Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 1/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1/CM
Ședința publică din data de 6 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol Lucian Neacșu
ASISTENȚI JUDICIARI - - -
-
Grefier -
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții, toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Tulcea, cu sediul în-, județul T, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin T, cu sediul în- bis, județul T, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în-, județul T, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție - aplicare valoare de referință sectorială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsă părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că Serviciul Resurse Umane din cadrul Curții de APEL CONSTANȚAa depus la dosar relațiile solicitate.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL TULCEA, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de legea pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică, astfel:
- pentru perioada 01.oct.2006 - 31.dec.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform nr.OG 3/2006;
- pentru perioada 01.ian.2007 - 31.martie.2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01.04.2007 - 30 septembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01.oct.2007 - 31 decembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01.01.2008 - prezent conform actelor normative în vigoare;
- cât și aplicarea pentru viitor a celei mai recente valori de referință sectorială la calcularea salariilor până la intervenirea unei noi modificări a actelor normative în vigoare, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
S-a mai solicitat obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Totodată, s-a solicitat actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație de la data plații efective.
În motivarea cererii s-au invocat următoarele:
În perioada 01.10.2006 - 31.07.2008 reclamanții au avut calitatea de auditori de justiție la Institutul Național de Magistratură, iar la data de 03.07.2008 prin Hotărârea nr. 658 au fost numiții judecători stagiari la Judecătoria Tulcea, începând cu data de 01.08.2008.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică " ispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar". Conform art. 3 din același act normativ "funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii".
Legea nr. 154/1998 se aplică și "celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, prevăzute în anexele la lege".
Potrivit art. 11din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești " ndemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești, se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive.
Această valoare corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de prevederile legale se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi".
2 prevede că " Valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a magistraților și a salariilor de bază corespunzătoare grilelor de intervale prevăzute pentru celelalte categorii de funcții de execuție".
3 prevede că "ordonatorii principali de credite calculează nivelurile indemnizațiilor lunare și ale salariilor de bază ce corespund coeficienților de multiplicare și grilelor de intervale prevăzute în anexele nr. 1, 2, 4, 5 și 51la prezenta lege și valorii de referință sectorială stabilită la alin. (1), rotunjite din o mie în o mie de lei în favoarea personalului".
Prin nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, întrată în vigoare la data de 01.04.2006, se prevede că indemnizația de salarizare se stabilește "pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa ce face parte integrantă din prezenta ordonanță" (art. 3 alin. 1).
Conform anexei 1 la.OUG nr. 27/2006 valoarea de referință sectorială încalcă principiile Constituției României, ale Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, ale Codului Muncii și ale Legii privind combaterea discriminării.
Astfel, potrivit nr.OG 3/2006 valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, în luna aprilie 2006 era de 312,3 lei, iar nr.OUG 27/2006 stabilește valoarea de referință pentru magistrați la suma de 257 lei.
Prin art. 3 alin. 4 din Constituția României, în anul 2006 se prevede că "Statul se organizează potrivit principiilor separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale".
Prevederile legislative din ordonanțele nr. 27/2006 și nr. 8/2007 sunt în contradicție și cu prevederile art. 74 din Legea nr. 303/2004, lege organică, în vigoare la data apariției ordonanțelor.
Potrivit acestui act normativ "repturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege".
Stabilirea prin ordonanțe ale Guvernului, care reglementează salarizarea organelor puterii judecătorești, a altor valori de referință sectorială decât cele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică, în afara cazurilor expres prevăzute prin Legea nr. 303/2004, contravine prevederilor acestui act normativ și a spiritului de echilibru al puterilor statului.
Acordarea unor valori de referință sectorială diferite în salarizarea puterilor statului, contravine atât Constituției, Codului Muncii cât și spiritului nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv a art. 1 alin. 2 privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care la lit. "i" se menționează și "dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".
În susținerea și dovedirea celor solicitate reclamanții au depus înscrisuri la dosarul cauzei.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat, respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că, reclamanții. De asemenea în raport de dispozițiile Legii nr. 303/2004; nr.HG 83/2005 pentru perioada în care reclamanții au avut calitatea de auditori de justiție (01.10.2006-31.07.2008) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
S-a mai învederat faptul că asupra temeiului juridic invocat, respectiv prevederile nr.OUG 137/2000, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr. 819 din 03.07.2008 în sensul că instanțele judecătorești nu au competența să refuze sau să anuleze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii.
Legea de salarizare a magistraților, nu cuprinde dispoziții derogatorii referitoare la termenul de prescripție, astfel încât devine aplicabil termenul general de prescripție prevăzut de dreptul comun.
Chiar dacă magistrații sunt o categorie distinctă de personal, fiind numiți în funcție, aceștia au tot un raport juridic de muncă.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că în ceea ce îl privește doar întocmește un proiect de buget, Parlamentul fiind cel care aprobă și bugetul. Mai mult, proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite, în cazul de față propunerea trebuia să o facă Ministrul Justiției.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Justiției, instanța a apreciat că aceasta este nefondată, întrucât potrivit art. 131 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară - bugetul Curților de Apel, al și al Judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției.
