Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1183/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BAC

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1183

Ședința public de la 15 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu

JUDECTORI - - - -

- - -

GREFIER -

La ordine au venit spre pronunțare recursurile promovate de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG și de reclamanții, A, I, A, PRIN G, U, C, C, B, împotriva sentinței civile 519 din 25 iunie 2008, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința public din 12.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședinț din acea zi.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra recursurilor civile de faț, constat urmtoarele:

Prin sentința civil nr.519 din 25.06.2008, pronunțat de Tribunalul Bac u, în dosarul nr- a fost respinge excepția inadmisibilitții acțiunii, invocat de Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție.

A fost respinge excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de Ministerul Economiei și Finanțelor.

S-a admis excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, excepție invocat din oficiu, și în consecinț a fost respins acțiunea privind drepturile bnești solicitate pentru perioada anterioar datei de 17.08.2004 ca fiind prescris dreptul material la acțiune.

S-a admis în parte acțiunea principal, astfel cum a fost precizat, formulat de ctre reclamanții, A, C-, -, B, A, G, C, A, -, A, I, P, -, -, în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINAȚELOR prin DIRECȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL BAC U, PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL BAC .

A fost respins ca nefondat cererea de intervenție formulat de ctre .

Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BAC U și Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u s plteasc reclamanților procurori, drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitate neuropsihic în procent de 50 % calculat la salariul de baz brut lunar, spor prevzut de art. 47 din Legea 50/1996, începând cu 17.08.2004 pân la zi, precum și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plții efective, cu urmtoarele precizri:

- pentru reclamanta, drepturile salariale care se vor
acorda se vor calcula pân la 21.05.2007,

- pentru reclamanta drepturile bnești se vor calcula începând cu
29.07.2005,

- pentru reclamanții și (moștenitorii
defunctei ) drepturile bnești se vor calcula pân la
03.02.2007,

- pentru reclamantul drepturile bnești se vor calcula începând
cu 01.08.2005,

- pentru reclamanții,
, drepturile bnești se vor calcula începând cu data de 09.05.2006.

Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BAC U și Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u s plteasc reclamanților grefieri, drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 % calculat la salariul de baz brut lunar, spor prevzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, începând cu 17.08.2004 pân la 03.02.2007, sume ce vor fi indexate cu indicele de inflație de la data plții efective, cu urmtoarele precizri:

- pentru reclamanta drepturile bnești se vor calcula începând
cu 08.09.2005;

- pentru reclamantul, drepturile bnești se vor calcula pân la
15.12.2005,

- pentru reclamanta I drepturile bnești se vor calcula pentru perioada
17.08.2004-16.08.2006,

- pentru reclamantele și drepturile bnești se vor
calcula începând cu 01.08.2006 pân la 03.02.2007,

- pentru reclamanta, drepturile bnești se vor calcula pentru
perioada 17.08.2004-21.03.2006,

- pentru reclamanta drepturile bnești se vor calcula
pentru perioada 01.08.2006 - 03.02.2007.

A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s asigure fondurile necesare plții drepturilor bnești solicitate.

A fost respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, cerere formulat de Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța aceast sentinț, Tribunalul a avut în vedere urmtoarele:

Reclamanții sunt procurori sau fac parte din personalul auxiliar de specialitate la Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u sau la parchetele de pe lâng unitțile arondate, astfel cum se arat în tabelul transmis la cererea instanței de Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u cu adresa nr.2772/ m/12.08. din 27.05.2008 (188-194 vol.II).

Potrivit art.47 din 50/1996, text abrogat prin OG83/2000 pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar.

Prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțat în dosarul 5/2008 a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lâng si, în interpretarea si aplicarea unitar a dispozitiilor art.47 din 50/1996, a constatat c judectorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz lunar, si dup intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobat prin 334/2001 (128 vol.II).Potrivit art. 329 alin.3 cod procedur civil aceast decizie este obligatorie pentru instanț.

