Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1284/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1284/2009
Ședința publică de la 7 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Pop Mirela
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor Publice prin DG.S, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 493/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă și nu mai sunt alte cererii formulate la dosar împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr- reclamanta i-a chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să fie obligați, pârâții la calcularea și plata sporului de sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calulat din salariul de bază brut lunar, începând cu 01.02.2007 și până în prezent, precum și la acordarea lunară a acestui spor pentru viitor;la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, alocarea fondurile necesare plății sumelor neîncasate și emiterea ordinului de salarizare privind plata acestui spor pentru viitor.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta arată că este judecător și că potrivit art.47 din Legea nr. 50/1996 este îndreptățită la sporul solicitat.
Prin întâmpinările depuse în cauză, pârâții Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice au solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesual pasive.
Pârâta Curtea de Apel Brașova solicitat, prin întâmpinarea depusă respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, arătând că actuala lege de salarizare a magistraților-nr.OUG 27/2006 nu prevede acordarea unui atare spor.(10,11).
Prin sentința civilă nr. 493/28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calități procesuale pasive invocate de Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Brașov.
S-a admis acțiunea civilă, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economie și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov la plata în favoarea fiecărui reclamantei a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada 01.02.2007-15.01.2008;
Au fost obligați pârâții ministerul Justiției, Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia la plata către reclamantă a aceluiași spor, începând cu data de 16.01.2008 până la zi;
Sumele menționate urmează a fi plătite în valoarea actualizată cu indicele de inflație la data plății efective;
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu la plata acestui spor și pentru viitor;
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei;
A fost obligat pârâtul J la emiterea ordinului de salarizare în acest sens;
A fost obligat pârâtul F la alocarea fondurilor necesare plății sumelor acordate.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente următoarele:
-calitatea procesual pasivă a pârâților Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Brașov este justificată pe rolul acestora de ordonatori secundar, respectiv terțiar de credite; calitatea procesual pasivă a Ministerul Economiei și Finanțelor, este justificată, de faptul că în baza dispozițiilor nr.OG 22/2002 răspunde de executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice.
-pe fondul cauzei, pretențiile reclamantei privind sporul de 50% sunt întemeiate, deoarece acest drept este prevăzut de art.47 din Legea nr. 50/1996 care a rămas în vigoare; în acest sens fiind decizia nr.XXI/2008 pronunțată de J în soluționarea recursului în interesul legii, care este obligatorie pentru instanța inferioară, conform art.329 alin.3 cod procedură civilă
Împotriva acestei sentințe au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr. 168/1999, pârâții Curtea de Apel Alba Iulia, Direcția Generală a Finanțelor Publice S-în nume propriu și în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, și Tribunalul Sibiu, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie.
În ce privește recursul pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia se solicită invocându-se motivul prev. de art. 304 punct 9 cod procedură civilă, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive invocate în fața instanței de fond, deoarece recurenta nu are nici calitatea de angajator a reclamantei și nici nu are atribuții în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
În recursul pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor se critică sentința instanței de fond ca fiind dată cu încălcarea dispozițiilor legii nr.76/2009, care stabilește procedura de plată a sumelor prevăzute în titlurile executorii pentru drepturile de natură salariale stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției.
În ce privește recursul pârâtului Tribunalul Brașov se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocându-se în primul rând excepția lipsei calității procesual pasive pe perioada 15.01.2008 și în continuare când reclamanta nu își mai desfășoară activitatea ca judecător la nici una dintre instanțelor din raza de competență a Tribunalului Brașov; Pe fond, se invocă decizia pronunțată de Curtea Constituțională la data de 27.05.2008, în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, arătând că art.47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat de dispozițiile art.50 din nr.OUG 177/2002, iar în prezent salarizarea magistraților se face potrivit dispozițiilor nr.OUG - care nu mai prevede au atare spor.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Cu referire, în primul rând, la recursul Ministerului Economiei și Finanțelor și M deoarece acesta vizează o excepție- lipsa calității procesual pasive- care se impune a fi analizată cu prioritate, potrivit art. 137 cod procedură civilă, se reține că acesta este fondat.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
În altă ordine de idei, litigiul dedus judecății calificat în mod corect de prima instanță ca și conflict de muncă este guvernat de regulile speciale ale Codului Muncii și Legii nr. 167/1999, care definesc expres( art.282 din Codul muncii ) părțile unui atare conflict ca fiind salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă,
Rezultă în acest context că, în mod greșit prima instanță a reținut calitatea procesuală pasivă a acestui pârât în prezenta cauză, neexistând un raport obligațional între reclamanta și această instituție a statului iar rolul în elaborarea proiectului de stat excede cadrul procesual de față, raporturile juridice dintre instituțiile statului fiind de altă natură decât de dreptul muncii, respectiv administrativă.
În ce privește recursul pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia, care de asemenea vizează excepția lipsei calității procesual pasive, se reține că atribuțiile curții de apel d e ordonator secundar de credite, în sistemul justiției, conform prevederilor Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și în păstrarea și gestionarea carnetelor de muncă ale magistraților justifică calitatea procesual pasivă în litigiu dedus judecății care vizează plata dreptului salarial și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Critica recurentului Tribunalul Brașov, în primul rând sub aspectul lipsei calității procesual pasive pe perioada pe perioada 15.01.2008 și în continuare este nefondată, deoarece dispozitivul hotărârii primei instanțe nu obligă acest pârât pe perioada în discuție; obligația fiind stabilită în sarcina Tribunalului Sibiu, începând cu data de 16.01.2008 și în continuare (alin.4 dispozitiv).
Pe fondul pricinii, de asemenea, recursul este nefondat, deoarece intimata reclamată are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Sibiu, așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar-(32-34).
Prin acțiunea introductivă a solicitat acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară.
Cu referire la acest sporuri, în soluționarea recursului în interesul legii cu care a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă, instanța supremă a statuat, printr-o decizii, cu forță obligatorie pentru instanțele inferioare interpretarea textelor de lege care reglementează dreptul în litigiu.
Astfel, rin p. decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de - Secțiile Unite în dosar nr., admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că"n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicatăjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În considerentele acestei decizii se reține că "Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiileart. 107alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art.art. 47 din Legea nr. 50/1996urtea constată că recursul formulat de reclamanți este fondat.
În contextul reținut mai sus, criticile pârâtului Tribunalului Brașov, se vizează a fi nefondate, instanța de fond, în îndeplinirea atribuțiilor conferite de art.126 alin.2 din Constituție și art.1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a interpretat și aplicat normele juridice care reglementează sporul de confidențialitate în mod corect, în lumina deciziei în interesul legii sus enunțate.
Pe considerentele expuse mai sus, se va admite ca fondat, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ.cu aplicarea art. 304 punct 9 cod procedură civilă, coroborat cu art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999, recursul pârâtului F, se va modifica sentința atacată în limitele reținute mai sus, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a acestui pârât, respingerii acțiunii formulată de reclamantă în contradictoriu cu această parte;
Vor fi menținute, în rest dispozițiile sentinței atacate.
Ca atare, în conformitate cu art.312 alin.1 cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 167/1999, vor fi respins ca nefondate recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Brașov împotriva aceleiași hotărâri.
ENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin DGFP a Jud.S, împotriva sentinței civile nr.493/28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Modifică, sentința atacată doar sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul și rejudecând cauza în această limită:
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul și pe cale de consecință respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu această parte, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
Înlătură obligarea pârâtului de la alocarea fondurilor necesare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Brașov împotriva aceleiași sentințe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.DA
Tehnored.DA/ MT/ 2 ex
Jud.
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Pop Mirela