Pe fondul cauzei, analizând pretenția dedusă judecății, prin prisma textelor de lege incidente, se constată că acțiunea este nefondată pentru următoarele considerente:
Susținerile reclamanților nu sunt conforme cu realitatea evoluției legislative.
Este real că potrivit art. 11din Legea nr. 50/1996, introdus prin OG nr. 83/2000 indemnizația pentru magistrați se stabilea pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Legea nr. 216/2001, legea bugetului de stat pe anul 2001stabilește prin art. 13 alin. 1 că valoarea de referință sectorială reprezintă 0,62 din valoarea de referință universală.
Această valoarea de referință sectorială a fost majorată prin OUG nr. 187/2001 și nr.OUG 177/2002 începând cu data de 01.01.2003.
Prin nr.OUG 177/2002 - ntră în vigoare a data de 1 ianuarie 2003 - rt. 50 alin. 2 abrogat art. 11din Legea nr. 50/1996 care prevedea că "indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorității legislativă și executivă".
Semnificația juridică a unei atare prevederi normative este aceea că de la acest moment valoarea de referință sectorială nu se mai raportează la funcțiile de demnitate publică alese sau numite, ci este stabilită distinct pentru magistrați.
Prin nr.OUG 177/2002 valoarea de referință sectorială s-a majorat cu 6% începând cu 01.01.2003 și cu 9% începând cu 01.10.2003 ajungând la 194,38 lei respectiv la 211,87 lei.
OUG nr. 123/2003 a majorat valoarea de referință sectorială care a ajuns la 224,58 lei începând cu 01.01.2004 la 238,06 lei începând cu 01.10.2004.
Prin nr.OG 33/2005 aceasta s-a majorat la 246,60 lei începând cu 01.01.2005 și la 257,10 lei începând cu 01.10.2005, iar prin nr.OUG 27/2006 s-a majorat la 267,28 lei începând cu 01.04.2006 și la 280,64 lei de la 01.09.2006.
Actele normative invocate de reclamant, respectiv nr.OG 10/2007 se referă la stabilirea salariilor personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr. 24/2000 respectiv pentru personalul contractual din sistemul bugetar și a personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de salarizare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.
Fără a mai prelua considerentele, arătăm că începând cu data de 01.01.2003 modul de stabilire a indemnizației pentru magistrați nu se mai raportează la funcțiile de demnitate publică.
În lipsa unui temei legal, nu se mai poate acorda o altă valoarea de referință sectorială pentru perioada octombrie 2006 - și în prezent.
Reclamanții susțin că prin neacordarea creșterilor salariale, categoria profesională a magistraților a fost discriminată comparativ cu celelalte categorii profesionale, aflate într-o situație comparabilă.
Articolul 16 alin. 1 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni, în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale nu și identitate de tratament juridic în privința unei măsuri în considerarea unei situații speciale.
Principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție, nu înseamnă o uniformitate, așa încât, dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
În cazul de față nu poate fi vorba despre existența unei comparabilități sau analogii între categoria profesională a magistraților și celelalte categorii profesionale, ceea ce justifică un tratament diferențiat în stabilirea și acordarea creșterilor salariale aferente anilor 2006 -și în prezent.
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului.
De asemenea, dat fiind conținutul diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, sisteme de salarizare diferite, fac să nu poată fi reținută situație comparabilă între aceste categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, personal contractual.
Principiul egalității în drepturi și al discriminării - pus în valoarea prin dispozițiile art. 26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice - se aplică numai situațiilor egale, tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitorul național în considerarea unor situații obiective diferite nereprezentând nici privilegiu, nici discriminare.
Și nu în ultimul rând, acordarea de creșteri salariale prevăzute de ordonanțele arătate pentru unele categorii de persoane excede cadrului legislativ stabilit prin nr.OG 137/2000, întrucât conținutul diferit de alte categorii profesionale a necesitat sisteme diferite de salarizare, situațiile nefiind, deci, comparabile.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constatată și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
Pentru considerentele arătate și în raport de normele legale enunțate, instanța va respinge acțiunea cu a cărei soluționare a fost investită, ca nefondată.
Capătul de cerere principal fiind nefondat, pentru considerentele expuse mai sus, instanța va respinge pe cale de consecință și celelalte capete de cerere accesorii, referitoare la plata actualizată a sumelor cu indicele de inflație, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare efectuării plății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției.
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de reclamanții, toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Tulcea, cu sediul în-, județul T, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin T, cu sediul în- bis, județul T, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în-, județul
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 ianuarie 2009.
Președinte, | Judecător, |
Asistenți judiciari, Grefier, |
Red.hot.as.jud.
11 ex./ 20.01.2009
Emis 9 comunicări
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol Lucian Neacșu