Întrucât înalta Curte de Casație si Justiție a analizat abrogarea art.47 din L 50/1996 doar în raport de OG 83/2000 rezult c aceste dispoziții rmân aplicabile pân la apariția unor noi dispoziții de abrogare iar acestea se afl în cuprinsul OG 8/2007, ordonanț ce reglementeaz salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor si parchetelor. Astfel, dispozițiile 50/1996 au fost expres abrogate prin art.30 din OG nr.8/2007, aprobat prin L 247/2007.

Pentru aceste motive, cererea reclamanților personal auxiliar de specialitate a fost admis numai pân în ianuarie 2007.

Faț de decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanta a constatat c excepția inadmisibilitții invocat de pârâtul Parchetul de pe lâng, excepție întemeiat pe dispozițiile 24/2000- referitoare la abrogare, nu poate fi primit, fiind respins.

Instanta a respins, de asemenea si excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de având în vedere c potrivit art.1 din OUG nr.22/2002, executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv.

Totodat, importante sunt atribuțiile conferite Ministerului Finantelor Publice prin art.9 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în sensul coordonrii acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar si anume: pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.

In acest sens, se înscriu si dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice si a Agenției Naționale de Administrare Fiscal, potrivit crora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finantelor Publice are în principal ca atribuții: " elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare".

In lumina acestora atribuții, nu pot fi invocate doar competentele ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerul Justitiei, pentru a ignora rspunderea legal ce îi revine Ministerului Finantelor Publice, pretinzând astfel lipsa calitții sale procesuale pasive în prezenta cauz.

In ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a constatat c pentru perioada anterioar datei de 17.08.2004 sunt incidente dispozițiile art.1,3 din 167/1958, dreptul material fiind prescris având în vedere c întreruperea termenului de prescripție, în sensul art.16 lit.a din 167/1958, întrerupere de care se prevaleaz reclamanții, poate interveni numai dac exist o recunoaștere a debitorului cu privire la drepturile invocate. Or, prin strategia de reform a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, debitorul Ministerul Justitiei se refer la o alt categorie de drepturi salariale si nu la acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihic de 50%, reglementat de art.47 din 50/1996 iar o alt recunoaștere din partea debitorului nu s-a invocat pentru a putea fi analizat.

In consecinț, instanta a admis în parte acțiunea și a acordat drepturile salariale constând în sporul de 50% calculat la salariul de baz brut lunar începând cu 17.08.2004 pân la zi, sume ce urmeaz a fi actualizate cu indicele de inflație, precum si pentru viitor, pentru reclamanții procurori și începând cu 17.08.2004 pân la 3.02.2007, sume ce urmeaz a fi actualizate cu indicele de inflație, pentru reclamanții ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate, avându-se în vedere si datele comunicate de Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u (188-194 vol.II).

Drepturile salariale solicitate de ctre reclamanții-procurori au fost acordate si pentru viitor având în vedere c, în ceea ce privește, dispozițiile art.47 din 50/1996 sunt înc în vigoare, dar și dispozițiile art.32 din OUG 27/2006, potrivit crora judectorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiaz și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale.

Având în vedere c potrivit deciziei nr.81/29.10.2007 a Procurorului general al Parchetului de pe lâng Curtea de APEL BAC U (107 vol.II) d-na a intrat în categoria personalului auxiliar de specialitate abia la 1.10.2007, dat la care dispozițiile art.47 din 50/1996 fuseser deja abrogate prin OG 8/2007, instanta a respins cererea de intervenție ca nefondat.

A obligat în calitate de pârât s asigure fondurile necesare plții drepturilor bnești solicitate, cererea de chemare în garanție a acestui minister formulat de pârâtul Parchetul de pe lâng a fost respins.

Împotriva sentinței civile mai sus menționate au formulat în termen legal recurs reclamanții:, B, prin moștenitor G, C, I, Carla, și pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție.

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție a susținut în motivarea cererii de recurs urmtoarele:

Instanța de fond a reținut în mod netemeinic c în raport de obiectul cererii în speț nu sunt incidente dispozițiile nr.OUG75/2008 - invocate de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng, reținând în mod nelegal cauza spre soluționare.

