr. de dosar - și precizată la data de 8.07.2008 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor - obligarea pârâților la plata drepturilor bănești cuvenite cu titlu de primă de vacanță pentru anii 2004-2007;

-plata sporului de fidelitate de până la 20% din salariu de bază, de la data de 1.12.2004 și până la data rămânerii irevocabile a sentinței;

-actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflație și plata dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000;

- obligarea pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței, a acestor sume;

- obligarea pârâților să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă;

In speță, fata de obiectul cererii de chemare in judecata,prime de vacanță aferente perioadei 2004-2007 și plata sporului de fidelitate începând cu data de 1.12.2004 si momentul formulării acțiunii, 9.04.2008, se constata ca dreptul la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 1.01.2004-8.04.2005 s-a stins prin prescripție.

Față de acestea va fi admisă excepția invocată și în consecință va respinge aceste pretenții ca fiind prescrise.

Reclamanta este angajată în cadrul Ministerul Internelor și Reformei administrative, fiind detașată la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor

Prin prezenta acțiune se solicită plata drepturilor constând în prima de vacanță și sporul de fidelitate.

Instanța reține că nu există nici o dispoziție legală în vigoare care să confere aceste drepturi personalului contractual din cadrul MIRA.

OUG 24/20000 care reglementează sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractul din sectorul bugetar, aplicabilă în speță, nu prevede dreptul la primă de concediu sau spor de fidelitate în favoarea acestor categorii de persoane.

Reclamanta invocă faptul că OG 38/2003, în cuprinsul art.37 alin.2 și respectiv art.6 reglementează dreptul polițiștilor la prima de concediu anuală și la spor de fidelitate de până la 20% in salariul de bază. Se invocă,astfel, discriminarea produsă în cadrul salariaților aceluiași angajator întrucât salariații civili din cadrul MIRA nu au primit aceste drepturi, acordate în mod abuziv numai polițiștilor deși ambele categorii desfășoară activități similare.

Instanța apreciază aceste apărări ca fiind neîntemeiate.

Situația de discriminare invocată de reclamantă în raport de funcționarii publici cu statut special- polițiștii care sunt beneficiari ai acestor drepturi nu poate fi reținută.

Acordarea primelor de vacanță sau a sporului de fidelitate unora dintre categoriile de salariați din cadrul pârâtei - respectiv polițiștilor nu este de natură a produce o discriminare în privința reclamantei, nefiind încălcat principiul egalității cetățenilor în fața legii, deoarece acest principiu impune aplicarea aceluiași regim juridic unor situații identice, ceea ce în speță nu se confirmă, fiind vorba despre funcții diferite.

Prin urmare, ar exista o discriminare dacă doar o parte din personalul contractual al MIRA - angajat pe aceiași funcție ca și reclamantul ar beneficia de drepturile solicitate iar alții nu, ceea ce nu este cazul în speță.

De altfel Curtea Constituțională, prin Decizia nr.818/3.07.2008, a stabilit faptul că o instanță de judecată nu are competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme iar interpretarea în acest sens a dispozițiilor art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 este neconstituțională, fiind încălcat principiul separației în stat.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen, reclamanta.

Sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivele de recurs reclamanta susține următoarele:

Instanța de fond a ignorat susținerea reclamantei prin care arată că își desfășoară activități similare cu cele ale polițiștilor. În această situație, instanța de fond a reținut greșit că nu există discriminare. A acordă deja personalului civil care lucrează în condiții similare cu polițiștii, în temeiul art. 49 din Legea 138/1999 anumite prime, sporuri și indemnizații. Drept consecință se pot acorda pentru personalul contractual și primele de vacanță și sporul de fidelitate.

A a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.

Analizând recursurile formulate instanța constată că sunt fondate.

Reclamanta în speță are funcția de programator analist la IPJ B, deci prin natura funcției nu se poate stabili o similitudine între activitatea reclamantei și cea de polițist care să îi justifice pretențiile

Drepturile bănești cuvenite personalului civil contractual sunt prevăzute de dispozițiile OUG 24/2000 și nu de cele ale OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor sau ale Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.

Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art.49 din Legea 138/1999 cu modificările și completările ulterioare, personalul civil din MIRA, care desfășoară activitatea în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate, însă în legislația referitoare la salarizarea cadrelor militare nu este prevăzută nici plata sporului de fidelitate și nici plata primelor de concediu astfel încât este evident că personalul contractual din MI nu poate beneficia de plata acestor drepturi.

Nu pot fi extinse dispozițiile din OG 38/2003 care reglementează sporul de fidelitate și plata primelor de concediu doar în favoarea polițiștilor și asupra categoriei de personal de care aparține reclamanta deoarece art.47 din Legea 138/1999 recunoaște acordarea pentru personalul contractual din instituția de apărare națională, ordine publică și siguranță națională a drepturilor salariale reglementate de legislația aplicabilă în sectorul bugetar ca reglementare generală și unele drepturi reglementate de Legea 138/1999 ca lege specială.

Sporul de fidelitate pretins de reclamantă are ca temei dispozițiile art.6 din OG 38/2003 însă acest act normativ se aplică personalului cu statut special de polițist.

Acordarea unor anumite drepturi ca sporul de dispozitiv, sporul de pericol deosebit, spor de condiții, vătămătoare, norma de hrană atât pentru polițiști cât și pentru personalul civil din cadrul MI și nu este un argument temeinic pentru a acorda prin extindere la această categorie de personal și sporul de fidelitate și respectiv prime de concediu deoarece prima categorie de drepturi au reglementare legală pentru acordare și personalului contractual, respectiv HG 281/1993, Ordinul MAI 121/2007 date în aplicarea Legii 138/1999, pe când ultima categorie de drepturi nu are reglementare expresă pentru acordarea și categoriei de personal contractual.

Deci acordarea lor în lipsa reglementărilor legale, doar prin aplicarea unor norme create pe cale judiciară sau cu aplicarea unor prevederi cuprinse în alte acte normative care nu sunt incidente reportului juridic dedus judecății este nelegală.

Pentru aceste considerente, recursurile vor fi admise în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă și sentința modificată în sensul respingerii acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E

Respinge recursul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1384/11.09.2008 a Tribunalului Brașov pe are o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 12 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

-

Red Ap 11.12.2008

Dact AG 12.12.2008/ 2 ex

Jud fond /N

Președinte:Anca Pîrvulescu
Judecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Roxana Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 946/2008. Curtea de Apel Brasov