Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1114/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1114/2009
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOT împotriva deciziei civile nr. 757/15.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată în cauză ivirea unui incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, și. Întrucât judecătorul s-a abținut de la soluționarea cauzei pe motiv că, în calitate de reprezentant al Curții de APEL ALBA IULIA, a formulat apărări în cauză. Incidentul procedural a fost soluționat de judecătorul de permanență pe materii -. Completul astfel constituit din judecătorii, și a păstrat cauza spre soluționare.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și împrejurarea că recurentul prin motivele de recurs a solicitat soluționarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra contestației în anulare de față;
Constată că prin contestația înregistrată la această instanță sub dosar nr-, contestatorul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat ca în contradictoriu cu intimații a, să se desființeze decizia nr. 757/15.09.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, în dosar nr- și rejudecarea recursului declarat de
În motivarea contestației de față, contestatorul arată că instanța de recurs a omis să cerceteze motivul prev. de art. 304 pct 4 din codul d e procedură civilă, astfel, cum acesta a fost invocat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, precum și să țină seama de Decizia Curții Constituționale nr. 821/03.07.2008.
Contestatorul arată că argumentația instanței de recurs vizează numai motivul de recurs prev. de art. 304 pct.9, analizat de astfel, in extenso, și peste care de asemenea a trecut cu ușurință, reținând existența unui pretins tratament juridic diferențiat și discriminatoriu al judecătorilor față de modalitatea de salarizare din cadrul DNA și DIICOT, fără a ține seama de argumentele expuse de recurentul, confirmate tocmai de decizia nr.821/3.07.2008 a Curții Constituționale.
În fine, contestatorul solicită a se ține seama, în soluționarea contestației în anulare de față, de practica instanței supreme, precum și a celorlalte instanțe judecătorești în litigiile cu acest obiect, care este constantă în sensul respingerii acțiunilor de acest gen.
Prin întâmpinarea depusă, în această fază procesuală de intimați, se solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, arătându-se că instanța de control judiciar s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs invocate și că prin aceasta cale extraordinară de atac se încearcă doar răsturnarea convingerii instanței de recurs exprimată printr-o hotărâre irevocabilă ce nu poate face obiectul unei noi analize de fond.
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente, constată următoarele:
Contestația în anulare de față este nefondată.
Potrivit art. 318 alin.(1) cod procedură civilă "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța,respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare".
Temeiul juridic al contestației în anulare de față este teza a II a acestui text de lege, contestatorul susținând că instanța de recurs, respingând recursul a omis să cerceteze și motivul de recurs prev. de art. 304 punct 4 Cod procedură civilă, invocat și care se fundamentează pe decizia Curții Constituționale nr.821/3.07.2009; în sensul că instanța nu are competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cu prinse în alte acte normative.
Or, din întreaga motivare a deciziei civile nr.757/15.06.2009- care face obiectul contestației în anulare de față- dezvoltată pe larg, de instanța de control judiciar, reiese faptul că recursul cu care a fost investită de recurentul Caf ost analizat sub toate aspectele. Nu ne aflăm în situația depășirii atribuțiilor judecătorești în sensul celor reținute în decizia nr. 821/3.07.2008 a Curții Constituționale, ci dimpotrivă, prin hotărârea judecătorească pronunțată în cauză, instanța de recurs și-a îndeplinit atribuțiile conferite de art.124 din Constituția României, respectiv art. 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul că a interpretat și aplicat norma de drept la conflictul dedus judecății.
În ce privește soluțiile pronunțate de alte instanțe în acest gen de litigii, curtea reține că acestea nu au relevanță juridică în cauză, deoarece în sistemul nostru de drept practica judiciară nu constituie izvor de drept. Astfel, practica altor instanțe depusă la dosar nu poate obliga instanța a da o soluție identică, iar Curtea Europeană a drepturilor Omului, prin hotărârea pronunțată la data de 06.12.2007 în cauza Beian României, a precizat faptul că divergențele de jurisprudență constituie prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond, având autoritate asupra competenței lor teritoriale, iar rolul de a reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței revine instanței supreme.
În același sens, dacă s-ar accepta o interpretare exhaustivă a prevederilor care reglementează admisibilitatea acest căi extraordinare de atac, alta decât, aceea limitativă, conformă cu intenția legiuitorului s-ar ajunge, teoretic, la o creștere a proceselor cu acest obiect în progresie geometrică, ceea ce ar contraveni evident, atât jurisprudenței CEDO prin care se aplică cu consecvență principiul securității raporturilor juridice cât și jurisprudenței naționale.
Astfel, în cauza Sebastian împotriva României, Hotărârea din 12 octombrie 2006, Curtea de la Strasbourg a decis că "admiterea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, constituie un argument suplimentar în sensul încălcării art.1 din Protocolul nr.1" și continuă: "nu trebuie să devină un apel deghizat iar simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere diferite asupra subiectului nu reprezintă un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză. Nu se poate deroga de la acest principiu decât atunci când o cer motive substanțiale și imperioase"
Față de considerentele expuse mai sus, curtea, în conformitate cu art. 320 cod procedură civilă, va respinge ca nefondată contestația în anulare cu a cărei soluționare a fost investită de către contestatorul
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva deciziei civile nr. 757/15.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 02 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.A/
19 ex./13 2009
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Monica Maria