Învedereaz instanței de control judiciar c în data de 20.06.2008 a intrat în vigoare nr.OUG75/ 11.06.2008 privind stabilirea de msuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției ( publicat în Of. nr.462/20.06.2008, partea I).

Raportat la textele legale anterior invocate, la data intrrii în vigoare a actului normativ sus menționat - 20 iunie 2008, Tribunalul Bac u - Secția Civil nu era competent s soluționeze prezenta cauz, având obligația de a trimite dosarul spre competent soluționare Curții de APEL BAC

Faț de practica neunitar a instanțelor judectorești în materia litigiilor având ca obiect plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 %, Procurorul general al Parchetului de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție - în temeiul art.329 alin.1 din Codul d e procedur civil - a formulat recurs în interesul legii pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitar a legii asupra tuturor cauzelor având acest obiect.

În aceste condiții, recurentul - pârât apreciaz c efectele aplicrii dispozițiilor art.329 din Codul d e procedur civil înceteaz dup data de 3 februarie 2007.

Așadar, pentru perioadele de timp ulterioare acestei date, așa cum este cazul în speț, solicit respingerea acțiunii reclamanților ca nefondat.

Apreciaz c instanța de fond a dispus în mod nelegal plata și pe viitor a drepturilor salariale solicitate, adugând la legea special de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate, deoarece numai legiuitorul - deci puterea legislativ - poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.

De asemeni, apreciaz c instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bnești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ca instituție bugetar, nu poate s înscrie în bugetul propriu nici o plat fr baz legal pentru respectiva cheltuial.

Recurenții, personal auxiliar în cadrul Parchetului de pe lâng Judec toria Bac u, au criticat sentința pentru neacordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50 % cu plata actualizat la zi precum și pentru viitor.

Reclamanții:, și, foști procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u, actualmente procurori în cadrul;, prin moșetenitor G și, procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u;, C, procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u;, Carla, foști procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u;, B, procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u, au criticat sentința pentru neacordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50 %, actualizat la zi cu indicele de inflație, calculat la salariul de baz brut lunar și pentru perioada 2001-2004.

Recurenta - grefier informatician a criticat hotrârea tribunalului pentru aceleași motive ca și recurenții reclamanți grefieri.

Recurenții, personal auxiliar în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u, consider sentința pronunțat de Tribunalul Bac u netemeinic și nelegal, și rejudecând cauza în fond, solicit admiterea acțiunii așa cum a fost formulat, respectiv s fie obligați pârâții-intimați la plata actualizat la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50 %, prevzut de art.47 din Legea nr.50/1996 calculat la salariul de baz brut lunar pentru perioada 2001- 17.08.2004, și începând cu 17.08.2004 pân la zi, precum și pentru viitor, respectiv și dup data de 03.02.2007, cu urmtoarele precizri:

- pentru recurenta-reclamant pân la data de 1.02.2008, când a fost pensionat;

- pentru recurenta-reclamant pân la 19.11.2007, când a fost suspendat contractul de munc;

- pentru recurenta reclamant pân la data de 1.09.2007 când a fost transferat la ministerul Justiției.

Analizând sentința civil recurat sub aspectul motivelor de recurs, Curtea de Apel reține urmtoarele:

În ceea ce privește recursurile promovate de procurorii:, și, foști procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u, actualmente procurori în cadrul;, prin moșetenitor G și, procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u;, C, procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u;, Carla, foști procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u;, B, procurori în cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u, prin care a fost criticat sentința civil nr.519/25.06.2008, pentru respingerea acțiunii pentru perioada anterioar datei de 17.08.2004, Curtea de Apel, apreciaz recursurile ca nefondate având în vedere urmtoarele:

În mod corect și legal a reținut instanța de fond faptul c dreptul la acțiune s-a nscut când dreptul subiectiv a fost înclcat și trebuia exercitat, având în vedere incidența în cauz dispozițiilor art.1 și art.3 din Decretul nr.167/1958 coroborate cu art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.

