Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1242/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1242 /2009
Ședința publică de la 26 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Fiț JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 835 din 20 mai 2009 pronunțată de tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă consilier juridic în calitate de reprezentant al pârâților intimați Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în cauză pârâții intimați Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă tribunalul Alba au formulat Întâmpinare. De asemenea, se reține că pârâtul intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa formulat și înregistrat separat la dosar Întâmpinare.
Reprezentantul pârâților intimați Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA arată că nu are chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apărare.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului promovat de reclamanți, învederând în esență că sporul solicitat de aceștia se identifică cu cel prevăzut de art. 22 din nr.OG 8/2007 de care reclamanții beneficiază.
Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile expuse în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.835/2009 pronunțată de tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat prin A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub dosar nr-, reclamanții, si au chemat in judecata pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă tribunalul Alba și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții la plata drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de periculozitate, in procent de 15% din indemnizația de baza bruta lunară in cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective începând cu data de 01.01.2007-până la data pronunțării și în continuare.
- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamanților, conform prezentei.
- obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării respectivelor sume.
In motivarea acțiunii reclamanții arată că fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate în cadrul Parchetul de pe lângă tribunalul Alba și unităților subordonate și desfășoară o activitate de mare risc social
Sporul de periculozitate este datorat și în baza art. 40 din Contractul colectiv de munca la nivel național.
Sporul solicitat este reglementat în prezent de art.22 din OG 8/2007.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu este ordonator de credite pentru reclamanți și nu are nici un raport obligațional fata de Ministerul justiției - f- 5,6.
Pârâtul Parchetul de pe lângă ICCJ, prin întâmpinarea formulată (fila 28-30) solicită a se constata că prezenta acțiune este neîntemeiată și pe cale de consecință să se dispună respingerea acesteia, susținând că cererea de acordare a sporului de periculozitate este inadmisibilă. Sporul se acordă în baza buletinelor de analiză a noxelor si cu avizul ITM. În plus, reclamanților nu li se aplică Contractul colectiv de munca la nivel național
Instanța nu poate dispune plata drepturilor bănești actualizate întrucât pârâtul nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plata fără baza legala.
Pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii întrucât sporul se acordă în baza buletinelor de analiză a noxelor si cu avizul ITM. În plus, reclamanților nu li se aplică Contractul colectiv de munca la nivel național.
Pârâtul Parchetul de pe lângă tribunalul Albaa depus întâmpinare în dosarul - al Curții de APEL ALBA IULIA - 25-, identica cu cea depusa de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.
Ca urmare a declinării competenței prin /2009 a Curții de APEL ALBA IULIA cauza s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub același număr de dosar la data de 21.04.2009.
Deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității, conform art. 137 Cpc, instanța retine următoarele:
Inadmisibilitatea unei acțiuni civile este reglementata de dispozițiile art. 111 Cpc, care se refera la constatarea existentei sau inexistentei unui drept, dispoziție legală fără incidență în cauză.
Conform art. 109 Cpc, orice persoana care pretinde un drept se poate adresa unei instanțe, temeinicia sau netemeinicia acestuia urmând a fi stabilita de câtre instanța. Abrogarea unui text legal sau activitatea lui este o chestiune care privește fondul cauzei, neputând a fi soluționata pe cale de excepție, motiv pentru care aceasta a fost respinsă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor se rețin următoarele:
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civilă, acțiunea fiind respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Asupra fondului cauzei instanța retine următoarele:
Reclamanții sunt angajați ca și personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetul de pe lângă tribunalul Alba și unităților subordonate, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Potrivit art. 3 alin 3 din Legea 567/2004, astfel cum a fost modificată ulterior prin Legea 17/2006,sunt conexe personalului auxiliar de specialitate.funcțiile de șofer,
Art. 22 din OG 8/2007 prevede că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
A 2 dispune că locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii.
Din modul de redactare al articolului 22 din OG 8/2007 reiese că sporul în discuție poate fi acordat o singură dată, indiferent dacă sunt prezente toate elementele de risc (condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase) sau numai unele dintre ele. Deci textul de lege menționat ii îndreptățește pe reclamanți la un unic spor de 15%, acesta neputând fi acordat pentru fiecare situație în parte.
Din interpretarea art. 295 Codul muncii și art. 1 din L 130/1996 reiese ca prevederile contractului colectiv de munca la nivel național nu sunt aplicabile reclamanților, personalul auxiliar de specialitate în cadrul Parchetelor fiind beneficiarii unei legislații speciale, incompatibile cu alte reglementări de drept comun.
Pentru aceste considerente instanța a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, si
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții solicitând admiterea acestuia și casarea sentinței atacate ca fiind netemeinică și nelegală.
În expunerea de motive arată că sporul respectiv este recunoscut de art. 22 din OG nr. 8/2007. Sporul pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase de care reclamanții beneficiază în prezent nu se identifică cu sporul pe periculozitate solicitat, condițiile de acordare a celor două sporuri fiind total diferite.
Deliberând asupra recursului de față, funcție de criticile formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art. 3041cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetului de pe lângă tribunalul Alba și unitățile subordonate, funcțiile de șoferi fiind conexe personalului auxiliar de specialitate.
Este reală susținerea reclamanților în sensul că, potrivit art.22 din OG 8/2007, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salariat potrivit acestui act normativ, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă
Așa cum corect a reținut prima instanță, sporul în discuție poate fi acordat o singură dată, chiar dacă sunt prevăzute toate celelalte elemente de risc, sau numai unele dintre ele. Astfel, art.22 din OG 8/2007 îi îndreptățește pe reclamanți la un unic spor de 15 %, acesta neputând fi acordat pentru fiecare situație în parte (condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase).
Sporul în discuție a fost acordat permanent prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă, fiind reînnoit periodic. În prezent sporul se acordă în baza Ordinului nr. 80/28.04.2006 care se întemeiază pe buletinul de analiză cuprinzând determinările asupra concentrațiilor de noxe la locurile de muncă în condiții deosebite, efectuate potrivit legii și avizului
Față de cele ce preced. Constatând că hotărârea recurată este temeinică și legală, fiind la adăpost de criticile formulate, în conformitate cu prevederile art.312 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței nr. 835/2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. CV,
Tehnord. IM/8 ex/10.12.2009
Jud.fond-,
Președinte:Carmen FițJudecători:Carmen Fiț, Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa
