Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1319/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1319 /2009
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamanții, (), în nume propriu și ca reprezentantă legală a minorilor, -toți în calitate de moștenitori ai defunctului, și împotriva sentinței nr. 949 din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-au înregistrat la dosar două adeverințe eliberate de Curtea de APEL ALBA IULIA privind funcția și traseul profesional al reclamanților recurenți și -, iar reclamanta recurentă depune în dosar certificatul de moștenitor nr. 25/04.04.2007 emis de și certificate de naștere a minorilor, și.
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față;
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr- reclamanții, au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL SIBIU și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu anul 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a mai solicitat și obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
În motivare s-a arătat că prin neacordarea acestui spor, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat lipsa calității sale procesuale pasive pe considerentul că nu are nici calitatea de angajator și nici de stabilire a indemnizațiilor judecătorilor.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
În expunerea de motive se arată că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin Încheierea de ședință din 04.03.2008 pronunțată de TRIBUNALUL SIBIU, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.171/F/CC/ 05.05.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba, unde dosarul a fost înregistrat cu același număr.
Prin Sentința civilă nr.949/2008, Tribunalul Alba admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA. Pe fondul cauzei acțiunea reclamanților, în nune propriu și ca reprezentantă legală a minorilor, și, și, fost respinsă ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și a respins acțiunea reclamanților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de judecători și personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Avrig.
Aceștia au solicitat acordarea sporului de 15% pentru confidențialitate, în baza art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, care privește creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, așa cum fost formulată.
În expunerea motivelor de recurs, au susținut că potrivit prevederilor art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale care se acordă personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, care prevăd că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar în cuantum de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Totodată, prin dispozițiile art.15 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de până la 15% și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, modificată și completată s-a acordat acest spor de confidențialitate în cuantum de până la 15% și membrilor Plenului, precum și unor categorii de personal, din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Însăși Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede în dispozițiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu scopul de a asigura un tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestionează informații clasificate.
Recursul fost inițial înregistrat pe rolul ÎCCJ conform prevederilor art.I și II din OUG nr.75/2008, însă ulterior, urmare a declarării neconstituționale acestor dispoziții legale prin Decizia nr.104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale, ÎCCJ prin Decizia nr. 3440/2009 a declinat competența soluționării recursului în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că recursul declarat de reclamanți este fondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că " În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, urtea constată că recursul formulat de reclamanți este fondat, urmând să fie admis, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, (), în nume propriu și ca reprezentantă legală a minorilor, -toți în calitate de moștenitori ai defunctului, și împotriva sentinței nr. 949 din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în parte hotărârea atacată și rejudecând cauza în fond, admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, (), în nume propriu și ca reprezentantă legală a minorilor, -toți în calitate de moștenitori ai defunctului, și, în contradictoriu cu MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA ȘI TRIBUNALUL SIBIU și în consecință:
Obligă pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15 %, începând cu data de 29.01.2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, drepturi actualizate cu indicele de inflație ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Respinge ca prescrise drepturile solicitate pentru perioada 2004-28.01.2005.
Menține în rest dispozițiile hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Tehnored.CF
7 ex.IM 28.12.2009
Jud.fond- L,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
