Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1333/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1333/R-CM
Ședința publică din 06 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Judecător - -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.212/CM din 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât, intimații-reclamanți și intimații-pârâții.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că rin p. cererea înregistrată la data de 10.11.2008 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții -, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș - Serviciul contabilitate pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la includerea pe statul de plată a sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul brut lunar, începând cu data pronunțării sentinței civile nr. 464/CM/26.05.2008 a Tribunalului Argeș, definitivă și executorie, respectiv de la data pronunțării sentinței civile nr. 34/F-CM/23.09.2008 a Curții de APEL PITEȘTI.
Totodată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților la emiterea de ordine de salarizare pentru fiecare dintre reclamanți, potrivit hotărârii judecătorești definitive și executorii, iar în caz contrar aplicarea unei amenzi civile de 50 lei/zi de întârziere până la executarea obligației stabilite în sarcina pârâților.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în ședința din 10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008, a pronunțat decizia nr. 21 prin care a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Ca urmare, prin sentința civilă nr. 464/CM/26.05.2008 a Tribunalului Argeș au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de 50% începând cu 1.02.2007 și în continuare.
Cu toate acestea, până la acest moment pârâții nu și-au îndeplinit cu rea-credință obligația stabilită față de reclamanți, deși salariații Consiliului Superior al Magistraturii și magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție primesc drepturile salariale cu aplicarea sporului de 50%.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 5803Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția necompetenței materiale în raport de dispozițiile art. I și II din nr.OUG 75/2008 și excepția lipsei calității procesuale pasive.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, a arătat că față de pretențiile reclamanților privind includerea pe statul de plată a sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, Ministerul Justiției și Libertăților nu are nicio obligație, această obligație revenind, potrivit legii, curților de apel sau, după caz, tribunalelor potrivit dispozițiilor Decretului nr. 92/1976.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea Ministerului Justiției și Libertăților la emiterea ordinului de salarizare care să conțină sporul de 50% pentru viitor s-a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat, întrucât ministrul justiției poate emite ordine cu caracter individual doar în ceea ce privește drepturile reglementate expres de nr.OUG 27/2006.
În legea specială de salarizare a judecătorilor sporul de 50% nu este prevăzut pentru categoria profesională a magistraților.
Prin urmare, cererea reclamanților privind obligarea Ministerului Justiției și Libertăților la emiterea ordinului pentru acordarea acestui spor este pe de o parte neîntemeiată, iar pe de altă parte prematură, având în vedere procedura statuată de art. 36 din nr.OUG 27/2006.
În ședința din 4.02.2009, instanța a respins excepția de necompetență materială a Tribunalului Argeș.
Prin sentința civilă nr. 212/CM/04.02.2009, Tribunalul Argeșa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
A admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul Tribunalul Argeș să includă pe statul de plată al reclamanților sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, începând cu data pronunțării sentinței civile nr. 464/CM/26.05.2008 a Tribunalului Argeș, respectiv a sentinței civile nr. 34/F-CM/23.09.2008 a Curții de APEL PITEȘTI.
A obligat pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să emită ordine de salarizare pentru fiecare reclamant potrivit hotărârilor judecătorești definitive și executorii.
A respins acțiunea formulată împotriva Curții de APEL PITEȘTI.
A respins capătul de cerere privind aplicarea amenzii civile.
Pentru a se hotărî astfel, xcepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a fost privită ca neîntemeiată întrucât prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat obligarea acestui pârât la emiterea ordinelor de salarizare pentru fiecare dintre reclamanți, potrivit hotărârilor judecătorești definitive și executorii, privind sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Cum o parte din pretențiile reclamanților sunt îndreptate și împotriva acestui pârât, instanța de fond a reținut că Ministerul Justiției și Libertăților are calitate procesuală pasivă în cauza de față.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că prin sentințele civile nr. 464/CM/26.05.2008 a Tribunalului Argeș și nr. 34/F-CM/23.09.2008 a Curții de APEL PITEȘTI a fost admisă acțiunea reclamanților, fiind obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică începând cu data de 1.02.2007 și în continuare, actualizate cu indicele de inflație.
Tribunalul a apreciat că obligația de plată instituită de către instanță în sarcina pârâților prin sentințele civile nr. 464/CM/26.05.2008 a Tribunalului Argeș și nr. 34/F-CM/23.09.2008 a Curții de APEL PITEȘTI este echivalentă cu solicitarea de a vira efectiv sumele de bani.
Potrivit art. 163 din Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată și a altor documente justificative
Având în vedere drepturile câștigate de către reclamanți, tribunalul a constatat că acestea nu pot fi valorificate decât dacă Serviciul contabilitate al Tribunalului Argeș include pe statul de plată acest spor de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică. Potrivit art. 7 din nr.HG 83/2005, Ministerul Justiției și Libertăților este ordonator principal de credite, curțile de apel - ordonatori secundari de credite, iar tribunalele - terțiari. Această operațiune nu se poate efectua de către acest serviciu decât dacă ordonatorii de credite, cel principal și cel terțiar de credite, care este și angajatorul reclamanților, respectiv Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Argeș, sunt de acord cu includerea acestui spor.
