Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 114/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 114/

Ședința publică de la 29 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat

Asistenți judiciari - -

-

Grefier

Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta (fostă ) în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantei (fostă ), precum și a pârâților Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat judecarea în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.

Din analiza dosarului, instanța consideră a nu mai fi necesară depunerea la dosar în copie a cărții de muncă întrucât prin întâmpinarea depusă de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV la fila 26 dosar, confirmă în calitate de angajator, că reclamanta nu mai desfășoară activitatea la nici una dintre instanțele din raza de competență a Tribunalului din data de 1.12.2007

Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV prin întâmpinarea aflată la fila 26, întrucât au existat raporturi de muncă între TRIBUNALUL BRAȘOV și reclamantă și atât Curtea de Apel cât și Tribunalul au calitate de ordonatori de credite.

De asemenea, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 28 dosar pentru următoarele motive:

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".

Asupra excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune invocată prin întâmpinări de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, la filele 26, 24 și 29, instanța urmează a se pronunța odată cu fondul.

Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 3 septembrie 2008 la Curtea de APEL BRAȘOV, reclamanta (fostă ) a chemat in judecata pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada cuprinsă între 9.05.2005 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.

De asemenea se solicită și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.

În motivarea acțiunii se arată că reclamanta (fostă ) funcționează ca aprod, în cadrul Tribunalului Brașov.

Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"

Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.

În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.

Pârâta Curtea de APEL BRAȘOVa depus întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii arătând că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile OUG8/2007 la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la intrării în vigoare a Legii 147/2997 iar nu și pentru viitor.

Prin întâmpinarea depusă de TRIBUNALUL BRAȘOV se solicită respingerea acțiunii iar pe cale de excepție se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții pentru perioada în care reclamanta nu a avut calitatea de personal conex la instanțele din raza acestei instituții.

Pe fondul cauzei se arată că nu poate fi angajată în nici un fel culpa Tribunalului Brașov deoarece acesta, în calitatea sa de ordonator terțiar de credite nu avea posibilitatea de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate prin acțiune. Ca și ceilalți pârâți, se mai arată că acordarea pe cale judecătorească a unor drepturi care nu sunt prevăzute de nici un act normativ constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat, instanța de judecată substituindu-se voinței legiuitorului. Referitor la actualizarea sumelor se arată că sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 cod civil potrivit cărora se poate aplica doar dobânda legală de la data formulării acțiunii.

Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se invocă excepția prescripției parțiale pentru pretenții mai vechi de 5 ani. Pe fond se arată că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.

Prin întâmpinarea formulată de. se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamantă iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.

Excepțiile lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov și a MEF au fost soluționate înainte de închiderea dezbaterilor.

În ceea ce privește excepția prescripției, curtea reține că potrivit art.166 și art.283 Codul Muncii,termenul de prescripție a dreptului la acțiune cu privire la drepturile salariale coincide cu termenul general de prescripție de 3 ani și curge "de la data când drepturile respective erau datorate".Cu privire la cauzele de întrerupere suspendare și încetarea cursului prescripției sunt aplicabile dispozițiile de drept comun, astfel cum acestea sunt reglementate prin 167/1958 privitor la prescripția extinctivă. În acest sens art.195 Codul Muncii prevede că dispozițiile codului se întregesc, în măsura în care nu sunt incompatibile și cu dispozițiile legislației civile.

În speță, dreptul la acțiune în restituirea drepturilor salariale solicitate prin acțiune începe să curgă de la data la care acest drept pretins nu a mai fost recunoscut și nu a mai fost acordat de către angajator, reclamanta neinvocând nici o cauză de întrerupere sau de suspendare a cursului de prescripție.

Prin urmare, pretențiile din acțiune pot fi admise numai pentru o perioadă de 3 ani durata termenului de prescripție - anterioară momentului introducerii acțiunii. Acțiunea supusă judecății a fost înregistrată la instanța de fond la data de 3.09.2008 astfel încât pretențiile cuprinse între 9.05.-3.09.2005 vor fi respinse ca prescrise.

Pe fond analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:

Reclamanta are calitatea de aprod în cadrul Tribunalului Brașov.

Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a, în sensul că sporul de 50% se cuvine doar categoriilor profesionale expres și limitativ prevăzute în cuprinsul deciziei, printre care nu se regăsește și personalul conex.

Astfel, potrivit art. 3 alin.3 din Legea 567/2004 dar și potrivit art. 3 alin.3 din Legea 17/2006 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din " grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni".

Funcțiile de șofer, agent procedural și aprod suntconexepersonalului auxiliar de specialitate, potrivit alin. 3 al acelorași texte de lege, iar decizia în interesul legii nr. 21/2008 nu se referă la aceste funcții.

Față de aceste considerente, acțiunea reclamantei va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,


ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor pentru pretențiile aferente perioadei 9.05.2005 - 2.09.2005.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta (), aprod, cu domiciliul ales la TRIBUNALUL BRAȘOV,- în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5, str.- 17, TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,-, Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în B,-, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP, cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu, B- - nr.7, ca neîntemeiată pentru pretențiile aferentei perioadei 3.09.2005-3.09.2008 și pe viitor și ca prescrisă pentru pretențiile aferente perioadei 9.05.2005-2.09.2005.

Definitivă.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi 29 Octombrie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Cu votul consultativ al asistenților judiciari;

- - -

Grefier,

Red: CȘ/30.10.2008

Dact: MD/5.10.2008 - 7 ex.

Președinte:Anca Pîrvulescu
Judecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 114/2008. Curtea de Apel Brasov