Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 113/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 113/
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, G, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ SI TERORISM, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa reclamanților, G, și, precum și a pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a participantului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin cererea de chemare în acțiune, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Instanța deliberând, respinge excepția necompetentei materiale a instanței, invocată prin întâmpinare depusă de MINISTERUL PUBLIC la fila 228 dosar tribunal, întemeiată pe dispozițiile - art. 36 alin. 2 din OUG 27/2006 conform căruia competența materială a soluționării cererii ii revenea Curții de Apel București.
În speța de față, textul de lege invocat nu își are aplicabilitatea în speța dedusă judecății.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie acordarea de despăgubiri civile ca urmare a existenței unei discriminări în raporturile de muncă și nu este vorba de "stabilirea drepturilor salariale ale magistraților" așa cum prevede textul de lege susmenționat. Reglementarea generală în materia discriminării face trimitere implicit la normele cu caracter general în materia competenței materiale a instanțelor, însă nu pot fi ignorate și dispozițiile art.5 alin4 Codul muncii conform cu care constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin.2, dar care produc efectele unei discriminări directe. Aceste dispoziții apar ca fiind speciale în raport cu dispozițiile OUG 137/2000 fiind aplicabile și în litigii de muncă în care pretențiile formulate cu titlu de drepturi salariale solicitate reprezintă în realitate despăgubirile materiale proporționale cu prejudiciul suferit, de care face vorbire OG 137/2000.
Prin urmare acest litigiu are caracterul unui veritabil litigiu de muncă ceea ce atrage competența în primă instanță a Curții de APEL BRAȘOV - secție conflicte de muncă și asigurări sociale in conformitate cu dispozițiile de procedura conținute de OUG75/2008. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu există o decizie de stabilire a drepturilor salariale care să poată fi contestată în instanța de contencios administrativ.
De asemenea, instanța respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 256 dosar tribunal pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
În ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de acesta prin întâmpinarea depusă la fila 258 dosar tribunal, instanța o respinge întrucât în litigiile de muncă, dispozițiile codului d e procedură care reglementează cererea de chemare în garanție nu limitează formularea acestei cereri în funcție de natura litigiilor.
Cu privire la excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată, invocată prin întâmpinarea depusă de MP la fila 227 dosar tribunal, instanța o consideră ca fiind o apărare de fond și urmează a fi analizată odată cu fondul.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 2 iunie 2008 la TRIBUNALUL BRAȘOV, reclamanții, G, și, au chemat in judecata pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada cuprinsă între 1.01.2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate și să se efectueze cuvenitele modificări în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții funcționează ca șoferi, în cadrul Parchetelor de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Tribunalul pentru Minori, Judecătoria Rupea, Judecătoria Zărnești și Judecătoria Făgăraș.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Prin întâmpinarea formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ se solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât prin acordarea sporului de 50% s-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești adăugându-se la legea de salarizare a reclamanților, lege care nu prevede acordarea acestor drepturi salariale.
Totodată, se invocă excepția necompetenței materiale a instanței față de dispozițiile art.36 alin.2 din OUG 27/2006, competența revenind Curții de Apel București.
MINISTERUL PUBLICa formulat cerere de chemare în garanție a MEF pentru ca în cazul admiterii acțiunii, acest minister să fie obligat să aloce fondurile necesare achitării drepturilor bănești solicitate prin acțiune.
MEF a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive întrucât între reclamanți și această instituție nu există raporturi de muncă.
Cu privire la excepțiile invocate instanța s-a pronunțat înainte de închiderea dezbaterilor.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de șoferi în cadrul Parchetelor de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, din cadrul DIICOT-Biroul Teritorial Brașov și Parchetele de pe lângă Judecătoria Rupea, Z, Făgăraș și
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a, în sensul că sporul de 50% se cuvine doar categoriilor profesionale expres și limitativ prevăzute în cuprinsul deciziei, printre care nu se regăsește și personalul conex.
Astfel, potrivit art.3 alin.3 din Legea 567/2004 dar și potrivit art.3 alin.3 din Legea 17/2006 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din "grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni".
Funcțiile de șofer, agent procedural și aprod suntconexepersonalului auxiliar de specialitate, potrivit alin.3 al acelorași texte de lege, iar decizia în interesul legii nr. 21/2008 nu se referă la aceste funcții.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, G, și, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV,-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,-, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B- - nr.7.
Respinge cererea de chemare în garanție a MEF, cerere formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
- - -
Grefier,
Red: CȘ/30.10.2008
Dact: MD/4.11.2008 - 20 ex.
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat