Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 110/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 110
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu Liliana Bența
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanții:-, A, I, A, -, și, pârâți fiind:- CURTEA DE APEL IAȘI, MINISTERUL JUSTIȚIEI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție - spor calculator.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:- dosarul este la primul termen de judecată;- reclamanții, prin acțiune, au desemnat drept reprezentant, în temeiul art.114 Cpc, pe reclamanta care să primească actele de procedură; - s-a depus tabel privind funcțiile îndeplinite de reclamanți și perioada lucrată de aceștia;- Ministerul Justiției și Consiliul pentru Combaterea Discriminării au depus întîmpinare, duplicatele fiind comunicate administrativ reclamanților. În cauză s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța, verificînd actele și lucrările dosarului, văzînd că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămîne în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și pe fondul acțiunii.
INSTANȚA,
Asupra acțiunii de față.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași cu nr-, reclamanții:, A, I, A, -, și, au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând constatarea discriminării cauzate de prevederile art. 11 alin. 1 și 2 raportat la prevederile art. 3 și 4 din OUG nr. 27/2006, anularea situației create prin discriminare prin obligarea la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe perioada 1mai 2006 și în continuare, actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora, obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă,
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Curtea de APEL IAȘI.
Deși lucrează folosind computerele majoritatea timpului de lucru, încă din anul 2004, nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum sunt recunoscute altor salariați din alte domenii sau din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, susțin reclamanții, sporul de calculator este încasat de către: personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție - serviciul contabilitate și informatică (conform unui ordin intern); salariații Ministerului d e Justiție (conform unui ordin intern); salariații din domeniul sanitar (ordinul ministrului sănătății nr.414/2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar - anexa din 17.04.2006); salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice (conform art.50 (4) din contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică).
Nici împrejurarea că li se plătește un alt spor (condiții grele - ) nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept, distinct.
Folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie să fie întreruptă periodic prin pauze, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare (conform Hotărârii Guvernului nr.1028/2006).
Deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază de cele cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art.142 din Codul muncii.
Conform dispozițiilor prevăzute în art. 40 pct. 2 lit. c din Codul muncii pârâta "are obligația de a acorda toate drepturile ce decurg din lege".
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 alin.2, art.40 pct.2 lit. c, art.142 și 269 din Codul muncii, art.48 alin. 1 din Legea 50/1995 și art. 14 alin.1 din Legea 56/1996.
Reclamanții depun la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, în temeiul art. 27 din OG nr. 137/2000, nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul discriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de discriminare.
Prin întâmpinare, pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI a susținut că sporul de lucru la calculator nu este un spor distinct și nici nu este reglementat ca atare printr-un act normativ. Reclamanții beneficiază în prezent de sporul de 15% reglementat de art. 22 din OG nr. 8/2007 pentru personalul auxiliar de specialitate, iar pentru judecători acest spor este reglementat de art. 7 din OUG nr. 27/2006.
De asemenea, acest spor nu face obiectul art. 14 din CEDO, nefiind prevăzut de lege, și nici al reglementării constituționale din art. 20.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII este întemeiată, în condițiile în care reclamanții au solicitat obligarea acestui pârât la plata despăgubirilor, deși acesta nu este nici angajator, nici ordonator de credite bugetare.
Pe fondul cauzei, se constată că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Curtea de APEL IAȘI.
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate a fost reglementată prin Legea nr. 50/1996 și OG nr. 8/2007. Aceste acte normative nu au prevăzut acordarea unui spor de 15% pentru lucrul la calculator.
Cu privire la discriminarea invocată de reclamanți, se reține că atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în interpretarea art. 14 din CEDO referitor la discriminare, cât și Curtea Constituțională au stabilit că egalitatea în drepturi între cetățeni nu înseamnă uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când acestea se justifică în mod rațional și obiectiv. Principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori asemănătoare, iar tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite nu reprezintă nici privilegii, nici discriminare.