Normele privind prescripția extintiv sunt imperative, în speț neexistând vreo cauz de întrerupere sau suspendare, decizia nr. 21/10.03.2008 a nefiind de natur a statua c termenul de prescripție a fost întrerupt sau c a început s curg la o alt dat, conform art.16 lit.a din Decretul nr.167/1958 și art.166 alin.2 din Codul Muncii.

De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul susținut de recurenții-reclamanți în cuprinsul motivelor de recurs conform cruia "Decretul nr.167/1958 a fost întrerupt urmând s curg un nou termen de la data în care s-a pronunțat cu privire la dreptul de a beneficia de sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic".

Astfel, în mod corect instanța de fond a fcut aplicarea dispozițiilor art.1 alin.1 și art.3 alin.1 din Decretul 167/1958, norme ce sunt de strict interpretare și nu se poate stabili un alt moment de începere a cursului prescripției decât data nașterii dreptului.

Acest moment nu coincide cu pronunțarea Deciziei nr.21 a, deoarece din chiar conținutul acestei decizii rezult c dreptul la acțiune a existat și dup apariția OG83/2000, deci și în perioada noiembrie 2000- iulie 2004 pentru care recurenții-reclamanți au solicitat acordarea sporului de risc.

Decizia nr.21/10.03.2008 a referitoare la îndreptțirea personalului din sistemul justiției la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50 %, care ar fi operat o repunere în termen, conform argumentelor prezentate de recurenții-reclamanți în motivele de recurs, se constat c aceast tez este lipsit de fundament legal, în condițiile în care, raportat la art.329 alin.3 pr.civil, " deciziile pronunțate în recursurile în interesul legii au valoaredoar pentru viitor,neputând influența cursul prescripției.

În ceea ce privește recursurile declarate de recurenții personal auxiliar, și recurenta, Curtea, apreciaz c acestea sunt fondate, urmând a reține urmtoarele:

Sporul de 50% din salariul de baz brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihic a fost stabilit prin art.47 din Legea nr.50/1996 doar pentru magistrați și personalul auxiliar.

Prin decizia nr.21/2008 pronunțat de secțiile unite al ICCJ s-a stabilit cu putere de lege printre altele c personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești au dreptul la sporul de 50% prev.de art.47 din Legea nr.50/1996 și dup intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobat prin Legea nr.334/2001.

Conform art.329 alin.3 din Codul d e procedur civil aceste decizii sunt general obligatorii.

Este adevrat c prin art.30 din OG nr.8/2007 s-a abrogat expres Legea nr.50/1996, deci inclusiv art.47 din aceast lege îns în opinia Curții aceast prevedere din legea intern nu poate fi aplicat în cauz deoarece este contrar în primul rând cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru aprarea drepturilor omului și libertților fundamentale astfel cum a fost definit de jurisprudența CEDO pentru considerentele ce preced:

Sporul de 50% solicitat de reclamanți fiind un drept de creanț este, conform acestei jurisprudențe un bun în sensul art.1 din Protocol.

Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 reclamanții care au calitatea de personal auxiliar de specialitate au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Or, lipsirea de proprietate se putea face potrivit art.1 din Protocol doar pentru o cauz de utilitate public.

Din cuprinsul OG nr.8/2007 nu se poate desprinde vreun motiv obiectiv și rezonabil pentru care acești reclamanți s fie lipsiți de dreptul lor de proprietate asupra acestui spor de 50%.

