Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1170/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1170 /2009
Ședința publică de la 12 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Ana
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de reclamantele și și de pârâții Ministerul Finanțelor Publice B și Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr. 359 din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Urmare faptului că domnul judecător lipsește din instanță la termenul din 12.11.2009, inițial fiind desemnat în completul de judecată al prezentei ședințe, s-a procedat la suplinirea acestuia de către doamna judecător -, conform planificării de permanență a secției.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că pârâta intimată Curtea de APEL ALBA IULIAa înregistrat la dosar Întâmpinare.
Instanța, în raport de actele dosarului și împrejurarea că în cauză se solicită judecarea în lipsă, constată pricina în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr- reclamantele și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Sibiu, Ministerul Finanțelor Publice și CNCD solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale restante reprezentând diferența între coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și registratori începând cu luna ianuarie 2007 și pe viitor până la înlăturarea acestor diferențieri, cu obligarea MFP la alocarea fondurilor necesare.
În motivarea acțiunii reclamantele arată că sunt discriminate prin acordarea coeficienților din prezent, deoarece îndeplinesc aceleași condiții ca și grefierii de ședință.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că diferențierea de salarizare aplicată nu este una arbitrară, ci are la bază criterii obiective privind pregătirea profesională diferită, specializată, precum și atribuțiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar.
Prin sentința civilă nr. 1013/2008 Tribunalul Sibiu declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA având în vedere intrarea în vigoare a OUG nr. 75/2008.
După înregistrarea dosarului pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA reclamantele depun o completare de acțiune prin care solicită obligarea pârâților și la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară începând cu luna ianuarie 2007 pentru reclamanta și cu luna martie 2008 pentru reclamanta, și în continuare.
La primul termen de judecată Curtea de APEL ALBA IULIA, având în vedere că dispozițiile art. I și Ii din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale, a scos cauza de pe rol și a trimis-o Tribunalului Sibiu ca instanță de fond.
Tribunalul Sibiu, la primul termen după reînregistrarea sub nr-, soluționează cauza și pronunță sentința civilă nr. 359/2009 prin care admite în parte acțiunea, pârâții fiind obligați să plătească sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru reclamanta începând cu 1.01.2007, iar pentru reclamanta începând cu data de 1.03.2008 și în continuare, pentru ambele reclamante. Au fost respinse celelalte pretenții.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut cu privire la primul capăt de cerere că nu există o situație comparabilă în care să se aplice un tratament discriminatoriu. Aplicarea unor coeficienți de multiplicare mai mici în cazul reclamantelor este justificată de conținutul concret al obligațiilor de serviciu care le revin, de complexitatea mai redusă a funcției.
Cu privire la sporul de risc și suprasolicitare instanța a reținut că problema a fost tranșată favorabil reclamantelor de către ÎCCJ prin recursul în interesul legii soluționat prin decizia nr. XXI/2008, motiv pentru care în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, acțiunea sub acest aspect a fost apreciată ca întemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamantele și, DGFP S în numele și pentru pârâtul MFP și pârâtul Ministerul Justiției.
În recursul declarat reclamantele au solicitat modificarea în parte a recursului în sensul admiterii acțiunii în întregime având în vedere că deși grefierii arhivari și registratori au fost scoși din cadrul personalului conex și încadrați în corpul grefierilor cu studii medii, salarizarea a fost lăsată la nivelul personalului conex, operându-se o evidentă discriminare în cadrul grefierilor cu studii medii.
Pârâtul MFP prin DGFP Sas olicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acest pârât, având în vedere că în mod greșit instanța a reținut calitatea procesuală pasivă a ministerului într-un litigiu vizând obligarea la plata drepturilor salariale pentru angajații altui ordonator de credite.
În recursul declarat, pârâtul Ministerul Justiției critică sentința pronunțată având în vedere că prima instanță a acordat ce nu s-a cerut.
Deși reclamantele au solicitat prin acțiune numai plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea unor coeficienți diferiți de multiplicare, instanța a obligat pârâții și la plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică.
Prin întâmpinare depusă, intimata Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat respingerea recursului formulat de reclamante și menținerea sentinței instanței de fond.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă reține următoarele:
Prin completarea de acțiune depusă pentru primul termen în fața Curții de Apel ca instanță de fond (fila 3 dosar fond Curtea de Apel) reclamantele au solicitat obligarea pârâților și la plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică de la data angajării la zi și în continuare.
Cum la același termen cauza a fost soluționată pe excepția necompetenței materiale a instanței de a judeca cauza, completarea de acțiune nu a mai fost comunicată de către instanță.
Această obligație revenea, în situația dată, tribunalului căruia acțiunea a fost trimisă spre competentă soluționare.
Fără a observa depunerea la dosar a acestei completări de acțiune, tribunalul pășește la judecarea cauzei.
Soluția astfel pronunțată este netemeinică din mai multe puncte de vedere.
Potrivit art. 129, alin. 5 și 6 Cod procedură civilă judecătorii hotărăsc asupra obiectului cererii deduse judecății, având obligația de a stăruia prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului și aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
La primul termen de judecată în fața Curții de Apel ca instanță de fond, reclamantele au depus completarea de acțiunea prin care extind obiectul acțiunii.
Cererea este făcută cu respectarea dispozițiilor art. 132 alin.1 Cod procedură civilă.
Cum comunicarea cererii completate nu a mai putut fi făcută de către Curtea de Apel, comunicarea trebuia să se facă de către tribunal, căruia cauza i s-a trimis spre competentă soluționare.
Cu toate acestea, instanța fondului ignoră această completare de acțiune, astfel că pronunță sentința fără a comunica părților pârâte petitele cu care reclamantele au înțeles să investească legal instanța.
Or, potrivit art. 85 Cod procedură civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea părților, pârâții nefiind niciodată citați în cauză cu un exemplar din completarea de acțiune, toate exemplarele fiind și în prezent la dosarul de fond.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 132 Cod procedură civilă unde la alin. 1 teza a II-a se menționează că în cazul în care se întregește acțiunea, instanța dispuneamânareapricinii șicomunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării.
Textul de lege menționat este o transpunere fidelă a principiului contradictorialității ce guvernează orice proces civil.
Cum la cunoștința pârâților nu a ajuns pe căi legale completarea de acțiune, aceștia nu au avut cum să ia act de aceste pretenții ale reclamantelor, acesta fiind și motivul pentru care recurentul Ministerul Justiției a susținut că prima instanță a pronunțat un plus petit.
Prima instanță s-a pronunțat pe toate capetele cu care reclamantele au investit instanța, numai că instanța nu putea să se pronunțate asupra celui din urmă decât după ce comunica pârâților un exemplar din completarea de acțiune.
În aceste condiții este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct.5 Cod procedură civilă, motiv pentru care, prin extindere asupra recursurilor declarate de reclamante și pârâtul MFP, se va admite recursurile declarate în cauză și se va casa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Acest motiv de casare face de prisos analizarea pe fond a celorlalte două recursuri declarate în cauză, motivele invocate urmând a fi analizate de instanța fondului în rejudecare.
În rejudecare, tribunalul va comunica cu toate părțile pârâte completarea de acțiune și va analiza dacă și în ce măsură pârâtul Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantele și și pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr. 359/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar -.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Tehnored. /4.12.2009,
10 ex.IM
Jud.fond-,
Președinte:Monica Maria CismaruJudecători:Monica Maria Cismaru, Nicoleta Vesa, Ana