Dimpotrivă, legiuitorul poate să țină seama de anumite particularități, care impun, în mod necesar și rațional, un tratament diferențiat. Ca urmare, este posibilă diferențierea salarizării, fără a fi vorba de discriminare, în funcție de folosirea unor cunoștințe și drepturi profesionale similare sau egale, depunerea unei cantități egale ori similare de efort intelectual și/sau fizic, importanța și complexitatea muncii prestate, cantitatea, calitatea și valoarea muncii, condițiile de muncă etc.
Statutul magistraților și al personalului auxiliar de specialitate diferă de al altor categorii profesionale, sub aspectul atribuțiilor, competențelor, condițiilor de acces, al incompatibilităților și, pe cale de consecință, al salarizării. Modalitatea de salarizare a reclamanților este motivată de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute pentru aceste categorii profesionale.
Astfel, lipsa beneficiului unui drept de natură salarială recunoscut altor categorii de salariați nu presupune automat discriminare, ci este justificată de situațiile diferite în care se află și care impun în mod rațional și obiectiv soluții diferite ale legiuitorului în privința salarizării, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității prevăzut de Constituție și art. 6 alin. 2 Codul muncii.
De altfel, nici nu a fost dovedit că personalul din cadrul serviciului contabilitate și informatică al Înaltei Curți de Casație și Justiție și salariații Ministerului Justiției beneficiază de sporul de lucru la calculator, de 15% din salariul de bază brut.
Atât magistraților, cât și personalului auxiliar de specialitate le este recunoscut și acordat sporul de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, prin dispozițiile art. 7 alin.1 din OUG nr. 27/2006, respectiv art. 22 alin. 1 din OG nr. 8/2007.
Cât privește dispozițiile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, acestea obligă angajatorul să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă. Reclamanților le-au fost acordate toate drepturile prevăzute de legislația specifică, drepturi printre care nu se regăsește și sporul de lucru la calculator.
Este evident că nici Contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică, invocat prin acțiune, nu poate fi aplicabil reclamanților.
Potrivit art. 12 din Legea 130/1996 și art. 3 alin. 2 din 2895/2006, prin contractele colective de muncă încheiate pentru salariații instituțiilor publice nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, reclamanții fiind salarizați potrivit unor dispoziții legale speciale (OUG nr. 27/2006 și OG nr. 8/2007).
De asemenea, nu se poate constata nici o reglementare discriminatorie a drepturilor salariale de care beneficiază reclamanții, în raport de salariații din domeniul sanitar.
Așa cum s-a arătat, egalitatea de drepturi nu vizează și identitatea de tratament juridic, fiind nu numai admisibil un regim juridic diferit față de anumite categorii de personal, dar și necesar.
Or, personalul auxiliar de specialitate formează o categorie profesională distinctă de cea a salariaților din industria chimică și petrochimică sau din domeniul sanitar, atât prin conținutul concret al atribuțiilor, prin modalitățile de recrutare specifice prevăzute de lege, precum și prin reglementări diferite de salarizare.
Prin urmare, față de considerentele expuse, acțiunea reclamanților vizând plata sporului de lucru la calculator va fi respinsă ca nefondată.
Cu privire la cererea reclamanților privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, se constată că o atare cerere este de competența judecătoriei, în conformitate cu prevederile art. 8 din Decretul nr. 76/1972. Față de dispozițiile art. I alin. 1 din OUG nr. 75/2008, curtea de apel este necompetentă material să soluționeze o atare cerere, necompetența sa fiind de ordine publică în conformitate cu prevederile art. 159 pct. 2 Cod proc. civilă.
În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 158 Cod proc. civilă, se va declina, în favoarea Judecătoriei Iași, competența de soluționare a acestei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, A, I, A, -, și, în contradictoriu cu pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL IAȘI, cu sediul în I,-.
Disjunge și declină în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare și în termen de 5 zile de la pronunțare cu privire la declinare.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.11. 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASIST.JUD.
Cu opinie în sensul prezentei hotărâri
Grefier,
Red./ Tehnored.:;
11.XI.2008.-7ex.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu Liliana Bența