Potrivit art.20 alin.2 din Constituție dac exist neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne au prioritate reglementrile internaționale cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Astfel, Curtea a reținut c exist un conflict între art.30 din OG nr.8/2007 și art.1 din Protocol în ceea ce privește sporul de 50%, urmând astfel a da prioritate acestui din urm act normativ internațional.

legii interne contrare nu se confund nici cu abrogarea legii și nici cu o alt sancțiune privind legile și anume neconstituționalitatea legilor.

unei norme legislative contrare unui tratat internațional în materia drepturilor omului se constat de jurisdicțiile și autoritțile publice în procesul de interpretare și aplicare a legii în timp ceabrogarea expresse decide de organul legiuitor.

legilor intervine în cazul înclcrii supremației tratatelor internaționale în materia drepturilor omului în timp ce neconstituționalitatea opereaz în raport cu Constituția.

este de competența exclusiv a Curții Constituționale. În schimb Curtea Constituțional nu este competentpe cale principalîn ceea ce privește inaplicabilitatea legilor deoarece ea este exclusiv gardianul Constituției, iar nu și al tratatelor internaționale în materia drepturilor omului. Potrivit regulilor de drept comun instanța de contencios constituțional este competent în aceast problem caorice alt jurisdicție pe cale incidental.

privind neconvenționalitatea legilor sunt de competența tuturor autoritților publice care interpreteaz și aplic legea ( în primul rând instanțelor judectorești, dar și oricrei altei autoritți publice inclusiv așa cum am artat pe cale incidental Curții Constituționale).

Dac efectele declarrii neconstituționalitții se produc erga omnes, constatarea inaplicabilitții unei dispoziții legislative contrare are efect exclusiv partes.

Obligația pârâților de plat a sporului de 50% este o obligație solidar.

Astfel conform art.295 Codul Muncii raportul juridic dedus judecții este guvernat de prevederile codului muncii completate cu cele ale legislației civile.

În acest sens Codul Civil reglementeaz solidaritatea pasiv între debitori (art.1039 Cod civil) completând prevederile codului muncii. Este de remarcat c în materia dreptului muncii ori de câte ori în plata drepturilor salariale sunt implicate mai multe unitțiregula este c acestea rspund solidar.

Reclamanții au solicitat actualizarea sumelor restante conform indicelui de inflație cerere pe care instanța a gsit-o admisibil ținând cont și de prevederile art.1082 din Codul Civil și art.161 alin.4 din Codul Muncii.

În ceea ce privește recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC, Curtea reține c acesta este nefondat pentru urmtoarele:

În motivarea cererii de recurs, recurentul pârât a susținut c instanța care a soluționat fondul cauzei a înclcat normele de competenț material, cauza fiind soluționat de Tribunalul Bac u și nu de Curtea de Apel - care ar fi fost competent în soluționarea acesteia ca instanț de fond, motiv pentru care hotrârea este lovit de nulitate.

Hotrârea civil recurat, a fost corect soluționat în prim instanț de Tribunalul Bac u care era competent din punct de vedere material a judeca și soluționa cauza, având în vedere natura litigiului dedus judecții, dar faptul c nr.OUG75/2008 privind stabilirea de msuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, a fost declarat neconstituțional prin decizia nr.104 din 20.01.2009 a Curții Constituționale, decizie care potrivit art.31 al.1 din Legea nr.47/1992 este definitiv și obligatorie.

În ceea ce privește fondul cauzei, recursul Parchetului este nefondat și pentru urmtoarele:

Sporul de 50% solicitat prin prezenta acțiune a fost reglementat de art.47 din legea nr.50/1996, text în conformitate cu care "pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar".

Prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 pentru completarea Legii nr.50/1996 a fost abrogat expres art.47 din Legea nr.50/1996, dar abrogarea s-a fcut cu înclcarea dispozițiilor constituționale și de tehnic legislativ.

Astfel, pe de o parte, potrivit art.107 alin.3 din constituția în vigoare la acea dat, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevzute de aceasta. În baza acestei dispoziții constituționale, prin art.a lit.q pct.1 din Legea nr.125/13.07.2000 (publicat în nr.331/17.07.2000) Guvernul a fost abilitat ca pân la reluarea lucrrilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinar a anului 2000, s emit ordonanțe în diverse domenii, inclusiv cu privire la completarea și modificarea Legii nr.50/1996. Cu toate acestea prin nr.OG83/20000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996. În acest fel au fost înclcate prevederile art.56-62 ale Legii nr.24/2000 (modificat și completat prin Legea nr.189/2004) privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, dispoziții care reglementeaz modificarea, completarea și abrogarea ca pe evenimente legislative distincte.