Cum Ministerul Justiției și Libertăților emite ordine pentru personalul încadrat în unitățile aflate în coordonarea sa, potrivit art. 4 alin. 6 din nr.HG 83/2005 și având în vedere și dispozițiile art. 9 din OUG nr. 27/2006 în conformitate cu care indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se stabilesc, după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor în care prin lege specială sau prin această ordonanță de urgență se prevede altfel, a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să emită ordine de salarizare pentru fiecare reclamant potrivit hotărârilor judecătorești, definitive și executorii.
Reclamanții au mai solicitat ca, în cazul în care pârâții nu-și îndeplinesc obligațiile impuse prin hotărâre, să se facă aplicarea dispozițiilor art. 5803Cod procedură civilă, respectiv aplicarea unei amenzi civile de 50 lei pe zi de întârziere în sarcina pârâților.
Potrivit acestui text legal, dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile, în favoarea statului.
Tribunalul a apreciat că în cauza de față nu sunt îndeplinite condițiile art. 5803alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv nu a rezultat existența unui refuz din partea pârâților cu privire la îndeplinirea obligațiilor de a face ce urmează a fi stabilite în favoarea lor prin hotărâre.
În consecință, a fost respinsă solicitarea reclamanților privind aplicarea amenzii civile pârâților.
Împotriva sentinței a formulat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Potrivit art. III alin. 1 din nr.OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției, se va realiza eșalonat, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare, modalitatea de eșalonare fiind stabilită prin ordin comun al ministrului justiției, ministrului economiei și finanțelor, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Rezultă că solicitarea reclamanților este o problemă de executare, posibilă numai în măsura în care în buget sunt alocate sume cu această destinație, iar nu de emitere a unui "ordin de salarizare" de către Ministerul Justiției și Libertăților.
Atribuțiile Ministerului Justiției și Libertăților în calitate de ordonator principal de credite, așa cum sunt prevăzute de dispozițiile art. 21 și următoarele din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, constau în repartizarea unor credite bugetare aprobate.
Prin urmare, emiterea unui ordin de salarizare cum au solicitat reclamanții excede dispozițiilor legale aplicabile.
Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat asigurarea resurselor financiare necesare achitării sumelor datorate în baza titlurilor executorii prin adresele nr. 50206/2/25.04.2008 și 77802/27.06.2008, transmițând Ministerului Finanțelor Publice situația privind sumele centralizate.
Prezența unei circumstanțe excepționale justifică instituirea unor măsuri care au ca efect limitarea temporară a drepturilor decurgând din hotărârile judecătorești irevocabile, fără ca prin aceasta să se aducă atingere substanței acestor drepturi.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 299, 304 pct.9 și 312 Cod procedură civilă.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin sentințele civile nr. 464/CM/26.05.2008 a Tribunalului Argeș și nr. 34/F-CM/23.09.2008 a Curții de APEL PITEȘTI, au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș să plătească reclamanților din prezenta cauză sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul brut lunar începând cu 1.02.2007 și în continuare, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Stabilind această obligație de plată a sporului de 50%, tribunalul și curtea de apel au obligat implicit prin hotărârea menționată la efectuarea operațiunilor financiar-contabile prealabile, necesare efectuării plății, respectiv la realizarea calculelor, întocmirea statelor de plată, solicitarea de credite și repartizarea acestora pe destinații.
Sunt operațiuni prevăzute de art. 72 și următoarele din Hotărârea nr. 487/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești și de art. 4 pct. X din nr.HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și Libertăților cu modificările ulterioare.
Ministerul Justiției și Libertăților a fost obligat la plata sporului de 50% în virtutea și în limita atribuțiilor conferite de calitatea de ordonator principal de credite, respectiv la repartizarea alocațiilor bugetare cu respectiva destinație ordonatorilor secundari de credite.
O nouă cerere de chemare în judecată având ca obiect efectuarea acestor operațiuni necesare plății, vizând în realitate punerea în executare a hotărârii judecătorești este inadmisibilă, nefiind de competența instanțelor de judecată.
A se vedea în acest sens prevederile art. 289 din Codul muncii și art. 278 Cod procedură civilă potrivit cărora hotărârile instanței de fond sunt definitive și executorii de drept, precum și prevederile art. 3711și art. 3712Cod procedură civilă, în conformitate cu care obligația de plată a unei sume de bani stabilită prin hotărârea instanței se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar, prin executare silită.
Hotărârile judecătorești se execută de executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea, conform art. 373 alin. 1 Cod procedură civilă.
Executarea silită are drept scop realizarea practică a dreptului recunoscut prin hotărâre judecătorească. Același este scopul prezentei cereri de chemare în judecată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi admis iar sentința modificată, cu consecința respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 212/CM din 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, și și pârâții CURTEA DE APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL ARGEȘ - SERVICIUL CONTABILITATE.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
11 ex./15.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
