Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 105/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 105
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu Liliana Bența
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta pârâți fiind:- MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE-PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Lipsește reclamanta și reprezentanții celorlalți pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată.
Reprezentanta pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul atât pe excepțiile invocate de pârâți cât și pe fond.
Consilier jr., în ce privește excepția invocată de Ministerul Public privind inadmisibilitatea acțiunii, solicită admiterea excepției, instanța și-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești adăugând la lege deoarece numai legiuitorul poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
În ce privește lipsa calității procesuale pasive invocată de Ministerului Economiei și Finanțelor, solicită respingerea excepției, acest minister alocă fondurile bugetare.
În ce privește excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Iași,invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, solicită respingerea acesteia în condițiile în care reclamanta este domiciliată în
În ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare.
Instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.588/45/17.07.2008 pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea pârâților la plata actualizată, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 11.05.2007 până la data pronunțării, precum și pe viitor.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2001 și nu mai fost prevăzut nici de OUG nr. 177/18.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pe perioada solicitată cât și pe viitor, în temeiul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulat întâmpinare, invocând inadmisibilitatea acțiunii și solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată. Precizează că art. 47 din Legea nr. 50/1996 fost abrogat prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Astfel, Art. I pct.42 din actul normativ menționat prevede: "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18.11.1999, se modifică și se completează după cum urmează: 42. Articolul 47 se abrogă".
OG nr. 83/2000 a fost emisă în temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, forma în vigoare la acea dată, și ale art. 1 lit. q pct.1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Se mai invocă faptul că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
În temeiul disp.art.329 alin.1 Cod.poc.civ. această decizie este obligatorie pentru instanțe.
În ceea ce privește capătul de cerere privind actualizarea drepturilor bănești cu indicele de inflație, s-a solicitat și respingerea acestuia întrucât o instituție bugetară nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- a formulat în cauză și cerere de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I, formulat întâmpinare, invocând excepțiile necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei și lipsei calității procesuale pasive. Precizează pârâtul că reprezenta Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ ( nr.HG 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere acestuia calitatea de parte în prezenta cauză.
Se reține ca fiind neîntemeiată, urmând a fi respinsă, excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. având în vedere disp.art.21 din Constituție, care garantează accesul liber la justiție.
Excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondată, urmând a fi respinsă, întrucât în cauză sunt aplicabile disp.art.284 alin.2 din Codul muncii.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Economiei și Finanțelor, se reține că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, întrucât în cauză pârâtul, cu toate că nu are calitatea de angajator sau ordonator de credite, a fost chemat în judecată de către reclamantă pentru a fi obligat la plata unor despăgubiri suferite de către acestea în desfășurarea raporturilor de muncă.
Analizând fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamanta a formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Reclamanta a făcut dovada calității de magistrat prin Decretul Președintelui României nr.475/2007 și copia cărții de muncă depusă la dosar.
În speță, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000. Se reține însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se constată că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Se mai reține că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, în temeiul disp.art.329 Cod.proc.civ. se reține că reclamanta sunt îndreptățiți la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și în continuare.
Urmează a fi astfel admisă acțiunea formulată de reclamanta, cu obligarea pârâților: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, la plata către aceasta a diferențelor de drepturi salariale cu titlu de spor de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 11 mai 2007 și în continuare, pe viitor.
Sumele datorate vor fi actualizate cu indicele de inflație, pentru a se asigura o reparație echitabilă și integrală a prejudiciului suferit de reclamante, în temeiul art.1088 civil.
Pentru considerentele expuse anterior, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și se va respinge acțiunea formulată de către reclamantă în contradictoriu cu acest pârât.
În temeiul HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, urmează să se admită și cererea de chemare în garanție a acestui minister, acesta fiind obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și excepția necompetenței teritoriale invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul în I,- A, - etaj.7, apart.4 în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, bulevardul nr.14, sector 4, cod 75101, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu sediul în B,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, cu sediul în P N,-8, județul N.
Obligă primii trei pârâți să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 11 mai 2007 și în continuare, pe viitor, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective.
Admite cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, codul poștal -, formulată în cauză de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin această hotărâre.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.11.2008.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,
cu opinie în sensul prezentei hotărâri
Grefier,
Red./Tehnored.:;
6 ex.- 21.11.2008.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu Liliana Bența