Rezult așadar, c în absența unei abilitri privind emiterea unei ordonanțe cu privire la abrogarea vreunei dispoziții din Legea nr.50/1996, Guvernul nu putea s procedeze la abrogarea vreunei prevederi legale din acest act normativ. Abilitarea de a abroga anumite texte de lege trebuie prevzut expres în cuprinsul legii de abilitare.

Pe de alt parte, se observ c Legea nr.50/1996, deși lege organic, a fost abrogat printr-o ordonanț de guvern, aspect ce contravine Constituției.

Astfel, potrivit dispozițiilor Constituției României în vigoare la acea dat, respectiv art.114 alin.1, Parlamentul poate adopta o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

De asemenea, potrivit art.72 pct.3 lit.h și i din Constituție, organizarea și funcționarea instanțelor judectorești, precum și regimul general privind raporturile de munc trebuie reglementate printr-o lege organic și, întrucât un element esențial al raporturilor de munc îl reprezint tocmai salariul, rezult c Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești este o lege organic.

În concluzie, indiferent de finalitatea pe care a avut-o nr.OG83/2000, abrogarea prin act normativ a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 s-a fcut cu înclcarea dispozițiilor constituționale și a celor de tehnic legislativ, motiv pentru care ea nu poate produce efecte.

Conform art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru aprarea drepturilor omului și libertților fundamentale "orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauz de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".

În practica sa, Curtea European a Drepturilor Omului a statuat într-adevr c dreptul de creanț constituie un bun în sensul art.1, iar acest drept trebuie s existe în patrimoniul celui ce invoc protecția sa.

recurentul c o atare condiție nu este îndeplinit în speț, de vreme ce legislația nu prevede un spor de stres pentru reclamanți.

Așa cum s-a artat îns mai sus, dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au rmas în vigoare și dup adoptarea nr.OG83/2000, ca urmare a faptului c abrogarea lor s-a fcut cu înclcarea dispozițiilor constituționale și de tehnic legislativ, ceea ce înseamn c dreptul de creanț ce se cere a fi ocrotit exist în patrimoniul reclamanților.

Cum reclamanții au fost lipsiți de acest drept fr a exista o cauz de utilitate public, așa cum statueaz art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru aprarea drepturilor omului și libertților fundamentale, rezult c prima instanț a fcut o corect aplicare a acestui text de lege.

- Reținându-se c dreptul la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic nu putea fi abrogat printr-o ordonanț a guvernului, reclamanții sunt îndreptțiți la acest spor și pe viitor, întrucât norma care-l reglementeaz este înc în vigoare, privarea acestora de beneficiul acestui drept fiind nejustificat.

Art.47 din Legea nr.50/1996 a rmas în vigoare și dup abrogarea expres prin nr.OG83/2000, pentru c acest articol a fost abrogat printr-un act normativ cu forț juridic de eficienț inferioar faț de actul ce l-a acordat.

Sporul de 50% în discuție este un drept de creanț, un bun în sistemul european, ce intr sub protecția art.1 la Primul Protocol Adițional la Convenția European a Drepturilor și Libertților Fundamentale ale Omului.

Rațiunea pentru care legiuitorul român a considerat c reclamanților li se cuvine acest drept este actual, deoarece cerințele impuse de înfptuirea actului de justiție presupun și creșterea factorilor de risc, astfel încât a înțeles ca pe viitor s mențin reglementarea sa.

Faț de considerentele prezentate se desprinde c dreptul subzist și dup intrarea în vigoare a nr.OG27/2006, impunându-se s fie acordat și pentru viitor.

- a statuat prin decizia în interesul legii nr.XXI/10 martie 2008 c: "În interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, constat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic calculat la indemnizația brut lunar respectiv salariul de baz brut lunar, și dup intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobat prin Legea nr.334/2001.

Ultimele dou alineate ale considerentelor deciziei în interesul legii, sunt relevante în speța dedus judecții. Astfel, a reținut c: "a accepta teza propus de procurorul general prin recursul în interesul legii, în sensul neacordrii acestui spor, în mod inevitabil ar duce la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiaz de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihic și, pe de alt parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate crora, deși desfșoar aceeași activitate și în aceleași condiții, nu li s-ar recunoaște acest drept".

Or, este evident c interpretarea diferențiat a normelor incidente cu privire la aceleași categorii socioprofesionale, cu atât mai mult cu cât nu se constat existența unei justificri legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natur s reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art.16 alin.1 din Constituție, republicat, ale Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicat și ale art.1 din Protocolul nr.12 adițional la Convenția European a Drepturilor Omului.

Faț de considerentele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod procedur civil, se va respinge recursul ca nefondat.

Recurenții, nu au formulat cerere de chemare în judecat și ca atare nu pot exercita calea de atac a recursului împotriva unei hotrâri care nu le este opozabil și unde în procesul civil dedus judecții nu au avut nici o calitate procesual.

Faț de cele mai sus reținute Curtea urmeaz ca în temeiul art.312 Cod pr.civil s resping recursurile ca nefondate pentru MINISTERUL PUBLIC și reclamanții procurori, ca inadmisibil pentru recurenții ce nu au promovat cerere de chemare în judecat și s admit recursurile personalului auxiliar, potrivit dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E I D

Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile 519 din 25 iunie 2008, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții careau calitatea de procuroriîmpotriva sentinței civile 519 din 25 iunie 2008, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.

Admite recursurile declarate de reclamanții care au avut sau care au calitatea depersonal auxiliar de specialitateîmpotriva sentinței civile 519 din 25 iunie 2008, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.

Extinde efecteleacestordin urm recursuriși cu privire la ceilalți reclamanți care au avut sau care au calitatea de personal auxiliar de specialitate șicare nu au declarat recurs.

Admite recursul declarat de intervenienta principal și în consecinț:

Modific în parte sentința recurat în sensul c:

Pentru reclamanții care au avut sau care au calitatea de personal auxiliar de specialitate sporul de 50% prevzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicat și modificat se va acorda și dup data de 31.01.2007 pe perioada în care acești reclamanți își desfșoar activitatea ca personal auxiliar de specialitate în cadrul parchetelor,la zi și în viitorpân la încetarea raporturilor de munc sau pân la încetarea aplicrii art. 47 din Legea nr. 50/1996 astfel decât prin aplicarea art. 30 din nr.OG 8/2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și pân la data plții efective.

Admite cererea de intervenție principal formulat de intervenienta și în consecinț:

Oblig în solidar pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BAC U și Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u s plteasc intervenientei sporul de 50% prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicat și modificat începând cu data de01.10.2007și în continuare la zi și în viitor pe toat perioada în care aceasta își va desfșura activitatea ca personal auxiliar de specialitate în cadrul parchetului pân la încetarea raporturilor de munc sau pân la încetarea aplicrii art, 47 din Legea nr. 50/1996 astfel decât prin aplicarea art. 30 din nr.OG 8/2007, sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței și pân la data plții efective.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de, și fiind formulat de persoane care nu au fost parte în litigiu la instanța de fond.

Menține din sentința recurat celelalte dispoziții care nu sunt potrivnice celor dispuse prin prezenta decizie.

Mențiunile din sentința recurat contrare celor dispuse prin prezenta decizie vor fi înlturate.

Irevocabil.

Pronunțat în ședința public, azi 15.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECTORI,

GREFIER,

red.sent. - /

red.dec.rec. - /30.10.

tehnored. / 90 ex/ 05.11

Președinte:Valerica Niculina Grosu
Judecători:Valerica Niculina Grosu, Doru Octavian Pîrjol

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1183/2009. Curtea de Apel Bacau